World Car Awards: Volvo EX90 câștigă titlul World Luxury Car

Modelul complet electric Volvo EX90 a fost desemnat cea mai impresionantă mașină de lux lansată în ultimele 12 luni, potrivit juriului de experți World Car Awards.
SUV-ul de familie cu 7 locuri a câștigat titlul World Luxury Car datorită interiorului său rafinat și confortabil, tehnologiilor avansate de siguranță și designului scandinav distinctiv.

Rezultatele au fost anunțate astăzi, în ajunul Salonului Auto Internațional de la New York, desfășurat în Manhattan.
Juriul World Car Awards, format din 96 de jurnaliști auto din 30 de țări, a evaluat modelul EX90 în cadrul testelor extinse de conducere, unde au putut aprecia deplin performanța silențioasă, dar puternică (510 CP, două motoare), precum și interiorul ergonomic și luxos, creat pentru confort în călătorii lungi.

„Ne bucurăm să vedem că EX90 primește recunoașterea pe care o merită cu adevărat,” a declarat Håkan Samuelsson, CEO Volvo Cars. „A avut o competiție puternică, dar acest premiu confirmă faptul că EX90 este preferat de unii dintre cei mai exigenți clienți din lume.”

Designul scandinav pune funcționalitatea pe primul loc

Abordarea de design a modelului EX90 este fidelă principiilor fundamentale ale designului scandinav: forma urmează funcția. Partea frontală este impunătoare, dar rotunjită fin, pentru o aerodinamică optimă.
Elementele integrate, precum geamurile încastrate, contribuie semnificativ la eficiență și reducerea rezistenței la înaintare.Integrarea lidarului a fost o provocare aerodinamică, dar extrem de valoroasă pentru siguranță. Combinat cu camere, radare și senzori ultrasonici, acesta oferă o imagine detaliată a mediului înconjurător. Pentru eficiență maximă, lidarul a fost plasat discret în centrul liniei plafonului sub un capac cu profil redus — o soluție elegantă și funcțională.

Interior: liniște, sustenabilitate și rafinament

Habitaclul EX90 este printre cele mai silențioase din segment. Volvo introduce materiale progresive care reflectă viziunea unică asupra luxului modern.
De exemplu, Nordico este o tapițerie fără piele, elegantă, fabricată din materiale reciclate și componente bio provenite din păduri suedeze și finlandeze.

Tehnologia LED avansată, care redă un spectru luminos apropiat de lumina naturală, și decorul din lemn iluminat din spate contribuie la o atmosferă primitoare și relaxantă la bord.

Spațiu: 7 locuri + portbagaj generos

Cu o configurație autentică cu 7 locuri, EX90 oferă un avantaj rar în segment: spațiu amplu de depozitare.
Cu toate cele 7 locuri ridicate, volumul portbagajului este de 324 litri. Cu al treilea rând pliat — până la 697 litri, ceea ce îl diferențiază clar de concurenți.

Un nou succes pentru Volvo

Odată cu acest titlu, Volvo Cars câștigă al treilea premiu World Car Awards — după World Car of the Year 2018 (Volvo XC60) și World Urban Car 2024 (Volvo EX30).
În 2018, CEO-ul Håkan Samuelsson a fost desemnat primul World Car Person of the Year.

Pentru mai multe detalii, contactați-ne la numărul de telefon 0(22) 578 930 sau accesați site-ul Volvo Cars.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/IGSU

Explozia din Florești: primele concluzii ale specialiștilor după deflagrație

În apartamentul din orașul Florești, unde sâmbătă a avut loc o explozie, cu o zi înainte o persoană neautorizată a instalat un cazan termic. Informația a fost comunicată de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, care precizează că acest fapt ar fi putut provoca acumularea de gaze și producerea deflagrației.

Potrivit Inspectoratului, explozia a avut loc într-un apartament situat la etajul I. Instituția a precizat că „s-a produs o deflagrație a gazului natural”. „Conform informațiilor preliminare, cazanul termic al apartamentului a fost instalat la data de 24 octombrie 2025 de către o persoană neautorizată, fapt ce ar fi putut cauza acumularea de gaze și producerea exploziei”, au adăugat reprezentanții Inspectoratului.

Instituția a mai spus „evaluarea vizuală inițială nu a evidențiat fisuri în structura de rezistență a blocului, însă o decizie privind efectuarea unei expertize tehnice detaliate va fi adoptată ulterior, în baza constatărilor complete”.

„Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică reiterează importanța respectării cerințelor legale privind instalarea și verificarea echipamentelor ce funcționează cu gaze naturale, îndemnând cetățenii să apeleze exclusiv la specialiști autorizați, pentru a preveni riscuri ce pot pune în pericol viața și sănătatea oamenilor”, se mai arată în declarația instituției.

***

Explozia s-a produs dimineața zilei de 25 octombrie, într-un apartament situat pe strada Mihai Viteazul nr. 70 din orașul Florești. Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență, deflagrația a deteriorat pereții și geamurile apartamentului, precum și ferestrele locuințelor de la etajele 2 și, parțial, 3. Două persoane au fost transportate la spital: proprietarul apartamentului, un bărbat de 68 de ani, care a suferit arsuri în zona capului, și o minoră de 17 ani din apartamentul vecin, care a avut contuzie. În total, 51 de persoane, inclusiv 11 copii, au fost evacuate din bloc.

AFP / Profimedia

Suspecți în jaful de la Luvru – reținuți în Franța

În Franța, au fost reținuți suspecți în cazul furtului de bijuterii de la Muzeul Luvru. Inițial, despre reținere a relatat presa locală, ulterior informația a fost confirmată de procuratura din Paris, relatează publicația Meduza.

În declarația procurorului Laure Beccuau, publicată pe 26 octombrie, se menționează că unul dintre suspecți intenționa să părăsească țara prin aeroportul Charles de Gaulle. Beccuau a declarat, de asemenea, că regretă „dezvăluirea prematură a acestei informații de către persoane neinformate”. Conform procurorului, acest lucru ar putea împiedica ancheta.

Înainte de aceasta, ziarul Le Figaro a relatat că poliția a reținut doi suspecți în cazul jafului.

Amintim că, pe 19 octombrie, persoane necunoscute purtând măști au pătruns în Luvru și au furat nouă exponate din colecția imperială. Paguba cauzată de furt a fost estimată la 88 de milioane de euro. Directorul muzeului și-a înaintat demisia, însă președintele Franței, Emmanuel Macron, a respins cererea.

Foto: Igor Grosu

„Știți ce numesc eu traseism?” Grosu respinge afirmația că PAS ar fi „convertit” primari din alte partide

Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a respins afirmațiile potrivit cărora formațiunea sa ar fi „convertit” primari din alte partide, convingându-i să treacă în tabăra guvernării. La emisiunea „Realitatea te privește” de la Rlive, Grosu a explicat ce înseamnă pentru el traseismul politic, precizând că este vorba despre situația „când omul este impus să vină” în partid. „Ceea ce nu este cazul nostru”, a adăugat liderul PAS.

În timpul emisiunii, prezentatoarea TV a menționat că, în campania electorală, PAS a fost criticat de unii lideri politici pentru că ar fi „convertit” primarii acestora și i-ar fi convins să treacă în tabăra celor care guvernează.

„N-am convertit nimic. (…) Știți ce face diferența? Marea diferență face atitudinea față de oameni, pentru că dacă tu… da l-ai convins, a venit, a candidat din partea partidului tău, a folosit sigla și așa mai departe, după care l-ai uitat, atunci nu aștepta de la omul acesta că el… el, da se consideră acolo, că a figurat pe lista ta, oamenii trebuie permanent… cu ei trebuie de comunicat. Ai o soluție imediată – o aplici; nu ai, o înțelegi și îi spui: „Domn primar, acum o soluție n-avem”, a comunicat Grosu.

În contextul discuțiilor despre primari, Grosu a explicat ce înseamnă pentru el traseismul politic. Precizarea a fost făcută după ce prezentatoarea a afirmat: „Un primar a ajuns să reprezinte cam toate partidele care au fost la guvernare și, atunci, apar anumite dispute”.

„Știți ce numesc eu traseism? Eu numesc traseism atunci când omul este impus, una, să vină. Ceea ce nu este cazul nostru. (…) Forțat da, cu dosare, cum era… „lasă că te punem noi la respect”. Doi – evident că te uiți la calitatea omului și, dacă omul a încălcat legea o dată/de două ori, e o decizie evident pe care noi trebuie să o luăm și să ne uităm. Dacă e un profil de om care are antecedente, are „bube” – scuzați termenul acesta… (…) În cazul acesta e dreptul nostru să spunem: „Nu, mulțumesc. Putem comunica, dar nu mai mult”, a declarat Grosu.

***

În aprilie 2024, Partidul Social Democrat European (PSDE, fostul PDM) anunța că mai mulți membri ai organizației sale din Hîncești, inclusiv 16 primari, au părăsit formațiunea pentru a se alătura PAS. Purtătoarea de cuvânt a PAS a confirmat că cererile de aderare urmau să fie analizate și a subliniat că edilii aderă „din considerente valorice și fără condiții de o parte sau de alta”.

În iulie 2025, în spațiul public a fost publicat un video în care Grosu declara că se întâlnește cu primarii din țară pentru a-i „mobiliza” pentru alegerile parlamentare și a avertizat că, în cazul unui rezultat „prost”, proiectele de infrastructură nu se vor mai realiza. Purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, a confirmat autenticitatea imaginilor, explicând că afirmațiile lui Grosu vizează menținerea parcursului european și accesul la resurse pentru dezvoltarea localităților. Declarațiile au stârnit critici din partea opoziției, unii acuzând că Grosu „șantajează” primarii, iar alții susținând că PAS „a uitat de valorile de la care a pornit”.

În august, publicația Rise scria că, în urma alegerilor locale din 2023, PAS a obținut cele mai multe primării – 292, dintre care 112 primari au fost aleși anterior pe listele altor partide sau ca independenți. Cei mai mulți provin din fosta formațiune a lui Vladimir Plahotniuc – 43, alții de la socialiști – 19, iar 14 de la Partidul Liberal Democrat. În plus, 29 de independenți din 2019 s-au alăturat PAS în 2023. Rise mai nota că „de la ultimele alegeri până în prezent, alți 32 de primari aleși ca independenți sau din partea altor formațiuni, au trecut în tabăra PAS”.

La ședința noului Parlament, pe 22 octombrie, Igor Grosu a spus că a telefonat mai mult de jumătate dintre primarii Republicii Moldova pentru a le mulțumi pentru buna organizare a alegerilor parlamentare. Ulterior, în timpul unei emisiuni TV, Grosu a recomandat liderilor de partide să-și sune primarii nu doar în campania electorală, ci și după aceasta: „Eu întâi îi telefonez pe ai mei. (…) Și doi, îi telefonez pe alții”, adăugând că „mai surprinși și mai bucuroși erau cei care nu erau de la PAS”.

Amintim că, în septembrie 2023, Grosu anunța că deputații lucrează asupra Codului Parlamentului, care să sancționeze traseismul politic. Potrivit Rise, chiar dacă a fost elaborat un asemenea Cod, proiectul nu a ajuns să fie dezbătut în Parlament.

„Au acceptat să facă parte din Cabinet”. Munteanu anunță cine va conduce Justiția, Cultura și Sănătatea în viitorul Guvern

Prim-ministrul desemnat Alexandru Munteanu a anunțat, pe 26 octombrie, numele a trei persoane care au acceptat să facă parte din cabinetul său de miniștri. Potrivit lui Munteanu, este vorba despre: Vladislav Cojuhari, actualul secretar general al MAI, care va prelua funcția de ministru al Justiției; Cristian Jardan, consilier politic în Cabinetul prim-ministrului Dorin Recean, care va conduce Ministerul Culturii; și rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” Emil Ceban, care va prelua conducerea Ministerului Sănătății.

„Le mulțumesc colegilor Emil Ceban, Vladislav Cojuhari și Cristian Jardan pentru că au acceptat să facă parte din Cabinet. Profesorul universitar Emil Ceban, doctor habilitat în științe medicale și rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, va prelua conducerea Ministerului Sănătății. Vladislav Cojuhari, actualul secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, va prelua funcția de ministru al Justiției. Jurnalistul și managerul media Cristian Jardan, care a deținut funcția de consilier politic în Cabinetul prim-ministrului Dorin Recean, va prelua conducerea Ministerului Culturii”, a anunțat Munteanu.

„Continuăm discuțiile pentru a ne asigura că formăm o echipă capabilă să implementeze un plan guvernamental care să aducă bunăstare cetățenilor și creștere economică, pe drumul nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a adăugat Alexandru Munteanu.

***

Emil Ceban a fost ales deputat pe lista PAS în urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Din anul 2019, el conduce Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Este absolvent al aceleiași instituții, Facultatea de Medicină Generală, precum și al studiilor de doctorat în specialitatea Urologie. De asemenea, este licențiat în drept la Universitatea de Studii Europene din Moldova și deține un master în economie, specialitatea Management, obținut la Academia de Administrare Publică.

Vladislav Cojuhari a fost numit secretar general al MAI în decembrie 2024. Anterior, a activat în sistemul afacerilor interne în diferite funcții. Este absolvent al Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, facultatea Drept. De asemenea, a absolvit Academia de Investigații a Statelor Unite ale Americii din Quantico, specializându-se în analiza informațiilor, leadership și combaterea terorismului.

Cristian Jardan a fost numit consilier politic al prim-ministrului Dorin Recean în martie 2023. A absolvit Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, fiind licențiat în Sociologie. Ulterior, a urmat cursurile Școlii de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău. A activat la ProTV Chișinău, unde a deținut mai multe funcții, precum și la General Media Grup. În 2015 a devenit director al portalului de știri „Unimedia.info”. Ulterior a fost angajat la „Ziarul de Gardă”. Între anii 2021 și 2023 a fost redactor-șef al portalului „Replica Media”. Soția sa, Aurica Jardan, este consilier al președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

***

Amintim că, pe 14 octombrie, Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, care a obținut din nou majoritate parlamentară în urma alegerilor din 28 septembrie, l-a desemnat pe Alexandru Munteanu candidat la funcția de prim-ministru. Decizia a venit la o zi după ce Dorin Recean a anunțat că renunță la funcția de premier, dar și la mandatul de deputat obținut pe lista PAS în urma alegerilor parlamentare din septembrie.

Pe 16 octombrie, președinta Maia Sandu a recunoscut că l-a contactat personal pe Alexandru Munteanu pentru a-l convinge să accepte postul de prim-ministru: „Da, l-am sunat eu”, a declarat șefa statului la Realitatea. Ulterior, Munteanu a confirmat că a acceptat propunerea de a prelua funcția după discuția telefonică cu președinta Maia Sandu.

Pe 24 octombrie, omul de afaceri Alexandru Munteanu a fost desemnat oficial la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Președinta Maia Sandu a semnat un decret în acest sens, după consultările cu fracțiunile parlamentare. Potrivit legii, Alexandru Munteanu are la dispoziție 15 zile pentru a forma echipa guvernamentală și pentru a solicita Parlamentului votul de încredere asupra programului de activitate și a întregii echipe guvernamentale. Anterior, el a declarat că în noua garnitură se vor regăsi atât actuali miniștri, cât și nume noi.

Facebook/Președinția Republicii Moldova

FOTO Maia Sandu, la slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale din București. Ce mai are în agendă

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat pe 26 octombrie la slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale din București. Evenimentul a fost oficiat de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, împreună cu patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I.

Potrivit instituției prezidențiale de la Chișinău, la ceremonia religioasă au fost prezenți numeroși credincioși și invitați oficiali din România și din alte țări.

Președinta Maia Sandu urmează să aibă întrevederi cu președintele României, Nicușor Dan, dar și cu patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I.

Facebook/Președinția Republicii Moldova
Facebook/Președinția Republicii Moldova
Facebook/Președinția Republicii Moldova
Facebook/Președinția Republicii Moldova

Amintim că vizita Maiei Sandu la București a fost anunțată de Președinție pe 25 octombrie. Instituția menționa că deplasarea are loc la invitația patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.

Potrivit Europa Liberă România, slujba de sfinţire a picturii a fost oficiată de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, și de patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, împreună cu un sobor format din 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi. Construcția Catedralei Naționale a durat 15 ani și a costat cel puțin 270 de milioane de euro. Lăcașul este cea mai mare biserică ortodoxă din lume, având o înălţime de 127 de metri. Intrarea se face prin 27 de uşi de bronz, fiecare cântărind aproximativ 800 de kilograme.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: