furculiță corneliu
Максим Андреев, NewsMaker

„Vor să profite de urgia care s-a abătut peste agricultori”. Un deputat socialist susține că PAS și Platforma DA ar avea interese ascunse

Platforma Demnitate și Adevăr (DA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar profita de criza din domeniul agriculturii și ar urmări, de fapt, optimizarea micilor fermieri și admiterea ca cetățenii străini să poată cumpăra terenuri agricole din Republica Moldova. Acuzațiile au fost lansate de către deputații Partidului Socialiștilor (PSRM) Corneliu Furculiță și Radu Mudreac, în cadrul conferinței de presă din 17 august.

Potrivit lui Corneliu Furculiță, guvernul a făcut acțiuni fără de precedent în acest an pentru a ajuta agricultorii, ceea ce, potrivit deputatului socialist, nu s-a făcut de niciun alt cabinet de miniștri. Acesta a amintit că seceta care a provocat daune considerabile fermierilor s-a suprapus cu criza pandemică.

„Pe fondul acestor necazuri sunt forțe politice care vor să profite de urgia care s-a abătut peste agricultori, cu diferite mesaje. Vedem unele forțe politice care imploră, roagă, solicită agricultorilor să vină să ia tractoarele, tehnica agricolă în piața de la Chișinău, astfel încât să facă orașul greu de circulat, situația să iasă de sub control, să provoace haos. Și alături de protestele agricultorilor vedem deja că invită și alte pături sociale la aceste proteste. Altă forță politică vedem că ieri a făcut un miting și îndemna agricultorii să iasă la proteste. Ambele aceste partide au fost anul trecut la guvernare”, a declarat Furculiță.

Președintele fracțiunii PSRM din cadrul legislativului a amintit că și anul trecut agricultorii au înregistrat pagube considerabile, din cauza grindinei. Potrivit acestuia, guvernul Sandu nu a luat nicio măsură pentru a le compensa pierderile.

„Guvernul Sandu nu a acordat nicio minimă atenție: nu a fost prevăzută nici o subvenție agricultorilor din zona de nord, nu au fost la ei să le vadă doleanțele, nu au fost prevăzute subvenții sau restituiri ale pierderilor. Guvernul nici nu s-a deplasat în acea zonă. Vreau să îl întreb pe dl Slusari: de câte ori anul trecut ați fost în zona de nord, ați făcut întâlniri cu pomicultorii și i-a rugat cum faceți acum, ia-ți implorat să vină la proteste la Chișinău?”, a relatat Furculiță.

Corneliu Furculiță a mai spus că guvernul Sandu a avut cel mai slab ministru al Agriculturii din istoria Moldovei (Georgeta Mincu, NM). De asemenea, acesta a amintit că, în trecut, Maia Sandu a făcut optimizarea școlilor și că guvernul din care a făcut parte a inițiat optimizarea spitalelor.

„Vreau să le spun agricultorilor că aceste forțe politice nu au nimic mai bun pentru voi decât o nouă optimizare: optimizarea micilor fermieri, ca să nu existe, să nu ofere subvenții, iar asta se va executa prin permiterea străinilor de a cumpăra pământurile agricole în Republica Moldova”, a mai spus Furculiță.

Iar deputatul PSRM Radu Mudreac a enumerat măsurile propuse de grupul de lucru din cadrul fracțiunilor parlamentare cu privire la soluționarea situației din agricultură.

„Niciodată în Republica Moldova, nici anul trecut, nu au fost alocate așa surse, inclusiv fondul de subvenționare de un miliard de lei”, a declarat acesta.

Reacția lideri PAS Maia Sandu o puteți citi AICI, iar cea a vicepreședintelui Platformei DA Alexandru Slusari – AICI.

Amintim că liderii Platformei DA și ai PAS au participat duminică, 16 august, la două manifestații de susținere a agricultorilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: