Vocea clienților maib – la baza creării de experiențe bancare care fac diferența

La maib, știm cât de importantă este experiența bancară, de aceea investim continuu pentru a o îmbunătăți, ascultând permanent vocea clientului, centrând procesele pe client și dezvoltând noi funcționalități pornind de la necesitățile și așteptările clienților.

Întâlnirile periodice cu clienții au devenit parte din agenda oamenilor maib. Indiferent de formatul acestora – meetup-uri sau brunchuri, de subiectul discutat, ceea ce le definește este dialogul deschis, transparent, energia și entuziasmul de a oferi și auzi feedbackul. 

Recent, am invitat clienții Retail să discutăm pe îndelete despre experiențele lor în relația cu maib. De această dată, invitați au fost cei care ne-au scris în comentarii sau mesaje private despre experiențele lor. Și… am vorbit câteva ore despre credite și carduri, aplicația maibank, deservire, despre banking uman și despre ce contează cu adevărat în relația clienților cu maib. A fost mai mult decât un schimb de impresii. A fost o discuție sinceră, cu feedback constructiv, idei valoroase și soluții la care deja lucrăm. 

Aliona Stratan, Prim-vicepreședintă maib:

„Pentru echipa maib, știm cum e nu este doar un slogan. E o promisiune: că vom continua să ascultăm clienții, să fim prezenți în relația cu ei, să îmbunătățim constant fiecare interacțiune și să dezvoltăm servicii și produse intuitive, aliniate așteptărilor și care să le depășească. Acest gen de întrevederi cu clienții ne inspiră, ne responsabilizează și ne ajută să ținem pulsul pe ceea ce contează cu adevărat. Vreau să le mulțumesc clienților maib pentru că sunt atât de deschiși și de sinceri, le mulțumesc pentru aprecieri și critici deopotrivă de valoroase, pentru sugestii și implicare. Și le mulțumesc oamenilor maib, care muncesc zilnic pentru a crea experiențe centrate pe clienți atât pe platformele digitale, cât și în rețeaua de sucursale.”

Pentru a participa la următoarea ediție a evenimentelor din seria brunchurilor, clienții sunt invitați să scrie un mesaj la adresa [email protected], indicând subiectul care și-ar dori să fie abordat.

Tu conduci. maib

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maria Ciobanu

Cine ar putea ocupa fotoliul lui Alexandr Trubca în Parlament

Fotoliul rămas vacant în Parlament după demisia deputatului PAS Alexandr Trubca ar putea fi ocupat de actualul ministru interimar al Mediului, Gheorghe Hajder. Acesta este următorul candidat eligibil de pe lista cu care PAS a mers la alegerile parlamentare din 2025.

Contactat de NewsMaker, Gheorghe Hajder a declarat că, deocamdată, nu a luat o decizie: „Având în vedere că atât desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, cât și validarea mandatului de deputat nu sunt încă finalizate, este prematur să mă pronunț. Am suficient timp pentru o decizie”.

La rândul său, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a declarat pentru NewsMaker că formațiunea urmează încă să poarte discuții cu acesta.

Dacă Gheorghe Hajder va refuza mandatul, următorul candidat eligibil de pe lista PAS este Roman Roșca. Roșca a deținut și anterior funcția de deputat, precum și cea de viceprim-ministru pentru Reintegrare. Recent acesta fost numit secretar de stat al Guvernului.

Amintim că deputatul PAS Alexandr Trubca și-a anunțat demisia din Parlament pe 10 iulie, în contextul scandalului privind afacerile sale imobiliare din Trușeni, făcute publice chiar de el înainte de publicarea unei investigații jurnalistice. Trubca a declarat că a luat această decizie deoarece activitățile sale economice „afectează imaginea și credibilitatea întregii echipe”. Totodată, el a precizat că rămâne membru al PAS.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
noi.md

Cinci candidați luptă pentru șefia Companiei „Teleradio-Moldova”. Cine sunt?

Cinci persoane și-au depus dosarele pentru concursul de selectare a directorului general al Companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM). Este vorba despre Dorin Scobioală, Adrian Graur, Ecaterina Cheptănaru, Sergiu Sandulescu și Andrei Zapșa, informează IPN.

Potrivit Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului, pe 14 iulie urmează etapa de verificare a dosarelor de către Consiliul de supraveghere și dezvoltare al TRM. Membrii Consiliului vor examina dacă fiecare candidat întrunește condițiile de eligibilitate și dacă dosarele sunt complete.

Candidații admiși vor participa ulterior la interviul public, în cadrul căruia vor prezenta proiectul managerial de dezvoltare a companiei pentru următorii șapte ani.

Conform regulamentului, evaluarea se face în baza criteriilor privind experiența profesională, competențele manageriale, viziunea de dezvoltare a instituției și capacitatea de implementare a proiectului managerial. La finalul interviurilor, fiecare membru al Consiliului va acorda note, iar candidatul care va obține cel puțin nota 7 și cel mai mare punctaj va fi declarat învingător.

Directorul general al Companiei „Teleradio-Moldova” este numit pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit. Consiliul de supraveghere și dezvoltare urmează să anunțe data ședinței în care vor fi examinate dosarele și desfășurate interviurile publice.

***

Amintim că directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, și-a anunțat demisia pe 18 mai, în cadrul unei conferințe de presă organizate la două zile după finala concursului Eurovision. Decizia a venit pe fondul scandalului generat de votul juriului național al Republicii Moldova.

Țurcanu a declarat atunci că membrii juriului, care au acordat trei puncte reprezentantului României și niciun punct reprezentantului Ucrainei, nu au ținut cont de sensibilitățile existente în relația Republicii Moldova cu statele vecine.

Potrivit legii, Vlad Țurcanu va rămâne în funcție până la desemnarea unui nou director general, însă nu mai mult de șase luni de la vacantarea postului. În aceeași perioadă își vor exercita mandatele și directorii generali adjuncți.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
NewsMaker

Vasile Tofan și reforma administrativă. Conceptul propus anterior de candidatul PAS la funcția de prim-ministru: 40 de municipalități în loc de raioane

Candidatul partidului de guvernare PAS la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan, a prezentat anterior propria viziune asupra reformei administrației publice locale. Aceasta prevede, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Prezentarea a fost publicată pe 12 martie.

Autorii prezentării spun că actuala guvernare „dă dovadă de curaj” încercând să reformeze actualul sistem al administrației publice locale, însă abordarea este „prea timidă”.

Reducerea numărului de primării de la 900 la ~300 și a raioanelor de la 32 la ~10 este un pas înainte. Dar este un pas mult prea mic pentru problema pe care încercăm să o rezolvăm. În zece ani, inevitabil, va trebui să venim cu o nouă reformă”, au precizat ei.

Astfel, aceștia propun o reformă a administrației publice locale după modelul țărilor Baltice.

Inițiativa prevede reducerea numărului de unități administrative la 40 de municipalități în întreaga Republică Moldova, ceea ce ar ridica media populației deservite de o primărie la circa 65 000 de locuitori. Această măsură ar duce la servicii „superioare” pentru cetățeni și la o scară sustenabilă de operare, potrivit autorilor.

De asemenea, propunerea prevede eliminarea administrației locale de nivelul II, adică raioanele.

O țară mică, atât de compactă ca Moldova, nu are nevoie de niveluri administrative cu valoare practică redusă. Serviciile urmează să fie împărțite între primării și guvernarea centrală, ca în țările baltice sau Irlanda”, se menționează în prezentare.

Reforma respectivă prevede și o descentralizare fiscală „veritabilă”: „50% din profitul persoanelor juridice și 2 puncte procentuale din TVA urmează să rămână în bugetele locale, stimulând autoritățile locale să concureze pentru a atrage rezidenți și afaceri și să ofere servicii mai bune”.

***

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a lansat oficial reforma administrativ-teritorială, considerată una dintre cele mai complexe reforme asumate de actuala guvernare. Aceasta prevede reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale.

În cadrul procesului de amalgamare voluntară, Guvernul a stabilit că o unitate administrativ-teritorială nou creată trebuie să aibă cel puțin 3.000 de locuitori, cu o posibilă abatere de până la 10% în anumite situații. Totodată, distanța dintre centrul administrativ și oricare dintre localitățile componente nu trebuie să depășească 25 de kilometri sau 30 de minute de deplasare.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că reforma va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă a subliniat că aceasta nu mai poate fi amânată.

NewsMaker a explicat, anterior, ce presupune reforma administrativ-teritorială și de ce este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități în 2026.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

A plecat, dar… a rămas! De ce Cojuhari este încă la șefia Agenției Proprietăți Publice, deși și-a anunțat demisia

Deși și-a anunțat demisia de la conducerea Agenției Proprietății Publice (APP) încă la sfârșitul lunii iunie, Roman Cojuhari rămâne, deocamdată, în funcție. Acesta a confirmat pentru NewsMaker că cererea sa de demisie nu a fost încă aprobată.

Cojuhari a declarat că se află în concediu până pe 12 iulie și că, în cererea de demisie, a solicitat eliberarea din funcție începând cu 13 iulie, prima zi după revenirea la serviciu.

Potrivit acestuia, înainte de a-și anunța public demisia, l-a informat personal pe fostul premier Alexandru Munteanu despre decizia sa și despre faptul că urma să plece în concediu.

„Pe domnul Munteanu, înainte de a anunța public, l-am anunțat personal. Inclusiv am comunicat că eu sunt în concediu până pe 12, că este scrisă cererea și imediat când mă întorc în țară am să o aduc”, a explicat Cojuhari.

Întrebat dacă faptul că Alexandru Munteanu și-a anunțat între timp demisia din funcția de prim-ministru a împiedicat aprobarea cererii sale, Cojuhari a declarat pentru NM că nu poate comenta aspectele juridice ale procedurii, însă a reiterat că demisia trebuie aprobată prin hotărâre de Guvern.

„Nu doar e nevoie să fie semnată de către prim-ministru cererea, trebuie să fie dispoziția prim-ministrului votată în ședință de Guvern”, a mai precizat el.

Cojuhari a respins, totodată, în discuția cu NM, informațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi revenit deja la serviciu.

Potrivit Legii cu privire la Guvern, după încetarea mandatului Executivului, acesta nu mai poate numi, propune pentru numire sau elibera din funcție persoane cu funcții de demnitate publică. Legea prevede o derogare doar pentru numirea temporară în alte funcții de demnitate publică decât cea de ministru sau de funcționar public de conducere de nivel superior și pentru eliberarea din funcție a acestor persoane exclusiv în cazul imposibilității obiective de a-și exercita atribuțiile. Aceleași restricții se aplică și prim-ministrului interimar.

Roman Cojuhari și-a anunțat demisia din funcția de director al APP pe 29 iunie, în contextul scandalului de la Întreprinderea de Stat „MoldATSA”, care a dus inclusiv la demisia lui Radu Marian din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe.

La câteva zile distanță, pe 3 iulie, Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru. Din 8 iulie, interimatul este asigurat de vicepremierul pentru economie și digitalizare, Eugeniu Osmochescu, până la învestirea unui nou Guvern.

Între timp, pe 10 iulie, PAS l-a desemnat pe omul de afaceri Vasile Tofan drept candidat la funcția de prim-ministru. Candidatura acestuia urmează să fie înaintată oficial președintei Maia Sandu pe 11 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
IPN

Undă verde pentru proiectul de referendum inițiat de Ceban, dar cu o condiție. CEC cere reformularea întrebărilor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a avizat proiectul de hotărâre al Parlamentului, propus de fracțiunea „Alternativa”, privind desfășurarea unui referendum republican consultativ referitor la reforma administrației publice locale. Totuși, CEC a constatat că întrebările propuse trebuie reformulate. Comisia va transmite hotărârea sa Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului. Menționăm că proiectul a fost înregistrat la Parlament pe 29 iunie și necesită examinarea într-o singură lectură.

Potrivit raportului prezentat de membrul CEC Vadim Filipov, proiectul propune stabilirea datei de 27 septembrie 2026 pentru desfășurarea referendumului, iar alegătorii să răspundă la două întrebări: „Sunteți pentru ca lichidarea sau comasarea primăriilor să fie posibilă numai după aprobarea cetățenilor din localitățile vizate prin referendum local?” și „Susțineți ca proiectul final al reformei administrației publice locale să fie supus referendumului republican înainte de adoptarea legii?”.

Cu referire la prima întrebare, CEC a menționat că termenul „primărie” poate genera neclarități, întrucât procesul de amalgamare vizează unitățile administrativ-teritoriale, iar termenul „lichidare” poate fi perceput diferit de către alegători și poate crea confuzii cu privire la efectele juridice reale ale unei eventuale reforme.

CEC a menționat că a doua întrebare nu urmărește soluționarea problemei de fond, ci doar consultarea alegătorilor privind oportunitatea organizării, ulterior, a unui alt referendum republican. Totodată, instituția a precizat că întrebarea nu indică dacă viitorul referendum ar urma să fie consultativ sau legislativ, două tipuri cu efecte juridice diferite.

Potrivit CEC, întrebările supuse consultării trebuie formulate cu suficientă claritate și precizie, astfel încât alegătorii să poată înțelege fără echivoc obiectul asupra căruia sunt chemați să se pronunțe.

Comisia a mai declarat că desfășurarea unui referendum necesită resurse financiare. Prin urmare, doar Parlamentul este competent să aloce mijloace financiare de la bugetul de stat, cu acordul Guvernului. De aceea, autoritățile competente în materie electorală urmează să acționeze în vederea organizării unui referendum doar după adoptarea de către Parlament a unei hotărâri în acest sens, a precizat Comisia. Potrivit CEC, pentru desfășurarea unui asemenea referendum ar fi necesari aproximativ 200 de milioane de lei.

CEC a precizat, totodată, că, în cazul unui referendum consultativ, autoritățile pot lua act de opinia poporului, fără a avea obligația juridică de a implementa rezultatul.

Într-un final, avizul a fost aprobat cu cinci voturi pentru și două împotrivă. În avizul său, Comisia a menționat că consideră oportună reformularea întrebărilor propuse. Totodată, a decis să transmită hotărârea Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului.

***

În mai 2026, primarul capitalei și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), Ion Ceban, a anunțat că formațiunea sa va propune Parlamentului inițierea unui referendum cu două întrebări, dintre care una referitoare la reforma administrației publice locale.

Ulterior, deputații fracțiunii parlamentare „Alternativa”, din care face parte MAN, au propus organizarea unui referendum republican consultativ privind reforma administrației publice locale. Aceștia au anunțat, pe 18 iunie, că proiectul de hotărâre va fi transmis tuturor fracțiunilor parlamentare pentru consultare și eventuale îmbunătățiri. Ei au motivat necesitatea referendumului prin obligația de a consulta cetățenii înaintea oricărei modificări a limitelor teritoriale ale localităților, în conformitate cu principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale.

Pe 29 iunie, la Parlament a fost înregistrat proiectul de hotărâre privind desfășurarea unui referendum republican consultativ. Autorul responsabil este deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean. Printre autorii proiectului se numără și deputați ai Partidului Comuniștilor, Partidului Socialiștilor, precum și ai formațiunilor „Democrația Acasă” și „Partidul Nostru”. Proiectul necesită examinarea într-o singură lectură.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: