magistrat.md

Vladislav Clima este noul președinte al Curții de Apel Chișinău. Igor Dodon a semnat decretul

Vladislav Clima este noul președinte al Curții de Apel Chișinău. Un decret privind numirea sa în funcție a fost publicat pe 4 septembrie în Monitorul Oficial, scrie Ziarul de Gardă.

Documentul se pare că a fost semnat pe 2 septembrie. Potrivit decretului, Clima este numit pe o perioadă de 4 ani, iar decretul intră în vigoare astăzi, la data publicării.

Amintim că, pe 28 iulie, Consiliul Superior al Magistraturii a votat pentru numirea lui Vladislav Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, în pofida protestelor organizate de Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr.

Pe 3 august, PAS, în frunte cu Maia Sandu, au organizat un flashmob în fața sediului președinției. Aceștia i-au cerut președintelui Igor Dodon să nu semneze decretul pentru numirea lui Vladislav Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău.

Membrii PAS au scandat „rușine”, „Clima și Dodon la tomberon” și „Dodon, nu semna”. Aceștia și-au îndemnat susținătorii să semneze o petiție prin care să îi ceară șefului statului să nu semneze decretul pentru numirea lui Vladislav Clina în funcția de președinte al Curții de Apel.

Vladislav Clima s-a făcut remarcat pe 21 iunie 2018, când a decis menținerea deciziei primei instanțe privind anularea alegerilor primarului municipiului Chișinău, scrutin câștigat de Andrei Năstase.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: