Maksim Blinov / Sputnik / Profimedia

Vladimir Putin a cerut guvernului să retragă Rusia din Tratatul privind Forțele Armate Convenționale din Europa

Rusia se pregăteşte să se retragă oficial din Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa (CFE), potrivit unui decret al preşedintelui Vladimir Putin publicat de Kremlin miercuri, relatează HotNews.

Vladimir Putin l-a desemnat pe viceministrul de externe rus Serghei Riabkov să conducă procesul de denunţare a tratatului semnat în 1990 la Paris şi actualizat în 1999 de ambele camere ale Adunării Federale a Rusiei (Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei), potrivit decretului prezidenţial.

Proiectul de lege privind retragerea propriu-zisă a Rusiei din CFE nu a fost încă primit de Duma de Stat.

Documentul, numit deseori drept „piatra unghiulară” a securităţii în Europa, a eliminat avantajul cantitativ al Uniunii Sovietice în materie de arme convenţionale în Europa, prin stabilirea unor plafoane egale în ceea ce priveşte numărul de tancuri, vehicule blindate de luptă, artilerie grea, avioane de luptă şi elicoptere de atac pe care NATO şi Pactul de la Varşovia le-ar putea desfăşura între Oceanul Atlantic şi Urali.

Istoria Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa

Tratatul iniţial a fost semnat de 22 de ţări din NATO şi Uniunea Sovietică, dar versiunea actualizată nouă ani mai târziu pentru a reflecta extinderea Alianţei Nord-Atlantice şi destrămarea Pactului de la Varşovia nu a mai fost ratificată de cei 30 de aliaţi de atunci şi a fost acceptată doar de Rusia, Belarus, Kazahstan şi Ucraina, deşi aceasta din urmă nu a depus niciodată instrumentul de ratificare.

SUA şi partenerii lor din NATO au refuzat să ratifice noul tratat până când Rusia nu va respecta mai întâi noile plafoane stabilite la armamentul greu şi documentele politice care stabileau angajamente suplimentare pentru statele părţi cu privire la viitoarele desfăşurări de armament, inclusiv angajamentele Rusiei de a-şi retrage armele şi forţele militare din Georgia şi Republica Moldova.

În 2002, Moscova a declarat că şi-a respectat limitele impuse de document, dar NATO a insistat ca Rusia să îşi îndeplinească angajamentele faţă de Georgia şi Republica Moldova înainte de a ratifica versiunea adaptată, ceea ce Kremlinul a considerat drept o ofensă, întrucât patru noi membri NATO – Estonia, Letonia, Lituania şi Slovenia – nu au făcut parte din tratatul iniţial şi, prin urmare, nu aveau plafoane în materie de armament.

În 2007, Rusia a emis o declaraţie prin care a suspendat punerea în aplicare a tratatului. Motivul invocat de Kremlin a fost planul SUA de a instala elemente ale scutului lor antirachetă în Europa de Est, pe care Rusia îl consideră o „ameninţare directă” la adresa securităţii sale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

Dosarul de abuz de serviciu la MoldATSA: doi angajați, în arest preventiv, iar un al treilea – în arest la domiciliu

Doi angajați ai întreprinderii de stat MoldATSA, reținuți într-un dosar de corupție și abuz de serviciu, au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile, iar un al treilea suspect – în arest la domiciliu. Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, sâmbătă, 25 iulie.

Instanța a admis integral demersurile procurorilor anticorupție privind aplicarea măsurilor preventive în cazul a doi suspecți, dispunând plasarea acestora în arest preventiv pentru un termen de 30 de zile.

Totodată, în cazul celui de-al treilea suspect, instanța a admis parțial demersul procurorilor și a dispus aplicarea arestului la domiciliu pentru un termen de 30 de zile.

Amintim că, pe 23 iulie, Procuratura Anticorupție, împreună cu ofițerii CNA, a desfășurat 25 de percheziții care au vizat angajați cu funcții de decizie din cadrul întreprinderii de stat. Trei persoane au fost reținute pentru 72 de ore.

Ancheta vizează acțiuni care s-ar fi produs în perioada 2024–prezent. Persoanele vizate sunt bănuite că ar fi acționat contrar obligațiilor de serviciu, în interes personal și al unor terțe persoane, provocând întreprinderii prejudicii în proporții deosebit de mari.

Potrivit materialelor cauzei, au fost identificate mai multe nereguli în administrarea patrimoniului și gestionarea resurselor umane și financiare ale întreprinderii. Printre acestea se numără presupuse încălcări ale procedurilor de achiziții publice, ocuparea unor funcții vacante prin concursuri fictive, acordarea nejustificată a premiilor și sporurilor salariale, cumulul ilegal de funcții, precum și organizarea unor instruiri considerate nejustificate, care ar fi generat cheltuieli neîntemeiate din bugetul întreprinderii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: