presedinte.md

Votul prin „poștă”, criticat de opoziția de la Chișinău: „Se pregătește fraudarea alegerilor”

Opoziția de la Chișinău a reacționat la intenția guvernării de a permite votul prin corespondență la scrutinele din această toamnă, însă doar pentru anumite țări. Politicienii trag un semnal de alarmă, după recentele declarații ale președintei Maia Sandu, care a admis că Codul Electoral al putea fi modificat în acest sens – „se pregătește fraudarea alegerilor”, spun ei.

„Votul prin corespondență anunțat de doamna care nu e responsabilă de nimic este un dezastru mai mare decât notele de la evaluarea procurorilor. De ce se apucă e dezastru!”, a scris liderul Mișcării Alternativa Națională, Ion Ceban, tot el primar de Chișinău.

Liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu, a calificat intenția guvernării de a modifica Codul electoral pentru a permite votul prin corespondență doar pentru anumite țări drept o „discriminare evidentă a cetățenilor”.

„Am vrea să vedem ce cunoștințe „la geografie” are ipocrita. Intră oare Rusia, China sau India în categoria țărilor mari? Referendum, vot prin poștă doar unde vrea ea – totul pentru a lua un nou mandat. Degeaba, Maia, e târziu!”, a scris fostul premier al țării în perioada guvernării socialiștilor, Ion Chicu pe rețelele de socializare.

Cu o reacție a venit și liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, care a vorbit pentru prima dată, acum câteva zile, despre intenția guvernării PAS de a introduce votul prin corespondență.

„Iată și confirmarea de la prima sursă că se pregătește fraudarea alegerilor inclusiv și prin intermediul votului prin corespondență. După cum v-am anunțat, doar moldovenii din SUA și Canada vor putea vota prin corespondență”, a precizat Usatîi pe rețelele de socializare.

Declarația președintei Maia Sandu a fost comentată și de fostul președinte socialist Igor Dodon. Potrivit secretarului executiv al PSRM, guvernarea și-ar propune, prin această inițiativă, să fraudeze alegerile prezidențiale pentru a-i asigura Maiei Sandu un nou mandat.

„Acesta este un atac raider asupra procesului electoral din Republica Moldova. Maia Sandu a guvernat prin corespondență pe parcursul mandatului său și vrea să fie realeasă tot prin corespondență. Așa fac doar șulerii. Maia Sandu, chiar așa de tare temi de votul oamenilor? Nu și-e rușine să câștigi prin așa metode?  Declar public că aceste alegeri, dacă vor avea loc prin aceste metode, vor fi alegeri ilegale, anticonstituționale. Nu poți să le oferi drepturi unora din țări în care crezi că vei fi votată în detrimentul cetățenilor din alte părți și continente, așa cum o face Maia Sandu. Toți cetățenii Republicii Moldova trebuie să aibă drepturi egale”, a declarat politicianul în cadrul emisiunii sale tradiționale, „În direct cu Igor Dodon”.

Dodon a făcut apel către opoziție, în acest context: „Cred că în fața pericolului real de fraudare de alegeri ilegale trebuie să ne convocăm de urgență săptămâna viitoare să avem o strategie comună cum facem față acestor provocări”.

De menționat că președinta Maia Sandu a admis, în ajun, că Republica Moldova ar putea pune în aplicare votul prin corespondență, la alegerile din această toamnă. Șefa statului susține că guvernarea deja poartă discuții în vederea modificării, o dată în plus, a Codului Electoral, care să le permită moldovenilor să poată vota prin corespondență. Detalii – AICI.

***

Amintim că cetățenii Republicii Moldova vor fi chemați, în această toamnă, la urnele de vot, pentru a alege președintele țării. În aceeași zi ar urma să fie organizat, în paralel, și referendumul privind aderarea țării noastre la UE, anunțat de șefa statului. Deputații PAS au votat, la sfârșitul anului trecut, modificarea Codului Electoral, care să permită organizarea celor două plebiscite în aceeași zi. Potrivit șefei statului, alegerile ar putea fi organizate, cel mai probabil, în luna octombrie. Totuși, o decizie în acest sens nu a fost, deocamdată, luată.

Maia Sandu a anunțat la 3 ani de mandat că va candida, la toamnă, pentru un nou mandat de președinte. Întrebată pe 29 februarie dacă o va face independent sau dacă va candida și de această dată din partea Partidului Acțiune și Solidaritate, pe care l-a fondat și condus și care i-a asigurat victoria de acum patru ani, șefa statului a declarat: „Este prea devreme să discutam. Până atunci o să vedem și o să anunțăm. Până la alegeri este mult”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: