Parlamentul Republicii Moldova

„Vrea ca Moldova să rămână săracă“. Grosu l-a numit pe Dodon „trădător de țară” după reacția PSRM la acordul de €1,9 mlrd

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a reacționat la declarația publicată de Partidul Socialiștilor (PSRM), după ce Parlamentul European a aprobat Planul de creștere economică a Republicii Moldova, în mărime de 1,9 miliarde euro. Liderul PAS l-a numit pe președintele PSRM, Igor Dodon, „trădător de țară“. Se întâmplă după ce socialiștii au criticat acordul de finanțare din UE, pe motiv că ar fi „o povară financiară” pentru Moldova.

Trădătorul de țară, Dodon, nu vrea ca banii europeni să vină în Moldova pentru dezvoltare și infrastructură. Se face a uita cum, alături de prietenul său, Ion Chicu, a vrut să împrumute de la Kremlin 200 de milioane de euro în 2020. (…) Acum, Uniunea Europeană ne oferă cel mai mare sprijin financiar din istoria țării – 1,9 miliarde de euro, dintre care 520 de milioane de euro sunt grant, adică bani gratuiți. Dodon NU vrea să facem drumuri, școli, spitale, nu vrea să deschidem locuri de muncă bine plătite și să avem afaceri locale de succes. Știți de ce? Pentru că el vrea ca Moldova să rămână săracă, nedezvoltată, cu glod și clădiri dărâmate. Pentru că o țară săracă este ușor de controlat de gașca lui și de Kremlin. (…)

Oameni buni, ați văzut grădinițe, drumuri sau spitale reparate din bani donați de Rusia? Nu. Proiectele din satele noastre sunt finanțate de UE și statele membre și de alți parteneri occidentali, iar acest lucru poate fi văzut cu ochiul liber de oricine în raionul său”, a scris Igor Grosu pe Facebook.

El a adăugat că Republica Moldova poate înregistra progres economic „doar cu ajutorul Uniunii Europene”.

NM a solicitat o reacție la acuzațiile lui Grosu de la purtătoare de cuvânt PSRM, Carmena Sterpu, însă aceasta a declarat că formațiunea nu va comenta.

Precizăm că declarațiile șefului legislativului au venit după ce, pe 11 martie, PSRM a publicat o declarație în care critică pachetul de asistență de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova, aprobat de Parlamentul European, calificându-l drept „o povară financiară”. Formațiunea politică susține că țara noastră va trebui să achite „900 milioane de euro” dobândă pentru partea de asistență financiară oferită sub formă de împrumuturi, iar granturile preconizate ar fi „condiționate”.

***

Pachetul de asistență finciară de 1,9 miliarde euro, care a fost aprobat de Parlamentul European pe 11 martie, este cel mai mare ajutor acordat vreodată de UE Republicii Moldova. Bani vor fi folosiți pentru implementarea Planului de Creștere.

Din cei 1,9 miliarde de euro, 520 de milioane de euro sunt granturi, iar circa 1,4 miliarde sunt împrumuturi cu dobândă redusă și termen lung de rambursare.

Prima tranșă din pachetul de asistență financiară, în valoare de 315 milioane de euro, ar urma să fie debursată în luna aprilie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: