Vor fi pedepsiți moldovenii cu închisoarea pentru demolarea neautorizată a monumentelor istorice? Ce viitor va avea drumul spre Orheiul Vechi? Cum planifică Ministerul Culturii să atragă artiști de talie mondială și investiții în fondul pentru cinema și cultură? Cum a răspuns la acestea și alte întrebări, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, aflați din interviul realizat de corespondentul NM, Alina Mihalkina.
Tudor Mardei/NewsMaker
„Vom pedepsi fără milă oamenii care și-au asumat restaurarea în așa mod”
Să începem cu moștenirea noastră. De exemplu, cu repararea drumului Butuceni – Morovaia din rezervația culturală și naturală Orheiul Vechi. Renovarea a fost realizată fără avizul Consiliului Național al Monumentelor Istorice (CNMI). Adică, situația este aceeași ca și în cazul reparației străzii 31 August din Chișinău. Cum rezolvă ministerul aceste și alte probleme legate de monumentele istorice?
În ceea ce privește strada 31 august 1989 din Capitală, sunt mai preocupat nu de situația în sine, ci de așteptările societății cu privire la rezolvarea acesteia. De un an vorbim despre faptul că Ministerul Culturii nu realizează niciun proiect de arhitectură sau de urbanism. Și societatea, din păcate, așteaptă exact asta de la noi: „Ce ați hotărât cu strada 31 august?”
Prieteni, aici totul este foarte simplu: există un administrator, în acest caz – Primăria Chișinău. Administratorul trebuie să apeleze la specialiștii care vor elabora un proiect, care trebuie să fie avizat de specialiștii de la Ministerul Culturii. Ministerul încă așteaptă proiectul de la primărie.
Însă pe această stradă își au sediile mai multe instituții aflate în subordinea Ministerului Culturii, așa că vom veni cu inițiativa și vom oferi primăriei opțiuni pentru includerea acestor segmente într-o singură zonă pietonală pentru ca Chișinăul să devină capitala europeană.
Doresc să subliniez că inițiatorii lucrărilor în ariile protejate trebuie să cunoască procedurile și să le respecte. Destul cu această abordare eroică: „Acuș vom veni și vom face. Iar oamenii se vor trezi dimineața și vor vedea cât de bine am făcut totul.” Și fiindca au făcut-o în pofida, băieți!, să respectăm legea și să ținem cont de părerile persoanelor calificate, cu studii în acest domeniu.
Tudor Mardei/NewsMaker
Cât despre drumul Butuceni-Morovaia: ne confruntăm cu același fenomen. Pe de o parte, au făcut un lucru foarte bun – au pus capăt prafului care se așeza pe monumentele istorice, pe de altă parte, nu au avut grijă să respecte toate procedurile. Asfaltarea acestui drum este un proces normal, civilizat. Acest lucru nu este ideal și nu este un panaceu, ci o soluție acceptabilă. Altceva este că această decizie trebuia luată în urma unei argumentări științifice.
Drumul este calea spre situl de patrimoniu și ea ar trebui să fie confortabilă. Dacă vorbim doar din punct de vedere al autenticității, atunci, desigur, nu a fost niciodată asfalt acolo, dar nici piatră nu a fost. Piatra de Cosăuți, care a fost folosită pentru pavarea drumului, este o piatră moale, s-a fărîmițat repede sub greutatea mașinilor și s-a transformat în praf.
Acum întrebarea este: un drum asfaltat dăunează unui monument de arhitectură? Pot să mă dau cu părerea, dar nu sunt un expert. Avem CNMI, unde ar fi trebuit să se adreseze reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Aceștia, împreună cu arhitecții și experții, trebuiau să vină cu o soluție pentru ”conexiunea” patrimoniului istoric la asfalt.
Dar să știți că avem exemple de atitudini mult mai tragice față de moștenirea istorică. De exemplu, Cetatea de la Soroca care la moment este în gestiunea autorităților locale. Acestea au câștigat fonduri europene și au început realizarea proiectului de restaurare conform unui proiect care a fost respins în repetate rânduri de experții CNMI. Recent, angajații Agenției de Inspecție Monumentelor au revenit de la Soroca: ceea ce se întâmplă în cetate este inacceptabil. Vom prezenta autorităților locale o listă cu deficiențele de restaurare pe care experții le-au identificat. Vom cere ca aceste probleme să fie rezolvate, iar în caz contrar, Ministerul Culturii va demara procedura de reziliere a contractului și restituirea Cetății Soroca în administrația statului. Turnați beton și apoi demolati-l cu ciocanele preumatice? Băieți, Cetatea Soroca nu este un loc pentru experimente.
Dacă monumentul a suferit pagube ireparabile prin aceste acțiuni, vom folosi toate instrumentele legale și vom pedepsi oamenii care și-au asumat „restaurarea”. Și vom fi nemiloși.
Tocmai am început acest proces: chiar în centrul Chișinăului, pe strada București 62, a avut loc un incident revoltător. Pe această adresă un monument de arhitectură cu o suprafață de 2 mii de metri pătrați a fost demolat şi în loc au construit ceea ce au construit. Iată asta crimă! Monumentul nu a putut fi demolat peste noapte. Am stabilit întreaga schemă. Au fost implicate atât autoritățile de control, cât și autoritățile de reglementare. Pachetul de acte colectate în urma investigațiilor noastre vor fi transmise autorităților competente pentru verificare, precum și identificarea persoanelor, care, dacă se confirmă vinovăția, vor trebui să fie pedepsiți penal.
Tudor Mardei/NewsMaker
Adică, în Moldova, cineva poate ajunge în sfârșit la închisoare pentru demolarea neautorizată a unui monument de arhitectură?
Închisoarea nu este sarcina noastră. Am descoperit această schemă și am documentat-o. Și nu ne vom da niciodată acordul pentru darea în exploatare a acestei clădiri până când adevărul nu va triumfa și făptașii vor fi pedepsiți. Sau cât sunt în această funcție.
„Cultura nu tolerează mișcările bruște și deciziile de moment”
Un alt scandal recent cu implicarea unui monument de arhitectură se referă la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Nu este vorba doar de starea clădirii, ci și de condițiile în care trăiesc studenții. Recent a fost publicată o fotografie cu toaletele din incinta academiei, iar mai devreme într-un cămin de-al instituției a căzut tavanul. Ce face ministerul?
Ministerul a creat o comisie, care trebuie să prezinte un raport peste 60 de zile. Următoarele trei puncte de vedere trebuie clarificate. În primul rând, procesul educațional. Și aici am o mulțime de întrebări legate de calitatea și abordarea procesului de învățământ, pentru că, pe lângă specificul pe care îl implică profesiile creative, există și realitatea cu care ne confruntăm. Acum, sunt și alte universități care oferă studenților specialități similare cu cele de la Academia de Arte. Vreau să văd că actuala conducere a Academiei are o înțelegere a modului în care ar trebui să se dezvolte procesul educațional, în special în acele profesii care sunt solicitate acum și care vor fi solicitate în viitor în Moldova. Și, de asemenea, să atragă studenți străini pentru ca Academia să devină o instituție de învățământ de prestigiu. Aici voi cere conducerii să ne furnizeze nu un raport oficial privind planurile de dezvoltare pentru următorii cinci sau zece ani, ci un document real care să arate principalele repere: unde suntem mai puternici decât alții, ce trebuie să facem, la ce ne concentrăm, cum se încadrează personalul didactic în procesele moderne.
Tudor Mardei/NewsMaker
Următorul capitol va cuprinde sfera de gospodărire: vreau să înțeleg cum se va schimba viața studenților, în ce condiții vor sta ei și profesorii lor în incinta Academiei.
A treia zonă importantă de studiu este managementul proprietății, care se află în gestiunea Academiei. Cele mai multe dintre bunurile imobile sunt monumente de arhitectură de importanță națională; ele sunt situate în partea centrală a Chișinăului, de exemplu, un cămin situat pe strada Armenească. Vreau să văd ce părere are conducerea Academiei despre restaurarea și utilizarea acestor clădiri istorice. Din păcate, pur vizual se poate afirma că sediul central al Academiei, acolo unde își avea reședința Sfatul Țării și unde în 1918 s-a votat Unirea Basarabiei cu România, este în stare critică.
Înțeleg că aceste probleme nu sunt în sfera și responsabilitatea doar a conducerii Academiei. Dar aștept ca problema respectivă să fie conștientizată, după care aștept propuneri privind modalitățile de rezolvare a situației existente. Și ele ar trebui să vină de la Administrația Academiei, pentru că orice rezolvare venită de sus, va fi întâmpinată cu ostilitate.
Timp de un an, ministerul nu a făcut nimic, și pe bună dreptate, pentru că Academia de Arte, ca orice instituție din subordinea Ministerului Culturii, nu tolerează mișcări bruște, decizii de moment și acțiuni radicale. Este nevoie de timp pentru a înțelege și a găsi soluții care să conducă la mișcare în direcția corectă. Nu spun că se vor găsi soluții pentru toate problemele, ci va provoca o mișcare în direcția corectă. Este foarte important ca această mișcare să înceapă. Și acum vorbesc nu numai despre academie, ci despre întregul sistem cultural din Moldova.
Dar acesta este un sistem destul de conservator. Are ministerul o înțelegere a punctului de plecare în situația dată?
Ajuns în această funcție, mi-am dat seama că, în principiu, orice situație acută în sfera culturală provoacă protest, durere și reticența de a răspunde cu înțelegere. Acesta este parțial rezultatul acțiunilor conducerilor anterioare, care au dus la o răcire a relațiilor dintre autorități și instituțiile culturale.
Oamenii de cultură poate că și își doresc o schimbare, dar în așa fel ca ea să nu înceapă cu ei.
Eu văd asta cam așa: de exemplu, o persoană îngheață și trebuie schimbată în ceva mai cald, dar pentru a face acest lucru, trebuie să dai jos de pe ea hainele în care îngheață. Și omul se opune, nu vrea, pentru că odată dezbrăcat, îi va fi și mai frig. Nu spun că trebuie de ieșit din zona de confort, nu cred că cuiva din domeniul culturii și artei i-a fost foarte confortabil și nu vrea să piardă acest confort. Este vorba despre adaptarea la o existență de rutină și teama de a risca.
Tudor Mardei/NewsMaker
Schimbările sunt posibile, doar că nu atât de rapid cum ne-am dori, pentru că în domeniul culturii vorbim în primul rând despre oameni. Nu avem hectare, nu avem metri pătrați. Noi avem oameni. Iar orice schimbare afectează nu numai oamenii care lucrează direct în domeniul culturii, ci și familiile lor. Prin urmare, orice decizie trebuie să fie foarte echilibrată.
Pe de altă parte, nu pot spune că totul este atât de rău. De fapt, în cultură avem o bază foarte bună și sănătoasă de oameni care s-au dedicat culturii și artei, care, în pofida tututor greutăților, abordează arta ca pe un „act sacru”, cum spune Stanislavski. Apreciem foarte mult oamenii care activează în domeniile culturii și artei. Și ei o abordează cu acest mesaj. Altfel, nu are rost să faci asta.
„Mulți artiști buni au fost forțați să părăsească țara”
Se așteaptă ca autoritățile să introducă în curând modificări la Codul Culturii, care prevăd că tinerii specialiști vor primi o indemnizație de până la 120 de mii de lei dacă lucrează conform specialității în Moldova timp de trei ani după absolvire. Cum ar putea influența acest lucru decizia absolvenților de la artă să rămână în țară?
Aceste măsuri sunt importante și motivează, dar nu sunt principala motivație pe care dorim să o folosim. Este foarte important pentru noi ca tinerii care dețin diplome în domenii creative, dar și în istorie, biblioteconomie și muzeografie, nu doar să rămână în Moldova, ci și să lucreze aici pe specialitate și să se simtă solicitați și în siguranță.
Această indemnizație unică de până la 120 de mii de lei presupune munca nu numai în sate, ci în toată Moldova, inclusiv la Chișinău. Din păcate, în anii trecuți, mulți artiști buni au fost nevoiți să părăsească țara. Dacă lucrează pe profesie, doar mă bucur pentru ei, pentru că sarcina artistului este să ajungă la nivel internațional. Dar mulți artiști, plecați în străinătate, nu lucrează pe specialitate, ci pe șantiere de construcție. Vrem să creăm condiții pentru ca oamenii să vrea să lucreze acasă. Și chiar să revină și să lucreze. Inițiativele noastre în această direcție dau deja roade: zilele trecute am vorbit cu acordeonistul Radu Rațoi, care este recunoscut în întreaga lume ca un virtuoz. El și-a exprimat dorința de a veni, de a lucra și de a se stabili la Chișinău. Va fi unul dintre soliştii Sălii cu Orgă. Și peste tot în lume unde va concerta Radu Rațoi, va fi scris pe afișe – solist al Sălii cu Orgă, Chișinău.
Este clar că artiștii de acest nivel nu fac asta de dragul unui salariu, ei vin pentru că văd că aici se întâmplă ceva, iar tinerele talente care absolvesc Academia rămân aici. Și vor avea cu cine să lucreze și vor avea pe cineva căruia să-i transmită talentul. Acesta este un semnal nu doar pentru tineri, ci și pentru întreaga lume că Moldova este locul în care merită să muncești. Vă asigur că Radu Rațoi este prima rândunică. Sunt sigur că alți artiști îi vor urma exemplul și vor reprezenta instituțiile noastre culturale, iar principalul lor port de reședință va fi Moldova.
Tudor Mardei/NewsMaker
Da, dar cum poți convinge un tânăr absolvent să se stabilească într-un centru raional și să predea la școala de muzică locală?
În țările dezvoltate, nu contează dacă ești în capitală sau în sat – ambele sunt bune, oamenii sunt solicitați și duc o viață plină. Încerc să transmit societății și colegilor mei din guvern următorul mesaj: trebuie să privim viețile cetățenilor noștri într-un mod mai larg, nu o putem aborda pe segmente, spunând, de exemplu, că le vom oferi tinerilor fermieri posibilitatea de a rămâne, compensații la hectar si tractoare în leasing. Acest tânăr fermier are o familie, o soție care nu are unde să lucreze și copii care vor să meargă la o școală muzicală, care, la fel, nu există.
De dragul familiei sale, va renunța atât la tractor, cât și la hectare. Și va merge într-un loc unde întreaga lui familie va trăi bine și se va dezvolta armonios. Trebuie să avem o abordare sistemică și trebuie să existe o descentralizare, mai ales în domeniul culturii. Susțin ca unele dintre agențiile și instituțiile noastre guvernamentale, organele centrale, să fie transferate în regiuni. De ce nu pot avea sediul central în Bălți, Cahul, Soroca? De ce ar trebui să fie acolo doar autorități locale? Probabil că anul viitor vom încerca să găsim o agenție centrală, care poate fi amplasată în afara or. Chișinău.
Pe de altă parte, anul viitor vom depune toate eforturile pentru a organiza evenimente culturale în regiuni, iar aceste evenimente ar trebui să fie variate și de înaltă calitate. Din păcate, în ultimii ani, în regiuni au fost promovate doar unele evenimente folclorice și sărbători populare, ceea ce la fel trebuie continuat și dezvoltat. În regiuni trebuie să fie disponibile toate formele de artă. Și de făcut tot posibilul ca oamenii să vrea să cumpere bilete la evenimentele culturale.
„Nu atingeți această clădire, a fost construită în 2023. Aceasta este moștenirea noastră”
Cum vede Ministerul Culturii cooperarea cu antreprenoriatul privat și rolul afacerilor în cultura Moldovei?
Nu ne putem permite și este greșit, ca toată viața culturală să depindă de Ministerul Culturii. Dacă Ministerul Culturii alocă bani, există un eveniment; dacă nu alocă bani, nu există niciun eveniment. Aceasta este o abordare greșită. Viața culturală este viața societății; trebuie să sprijinim, să stimulăm, să ajutăm. Ministerul Culturii nu ar trebui să creeze viața culturală. Oamenii de artă au acest rol. Ei pot acționa în domeniul culturii chiar și economic. Această activitate este legată de turism, deoarece evenimentele care se organizează într-o anumită zonă trebuie să atragă spectatori nu doar din acea zonă.
Și ar trebui să existe concurență, este un stimulent. Atunci oamenii vor înțelege că în această țară cultura nu este o cerșetoare căreia i se dau mai mulți sau mai puțini bani (de obicei mai puțini), ci o parte importantă a vieții noastre. Este imposibil să trăiești fără cultură, precum și fără medicină și fără educație. Oamenii vor fugi din zonele unde există medicină și educație, unde există activitate economică, dar nu există cultură.
Tudor Mardei/NewsMaker
Și aici trecem la finanțarea culturii. De unde vor veni banii pentru cultură în Moldova în viitorul apropiat?
Mă bucur că suntem în stadiul adoptării în a doua lectură a Legii cu privire la Fondul Național al Culturii. Aceasta este o lege foarte bună. În primul rând, pentru că Fondul Național al Culturii va fi administrat de oameni de cultură separat de Ministerul Culturii.
Urmează însă cea mai importantă și dificilă muncă, pentru că este necesar să se elaboreze reglementul acestui fond, programele și subprogramele sale și să se asigure finanțarea acestor programe. Visez la ziua în care Ministerul Culturii va primi programe și subprograme de la reprezentanții culturii, iar sarcina noastră va fi să le finanțăm, pentru că oficialii guvernamentali nu ar trebui să creeze produse culturale sau să decidă ce să monteze teatrele, ce să publice editurile, ce să cânte muzicienii. Ministerul și statul trebuie să asigure legalitatea tuturor acțiunilor și respectarea drepturilor de autor.
Este deja pregătit pentru discuții publice un proiect de lege privind crearea Fondului pentru cinematografie. Acesta nu este un fond bugetar, anumiți agenți economici trebuie să contribuie la formarea lui. Toți cei care folosesc filmele ca sursă legală de venit ar trebui să contribuie la crearea de conținut național. Toți cei care se uită la filme, de asemenea, ar trebui să contribue. Avem o piață mică de film, dar o avem. Fără acest fond și fără aceste investiții, dezvoltarea cinematografiei nu are perspective.
Legislatorii noștri au adoptat o lege privind fondul media. Finanțarea din acest fond nu este o modalitate de a mitui mass-media independentă. Fondul va funcționa în mod transparent și va fi condus de reprezentanți ai presei. Statul va monitoriza doar legalitatea procedurilor.
Un alt fond cultural este Fondul pentru Restaurarea Monumentelor de Arhitectură. Societatea trebuie să trateze patrimoniul în mod responsabil; toți trebuie să ne gândim la ceea ce construim astăzi. Vor spune oare oamenii peste două sute de ani: „Nu vă atingeți de această clădire, a fost construită în 2023. Aceasta este moștenirea noastră.”? Dezvoltatorii de astăzi trebuie să se gândească la acest lucru, și nu la cum să distrugă un monument situat într-o locație foarte avantajoasă și să construiască acolo o clădire de care în cincizeci de ani nimeni nu va avea nevoie, pentru că a fost construită doar pentru profit rapid.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
