Maksim Blinov / Sputnik / Profimedia

Vladimir Putin a cerut guvernului să retragă Rusia din Tratatul privind Forțele Armate Convenționale din Europa

Rusia se pregăteşte să se retragă oficial din Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa (CFE), potrivit unui decret al preşedintelui Vladimir Putin publicat de Kremlin miercuri, relatează HotNews.

Vladimir Putin l-a desemnat pe viceministrul de externe rus Serghei Riabkov să conducă procesul de denunţare a tratatului semnat în 1990 la Paris şi actualizat în 1999 de ambele camere ale Adunării Federale a Rusiei (Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei), potrivit decretului prezidenţial.

Proiectul de lege privind retragerea propriu-zisă a Rusiei din CFE nu a fost încă primit de Duma de Stat.

Documentul, numit deseori drept „piatra unghiulară” a securităţii în Europa, a eliminat avantajul cantitativ al Uniunii Sovietice în materie de arme convenţionale în Europa, prin stabilirea unor plafoane egale în ceea ce priveşte numărul de tancuri, vehicule blindate de luptă, artilerie grea, avioane de luptă şi elicoptere de atac pe care NATO şi Pactul de la Varşovia le-ar putea desfăşura între Oceanul Atlantic şi Urali.

Istoria Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa

Tratatul iniţial a fost semnat de 22 de ţări din NATO şi Uniunea Sovietică, dar versiunea actualizată nouă ani mai târziu pentru a reflecta extinderea Alianţei Nord-Atlantice şi destrămarea Pactului de la Varşovia nu a mai fost ratificată de cei 30 de aliaţi de atunci şi a fost acceptată doar de Rusia, Belarus, Kazahstan şi Ucraina, deşi aceasta din urmă nu a depus niciodată instrumentul de ratificare.

SUA şi partenerii lor din NATO au refuzat să ratifice noul tratat până când Rusia nu va respecta mai întâi noile plafoane stabilite la armamentul greu şi documentele politice care stabileau angajamente suplimentare pentru statele părţi cu privire la viitoarele desfăşurări de armament, inclusiv angajamentele Rusiei de a-şi retrage armele şi forţele militare din Georgia şi Republica Moldova.

În 2002, Moscova a declarat că şi-a respectat limitele impuse de document, dar NATO a insistat ca Rusia să îşi îndeplinească angajamentele faţă de Georgia şi Republica Moldova înainte de a ratifica versiunea adaptată, ceea ce Kremlinul a considerat drept o ofensă, întrucât patru noi membri NATO – Estonia, Letonia, Lituania şi Slovenia – nu au făcut parte din tratatul iniţial şi, prin urmare, nu aveau plafoane în materie de armament.

În 2007, Rusia a emis o declaraţie prin care a suspendat punerea în aplicare a tratatului. Motivul invocat de Kremlin a fost planul SUA de a instala elemente ale scutului lor antirachetă în Europa de Est, pe care Rusia îl consideră o „ameninţare directă” la adresa securităţii sale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

LONDON, ENGLAND - APRIL 19: Satoshi, who will represent Moldova at the Eurovision song contest performs during the London Eurovision Party 2026 at Outernet London on April 19, 2026 in London, England. (Photo by Tristan Fewings/Getty Images)

NM Espresso: Furtună a dat în judecată PAS, «Sheriff» a donat 6,2 milioane dolari pentru pensii, Satoshi a deschis «Eurovision-2026»

Fondul transnistrean «Împreună»

Cel mai mare holding din Transnistria, Sheriff, a transferat 100 milioane de ruble transnistrene (aproximativ 6,2 milioane dolari SUA) în fondul «Împreună», creat de autoritățile transnistrene pentru finanțarea plăților sociale. Aceasta este cea mai mare donație către fond, iar în total, la o zi după lansare, acesta acumulase aproximativ 100,3 milioane de ruble transnistrene.


PAS: Grosu, Furtună

Speakerul Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că intenționează să candideze din nou la funcția de președinte al partidului, la congresul PAS din 14 iunie. Potrivit acestuia, și-a depus deja candidatura și contează pe sprijinul colegilor.

Fosta procuroare a Procuraturii Anticorupție, Victoria Furtună, a depus între timp o acțiune în instanță, solicitând recunoașterea faptului că PAS a «capturat» puterea legislativă, executivă și judecătorească. Reprezentanții PAS au calificat acuzațiile drept «aberații».


PAS extinde vetting-ul

Ministerul Justiției pregătește un proiect de extindere a vetting-ului asupra judecătorilor din prima instanță, însă a omis să consulte chiar judecătorii despre asta. Acest lucru a provocat nemulțumirea Consiliului Superior al Magistraturii — organul de autoadministrare al judecătorilor. Despre motivele pentru care ampla reformă riscă să se transforme într-o eschivare de la responsabilitate, să întârzie procesul de vetting și să afecteze cei mai promițători magistrați citiți în materialul «Vetting total al judecătorilor?».


Scandalul alegerilor din Orhei: continuare

Curtea de Apel Bălți a anulat decizia Judecătoriei Orhei și l-a exclus din cursa electorală pentru funcția de primar pe candidatul Partidului «Democrația Acasă», Victor Perțu. Liderul partidului, Vasile Costiuc, a declarat că va contesta hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.


Tragedia de la Cahul: continuare

«Partidul Nostru», condus de Renato Usatîi, a cerut crearea unei comisii parlamentare de anchetă după tragedia din unitatea militară de la Cahul, unde a murit un adolescent de 16 ani. În plus, formațiunea solicită verificarea și altor cazuri de deces, rănire și violență în Armata Națională din ultimii ani.


Moldova și UE

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu ambasadorii statelor UE în contextul pregătirii Moldovei pentru următoarele etape ale aderării la Uniunea Europeană. În cadrul întrevederii a fost discutat progresul țării în procesul de integrare europeană.

Totodată, Sandu le-a cerut ambasadorilor să contribuie la faptul ca acest progres «să se reflecte în dinamica procesului de aderare».


«Avem întrebări» pentru Viorel Bostan

Rectorul Universității Tehnice a Moldovei, Viorel Bostan, a vorbit despre modul în care noile tehnologii schimbă educația și despre competențele care vor fi solicitate peste 5-10 ani. De asemenea, Bostan a comentat scandalul privind absorbția Universității de Stat din Cahul, al treilea mandat al său în funcția de rector și plecarea din Parlament. Despre toate acestea — în noul episod al podcastului «Avem întrebări»: «UTM, al treilea mandat, diplome cu IA, conexiunile cu PAS și Maia Sandu».


Pe scurt

SUA vor aloca Moldovei 8 milioane dolari pentru consolidarea securității cibernetice: instruirea specialiștilor, evaluarea riscurilor cibernetice, livrarea de echipamente și protejarea infrastructurii critice.

Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petkov, a cerut «anularea imediată» a noului tarif la apă, calificând majorarea drept «o adevărată bătaie de joc la adresa bălțenilor». El a solicitat procuraturii să verifice activitatea Apă-Canal Bălți și a ANRE.

Admiterea în universitățile din Moldova va începe pe 27 iulie. Pentru specialitățile pedagogice a fost introdusă o medie minimă de admitere — nu mai mică de 7, iar pentru absolvenții din Transnistria va fi majorat numărul locurilor bugetare.

Curtea de Conturi a identificat întârzieri și cheltuieli suplimentare de peste 165 mii euro (2,8 milioane lei) la construcția noului penitenciar din Chișinău.


«Eurovision» și Satoshi

La Viena a avut loc aseară prima semifinală a ediției jubiliare «Eurovision-2026». Reprezentantul Moldovei, Satoshi, a deschis show-ul cu piesa «Viva, Moldova».

Iar principala «eurovizionistă» a Moldovei, Katia Dmitrieva, a explicat cum Eurovision creează deja de 20 de ani imaginea țării peste hotare. Detalii — în materialul «Vreau să fiu moldovean». De ce Moldova participă la Eurovision și «care este problema» lui Bogdan Țîrdea?„.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: