World Car Awards: Volvo EX90 câștigă titlul World Luxury Car

Modelul complet electric Volvo EX90 a fost desemnat cea mai impresionantă mașină de lux lansată în ultimele 12 luni, potrivit juriului de experți World Car Awards.
SUV-ul de familie cu 7 locuri a câștigat titlul World Luxury Car datorită interiorului său rafinat și confortabil, tehnologiilor avansate de siguranță și designului scandinav distinctiv.

Rezultatele au fost anunțate astăzi, în ajunul Salonului Auto Internațional de la New York, desfășurat în Manhattan.
Juriul World Car Awards, format din 96 de jurnaliști auto din 30 de țări, a evaluat modelul EX90 în cadrul testelor extinse de conducere, unde au putut aprecia deplin performanța silențioasă, dar puternică (510 CP, două motoare), precum și interiorul ergonomic și luxos, creat pentru confort în călătorii lungi.

„Ne bucurăm să vedem că EX90 primește recunoașterea pe care o merită cu adevărat,” a declarat Håkan Samuelsson, CEO Volvo Cars. „A avut o competiție puternică, dar acest premiu confirmă faptul că EX90 este preferat de unii dintre cei mai exigenți clienți din lume.”

Designul scandinav pune funcționalitatea pe primul loc

Abordarea de design a modelului EX90 este fidelă principiilor fundamentale ale designului scandinav: forma urmează funcția. Partea frontală este impunătoare, dar rotunjită fin, pentru o aerodinamică optimă.
Elementele integrate, precum geamurile încastrate, contribuie semnificativ la eficiență și reducerea rezistenței la înaintare.Integrarea lidarului a fost o provocare aerodinamică, dar extrem de valoroasă pentru siguranță. Combinat cu camere, radare și senzori ultrasonici, acesta oferă o imagine detaliată a mediului înconjurător. Pentru eficiență maximă, lidarul a fost plasat discret în centrul liniei plafonului sub un capac cu profil redus — o soluție elegantă și funcțională.

Interior: liniște, sustenabilitate și rafinament

Habitaclul EX90 este printre cele mai silențioase din segment. Volvo introduce materiale progresive care reflectă viziunea unică asupra luxului modern.
De exemplu, Nordico este o tapițerie fără piele, elegantă, fabricată din materiale reciclate și componente bio provenite din păduri suedeze și finlandeze.

Tehnologia LED avansată, care redă un spectru luminos apropiat de lumina naturală, și decorul din lemn iluminat din spate contribuie la o atmosferă primitoare și relaxantă la bord.

Spațiu: 7 locuri + portbagaj generos

Cu o configurație autentică cu 7 locuri, EX90 oferă un avantaj rar în segment: spațiu amplu de depozitare.
Cu toate cele 7 locuri ridicate, volumul portbagajului este de 324 litri. Cu al treilea rând pliat — până la 697 litri, ceea ce îl diferențiază clar de concurenți.

Un nou succes pentru Volvo

Odată cu acest titlu, Volvo Cars câștigă al treilea premiu World Car Awards — după World Car of the Year 2018 (Volvo XC60) și World Urban Car 2024 (Volvo EX30).
În 2018, CEO-ul Håkan Samuelsson a fost desemnat primul World Car Person of the Year.

Pentru mai multe detalii, contactați-ne la numărul de telefon 0(22) 578 930 sau accesați site-ul Volvo Cars.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Gheorghe Hajder

Parteneriat între autorități și Emilian Crețu la Negureni: pădure de 10 hectare plantată. Șeful IGP, printre voluntari FOTO

Campania de împădurire „Generația Pădurii” a continuat în acest weekend la Negureni, Telenești. Pe 22 noiembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, împreună cu actorul Emilian Crețu, localnici, voluntari și silvicultori, au plantat o nouă pădure pe o suprafață de 10 hectare. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Mediului al Republicii Moldova. Potrivit imaginilor publicate de instituție și de ministrul Mediului, la plantare au participat inclusiv șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, precum și fostul ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu, în prezent deputat.

„Plantarea a avut loc datorită unui parteneriat dintre Ministerul Mediului, Moldsilva și Emilian Crețu. În timp ce silvicultorii au pregătit solul pentru împădurire, Emilian a contribuit cu puieții necesari, iar oamenii din sat și voluntarii s-au alăturat echipei pentru a duce plantarea la bun sfârșit”, au precizat reprezentanții Ministerului Mediului.

Potrivit ministerului, împădurirea acestui teren va continua și în primăvara anului viitor, când vor fi plantate alte 35 de hectare de pădure în aceeași zonă.

„Acțiunea face parte din Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, prin care Republica Moldova își propune să crească suprafața împădurită a țării cu 145 ha”, au declarat reprezentanții ministerului.

Menționăm că Negureni este locul de baștină al actorului Emilian Crețu.

Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Colaj NM

(FOTO) Pod din R. Moldova, închis de urgență. Ce spune Administrația Națională a Drumurilor

Începând cu 22 noiembrie, circulația pe podul peste râul Cubolta, amplasat în comuna Plop din raionul Dondușeni, este interzisă. Potrivit Administrației Naționale a Drumurilor (AND), s-a cerut închiderea de urgență a podului, deoarece unele lucrări de curățare a albiei râului slăbesc structura de rezistență a acestuia.

Pe 22 noiembrie, Administraţia Națională a Drumurilor a declarat că „pe sectorul de drum G12 G11 – Plopi – Horodiște – Teleșeuca – Grigorăuca – R14, la podul peste râul Cubolta, amplasat în comuna Plop, raionul Dondușeni, aflat în gestiunea AND, Primăria a inițiat lucrări de curățare a albiei râului”.

„În urma acestor intervenții, talpa fundației culeei nr. 1 și a pilei nr. 1 a podului a fost dezvelită, fapt care slăbește structura de rezistență a podului. La fața locului s-au deplasat reprezentanții Serviciului Poduri al AND și ai Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică (INST). În baza inspectării tehnice, reprezentanții INST au emis o prescripție și au solicitat închiderea de urgență a podului până la remedierea neconformităților constatate. Situația creată pune în pericol siguranța participanților la trafic”, a anunțat Administraţia Națională a Drumurilor.

Potrivit instituției, „pentru evitarea unor situații excepționale și pentru siguranța tuturor participanților la trafic, începând de astăzi, circulația autovehiculelor și a pietonilor pe acest pod este interzisă, urmând ca participanții la trafic să utilizeze rute alternative până la executarea și finalizarea lucrărilor necesare”.

Administraţia Națională a Drumurilor
Administraţia Națională a Drumurilor
Administraţia Națională a Drumurilor
Administraţia Națională a Drumurilor
Administraţia Națională a Drumurilor
Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu a comentat „planul de pace” propus de SUA pentru încheierea războiului în Ucraina

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că stabilitatea Europei depinde de garantarea deplină a independenței, suveranității și securității Ucrainei. Declarația a fost făcută pe rețeaua X, pe fundalul discuțiilor privind „planul de pace” propus de SUA pentru încheierea războiului în Ucraina.

„Stabilitatea Europei depinde de faptul că independența, suveranitatea și securitatea Ucrainei sunt garantate pe deplin. Unitatea și determinarea tuturor partenerilor Ucrainei sunt esențiale pentru a asigura o pace durabilă”, a comunicat Maia Sandu.

Menționăm că documentul a fost comentat zilele trecute și de ministrul de Externe al Republicii Moldova. Mihai Popșoi a spus că „o pace justă ar trebui să ia în calcul suveranitatea Ucrainei asupra întregului său teritoriu, pentru că orice cedare de teritoriu este o mare problemă, mai cu seamă că și noi avem durerea noastră cu regiunea transnistreană a Republicii Moldova și este un subiect sensibil și pentru noi”.

***

Federația Rusă a invadat Ucraina în februarie 2022, declanșând cel mai mare conflict militar din Europa de după Al Doilea Război Mondial. 

Administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: