Parlamentul Republicii Moldova

„Vrea ca Moldova să rămână săracă“. Grosu l-a numit pe Dodon „trădător de țară” după reacția PSRM la acordul de €1,9 mlrd

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a reacționat la declarația publicată de Partidul Socialiștilor (PSRM), după ce Parlamentul European a aprobat Planul de creștere economică a Republicii Moldova, în mărime de 1,9 miliarde euro. Liderul PAS l-a numit pe președintele PSRM, Igor Dodon, „trădător de țară“. Se întâmplă după ce socialiștii au criticat acordul de finanțare din UE, pe motiv că ar fi „o povară financiară” pentru Moldova.

„Trădătorul de țară, Dodon, nu vrea ca banii europeni să vină în Moldova pentru dezvoltare și infrastructură. Se face a uita cum, alături de prietenul său, Ion Chicu, a vrut să împrumute de la Kremlin 200 de milioane de euro în 2020. (…) Acum, Uniunea Europeană ne oferă cel mai mare sprijin financiar din istoria țării – 1,9 miliarde de euro, dintre care 520 de milioane de euro sunt grant, adică bani gratuiți. Dodon NU vrea să facem drumuri, școli, spitale, nu vrea să deschidem locuri de muncă bine plătite și să avem afaceri locale de succes. Știți de ce? Pentru că el vrea ca Moldova să rămână săracă, nedezvoltată, cu glod și clădiri dărâmate. Pentru că o țară săracă este ușor de controlat de gașca lui și de Kremlin. (…)

Oameni buni, ați văzut grădinițe, drumuri sau spitale reparate din bani donați de Rusia? Nu. Proiectele din satele noastre sunt finanțate de UE și statele membre și de alți parteneri occidentali, iar acest lucru poate fi văzut cu ochiul liber de oricine în raionul său”, a scris Igor Grosu pe Facebook.

El a adăugat că Republica Moldova poate înregistra progres economic „doar cu ajutorul Uniunii Europene”.

NM a solicitat o reacție la acuzațiile lui Grosu de la purtătoare de cuvânt PSRM, Carmena Sterpu, însă aceasta a declarat că formațiunea nu va comenta.

Precizăm că declarațiile șefului legislativului au venit după ce, pe 11 martie, PSRM a publicat o declarație în care critică pachetul de asistență de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova, aprobat de Parlamentul European, calificându-l drept „o povară financiară”. Formațiunea politică susține că țara noastră va trebui să achite „900 milioane de euro” dobândă pentru partea de asistență financiară oferită sub formă de împrumuturi, iar granturile preconizate ar fi „condiționate”.

***

Pachetul de asistență finciară de 1,9 miliarde euro, care a fost aprobat de Parlamentul European pe 11 martie, este cel mai mare ajutor acordat vreodată de UE Republicii Moldova. Bani vor fi folosiți pentru implementarea Planului de Creștere.

Din cei 1,9 miliarde de euro, 520 de milioane de euro sunt granturi, iar circa 1,4 miliarde sunt împrumuturi cu dobândă redusă și termen lung de rambursare.

Prima tranșă din pachetul de asistență financiară, în valoare de 315 milioane de euro, ar urma să fie debursată în luna aprilie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: