Vicepreședintele parlamentului Vlad Bătrîncea a făcut publică o nouă înregistrare video cu deputatul Ștefan Gațcan. Aceasta a fost prezentată în cadrul ediției din 2 iulie a emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV. La scurt timp, înregistrarea a fost publicată pe pagina oficială de Facebook a lui Ștefan Gațcan.
Deputatul PSRM Vlad Bătrîncea a menționat că a primit această înregistrare de la colegul său de formațiune, Corneliu Furculiță. Acesta, la rândul său, ar fi primit-o direct de la Ștefan Gațcan.
„Stimați deputați, dragi colegi, prieteni, rude. Vreau să fac unele precizări: sunt bine, benevol am renunțat la mandatul de deputat. Nu am fost și nu sunt sechestrat, sunt într-o etapă de reabilitare psiho-emoțională. Rog din suflet, nu tensionați oamenii din jur. Sincer vă doresc multă sănătate, succese și discernământ în tot ceea ce faceți”, a spus Ștefan Gațcan în înregistrare.
Acesta a apărut, din nou, cu mască medicinală pe față, detaliu care nu i-a scăpat deputatului Pro Moldova Andrian Candu.
„De ce este în mască? De ce a fost în mască în vița-de-vie?”, a întrebat Candu.
În replică, deputatul Vlad Bătrîncea a răspuns: „Noi nu suntem de la Plahotniuc, noi nu folosim așa metode”.
Amintim că deputatul Ștefan Gațcan a anunțat, pe 30 iunie că părăsește fracțiunea PSRM și aderă la Partidul Pro Moldova. A doua zi, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a publicat pe pagina sa de Facebook o cerere de depunere a mandatului de parlamentar semnată de către Ștefan Gațcan.
La rândul său, Gațcan a fost de negăsit timp de mai multe ore, pentru ca, spre seară, să apară într-o înregistrare video filmată într-un câmp de viță-de-vie. Acesta a spus că se simte bine, însă are nevoie să se „reabiliteze”. În seara de 1 iulie, Poliția de Frontieră a confirmat că Ștefan Gațcan a părăsit țara.
Președintele formațiunii Partidul Nostru Renato Usatîi susține că Ștefan Gațcan ar fi fost agresat fizic.
În Rusia au început, pe 18 septembrie, alegerile pentru Duma de Stat. Acestea sunt primele alegeri parlamentare ruse de la declanșarea invaziei la scară largă în Ucrainei, în februarie 2022. Scrutinul, organizat inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate, se va încheia pe 20 septembrie.
Cetățenii ruși urmează să aleagă 450 de deputați. Jumătate dintre aceștia vor fi desemnați în circumscripții uninominale, în care alegătorii votează pentru un candidat concret. Celelalte 225 de mandate vor fi repartizate pe liste de partid.
Niciunul dintre cele 10 partide înscrise în cursa electorală nu a condamnat războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Partidul liberal „Iabloko”, care s-a pronunțat constant împotriva războiului, a fost admis inițial în cursă, dar ulterior a fost exclus de Curtea Supremă a Rusiei din motive pe care formațiunea le consideră formale și motivate politic. Câțiva reprezentanți ai partidului participă totuși în circumscripții uninominale, scrie DW.
Scrutinul a fost extins și în Crimeea, precum și în alte regiuni ucrainene ocupate de Rusia. Militarii implicați în război și locuitorii acestor teritorii au putut vota anticipat, de la sfârșitul lunii august până pe 17 septembrie. Ucraina a declarat alegerile organizate în teritoriile ocupate ilegale, iar rezultatele acestora – nule.
Observatorii susțin că rezultatele votării din aceste regiuni vor fi practic imposibil de verificat. Autoritățile ruse nu au publicat date despre componența comisiilor electorale regionale și nici adresele secțiilor de votare. Totodată, nu a fost asigurată supravegherea video publică, iar utilizarea urnelor mobile a fost permisă.
Potrivit DW, înaintea scrutinului, surse, inclusiv media, apropiate puterii de la Moscova au început să distribuie înregistrări în care se sugerează că eventualele imagini cu fraude electorale sau introducerea mai multor buletine în urne ar putea fi generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Secții de votare în Republica Moldova
Pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova a fost autorizată o singură secție de votare. Aceasta se află la Ambasada Federației Ruse din Chișinău și a fost coordonată cu autoritățile moldovene.
Moscova și-a anunțat intenția de a deschide însă încă 16 secții de votare în regiunea transnistreană, controlată de administrația nerecunoscută de la Tiraspol. Informațiile privind numărul acestora sunt însă contradictorii: pe site-ul așa-numitei comisii electorale de la Tiraspol sunt publicate 15 adrese, în timp ce liderul nerecunoscut al regiunii, Vadim Krasnoselski, a declarat, pe 17 septembrie, că în stânga Nistrului vor fi deschise 17 secții.
Ministerul Afacerilor Externe și Biroul politici de reintegrare de la Chișinău au declarat în repetate rânduri că deschiderea secțiilor fără acordul autorităților constituționale este inacceptabilă și reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău au protestat oficial față de intenția Moscovei.
Lista și adresele secțiilor de votare care urmează a fi deschise în regiunea transnistreană, conform site-ului pretinsei comisii electorale de la Tiraspol:
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
