World Car Awards: Volvo EX90 câștigă titlul World Luxury Car

Modelul complet electric Volvo EX90 a fost desemnat cea mai impresionantă mașină de lux lansată în ultimele 12 luni, potrivit juriului de experți World Car Awards.
SUV-ul de familie cu 7 locuri a câștigat titlul World Luxury Car datorită interiorului său rafinat și confortabil, tehnologiilor avansate de siguranță și designului scandinav distinctiv.

Rezultatele au fost anunțate astăzi, în ajunul Salonului Auto Internațional de la New York, desfășurat în Manhattan.
Juriul World Car Awards, format din 96 de jurnaliști auto din 30 de țări, a evaluat modelul EX90 în cadrul testelor extinse de conducere, unde au putut aprecia deplin performanța silențioasă, dar puternică (510 CP, două motoare), precum și interiorul ergonomic și luxos, creat pentru confort în călătorii lungi.

„Ne bucurăm să vedem că EX90 primește recunoașterea pe care o merită cu adevărat,” a declarat Håkan Samuelsson, CEO Volvo Cars. „A avut o competiție puternică, dar acest premiu confirmă faptul că EX90 este preferat de unii dintre cei mai exigenți clienți din lume.”

Designul scandinav pune funcționalitatea pe primul loc

Abordarea de design a modelului EX90 este fidelă principiilor fundamentale ale designului scandinav: forma urmează funcția. Partea frontală este impunătoare, dar rotunjită fin, pentru o aerodinamică optimă.
Elementele integrate, precum geamurile încastrate, contribuie semnificativ la eficiență și reducerea rezistenței la înaintare.Integrarea lidarului a fost o provocare aerodinamică, dar extrem de valoroasă pentru siguranță. Combinat cu camere, radare și senzori ultrasonici, acesta oferă o imagine detaliată a mediului înconjurător. Pentru eficiență maximă, lidarul a fost plasat discret în centrul liniei plafonului sub un capac cu profil redus — o soluție elegantă și funcțională.

Interior: liniște, sustenabilitate și rafinament

Habitaclul EX90 este printre cele mai silențioase din segment. Volvo introduce materiale progresive care reflectă viziunea unică asupra luxului modern.
De exemplu, Nordico este o tapițerie fără piele, elegantă, fabricată din materiale reciclate și componente bio provenite din păduri suedeze și finlandeze.

Tehnologia LED avansată, care redă un spectru luminos apropiat de lumina naturală, și decorul din lemn iluminat din spate contribuie la o atmosferă primitoare și relaxantă la bord.

Spațiu: 7 locuri + portbagaj generos

Cu o configurație autentică cu 7 locuri, EX90 oferă un avantaj rar în segment: spațiu amplu de depozitare.
Cu toate cele 7 locuri ridicate, volumul portbagajului este de 324 litri. Cu al treilea rând pliat — până la 697 litri, ceea ce îl diferențiază clar de concurenți.

Un nou succes pentru Volvo

Odată cu acest titlu, Volvo Cars câștigă al treilea premiu World Car Awards — după World Car of the Year 2018 (Volvo XC60) și World Urban Car 2024 (Volvo EX30).
În 2018, CEO-ul Håkan Samuelsson a fost desemnat primul World Car Person of the Year.

Pentru mai multe detalii, contactați-ne la numărul de telefon 0(22) 578 930 sau accesați site-ul Volvo Cars.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul Republicii Moldova

Comuniștii vor moratoriu asupra sancționării antreprenorilor independenți pentru lipsa aparatului de casă. Proiect de lege

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) propune instituirea unui moratoriu temporar asupra efectuării controalelor și aplicării sancțiunilor contravenționale față de persoanele fizice înregistrate ca desfășurând activitate independentă pentru lipsa aparatului de casă și neemiterea bonurilor fiscale. Un proiect de lege în acest sens, elaborat de deputata PCRM Diana Caraman, a fost înregistrat în Parlament.

Proiectul de lege propune ca moratoriul să se aplice exclusiv în raport cu persoanele fizice care:

  • desfașoară activitate independentă în condițiile art. 5 pct. 361 din Codul Fiscal al Republicii Moldova;
  • utilizează echipamente de casă și de control conectate la sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”.

Acesta nu se aplică în cazurile în care se constată săvârșirea unor „acțiuni frauduloase intenționate, de natură penală”.

Moratoriul este valabil pană la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal și Codul Fiscal al Republicii Moldova), sau până la punerea în aplicare a mecanismului de codificare a informației de identificare în documentele fiscale, în funcție de care eveniment survine mai întâi”, se arată în proiect.

Documentul mai propune ca, pe durata moratoriului, organele fiscale sau alte autorități publice să nu inițieze și efectueze controale privind neemiterea bonului fiscal în formă care ar include IDNP sau alte date personale ale titularului activității, precum și lipsa echipamentelor de casă și control.

Totodată, inițiativa legislativă propune ca, în perioada valabilității moratoriului, să nu fie aplicate sancțiuni privind aceste aspecte.

Aplicarea imediată a sancțiunilor pentru lipsa aparatelor fiscale, în contextul expunerii publice a datelor personale, constituie о ingerință disproporționata în dreptul la viața privată. Până la instituirea mecanismului de codificare a acestor date, statul are obligația pozitivă de a suspenda măsurile coercitive pentru a preveni încălcări ulterioare ale drepturilor fundamentale ale cetățenilor”, se argumentează în document.

Download by Ana-Maria

Pentru a fi adoptat, proiectul de lege trebuie să fie votat de cel puțin 51 de deputați. Fracțiunea comuniștilor are în actuala legislatură doar 8 parlamentari.

Amintim că, în 2025, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care stabilește un nou cadru legal pentru desfășurarea activității economice de către persoanele fizice – antreprenorii independenți. Legea prevede că persoanele fizice vor putea activa legal în baza unei proceduri de înregistrare simplificate, fără a crea o firmă.

Acest regim va permite desfășurarea unor activități precum consultanță, IT, design, traduceri, educație, îngrijire sau lucrări tehnice și creative. Regimul de antreprenoriat independent va fi aplicat doar pentru o listă limitată de activități, care va putea fi extinsă treptat, în funcție de rezultate.

Legea propune instituirea unui regim de impozitare care prevede aplicarea unui impozit unic de 15% asupra veniturilor, valabil pentru vânzări anuale de până la 1,2 milioane de lei, care include impozitul pe venit și plățile la CNAS/CNAM.

Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

cotidianul.md

Strada pe care se află Ambasada Rusiei la Chișinău va fi redenumită în memoria lui Ilașcu? Demers către Primărie

Partidul Național Moldovenesc (PNM) solicită redenumirea segmentului străzii Toma Ciorbă cuprins între bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și str. 31 August 1989, unde este situată ambasada Federației Ruse la Chișinău, în memoria fostului deținut politic al regimului de la Tiraspol Ilie Ilașcu. Formațiunea a anunțat pe 19 noiembrie că a expediat un demers în acest sens Primăriei capitalei și Consiliului Municipal Chișinău.

Partidul Național Moldovenesc a înaintat Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului Municipal Chișinău un demers prin care solicită redenumirea segmentului străzii Toma Ciorbă, cuprins între bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și str. 31 August 1989, în strada Ilie Ilașcu – erou al rezistenței în fața agresiunii ruse și simbol al luptei pentru identitatea românească. Propunerea are o puternică valoare istorică și morală: tocmai pe acest segment de stradă se află ambasada Federației Ruse, iar redenumirea ar reprezenta un act de demnitate națională în memoria unui om care a suferit ani grei în închisorile separatiste și care a apărat libertatea cetățenilor Republicii Moldova în timpul războiului moldo-rus din 1992”, a transmis PNM într-un comunicat.

Formațiunea a mai precizat că demersul oficial a fost transmis autorităților municipale împreună cu documentele justificative și cu harta segmentului de stradă propus spre redenumire.

Precizăm că, în ultimele zile, după decesul lui Ilie Ilașcu, în spațiul public au apărut mai multe solicitări privind redenumirea unei străzi din Chișinău în memoria acestuia.

Ilie Ilașcu s-a stins din viață pe 17 noiembrie. Acesta locuia în România, unde s-a stabilit la scurt timp după ce a fost eliberat, în mai 2001, din detenție ilegală la Tiraspol.

Ilie Ilașcu va fi înmormântat pe 20 noiembrie la Cimitirul Bellu din București.

Data de 20 noiembrie a fost decretată zi de doliu național în Republica Moldova, în contextul înmormântării fostului deținut politic.

Doina Gherman

Declarație pentru deschiderea negocierilor de aderare a R. Moldova. Apel de la București

Comisia pentru politică externă a Parlamentului R. Moldova și Comisia pentru politică externă a Senatului României s-au reunit în ședință comună pe 19 noiembrie, la București. Potrivit Doinei Gherman, președinta comisiei de la Chișinău, la ședință a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE”. Președintele Comisiei de a București a declarat că „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat”. „Declarația este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Doina Gherman a anunțat că, la ședința comună a comisiilor pentru politică externă din Senatul României și din Parlamentul Republicii Moldova, a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. „România a fost și va rămâne partenerul nostru cel mai apropiat și de încredere pe drumul către Uniunea Europeană”, a menționat deputata de la Chișinău.

„Comisiile de politică externă ale Senatului României și Parlamentului Republicii Moldova au adoptat prin consens la București Declarația comună pentru susținerea adoptării deciziei de către UE pentru începerea efectivă a negocierilor de aderare până la finalul acestui an. Am semnat imediat după aceea textul Declarației comune cu colega Doina Gherman, președintele comisiei de politică externă de la Chișinău și vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova”, a spus, la rândul său, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean.

Doina Gherman

Corlățean a mai declarat că „interesul fundamental al României este ca procesul de extindere să continue, cu ansamblul statelor candidate, inclusiv cu Ucraina, dar și cu statele balcanice și respectiv să nu mai existe întârzieri sau blocaje generate de contextul geopolitic, de război sau de alte tipuri de interese”. „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat. În contextul actual, nu ne mai permitem să pierdem timp prețios. Declarația comună parlamentară București-Chișinău este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Tot la București, delegația Republicii Moldova a avut o întrevedere cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean. Abrudean a declarat că „întâlnirea de astăzi, ca și cele precedente cu președintele Parlamentului, Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu, arată deschiderea noastră către o colaborare strânsă pentru continuarea proiectelor deja existente în infrastructură rutieră, energetică și securitate regională, dar și noi idei care să ne ajute să creștem reziliența sistemelor și să reducem vulnerabilitățile pentru întărirea siguranței regionale”.

***

Despre ședința comună a celor două comisii au anunțat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău pe 18 noiembrie. S-a anunțat că delegația Republicii Moldova va fi condusă de vicepreședinta legislativului și președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman. Din componență mai fac parte membrii Comisiei pentru politică externă Adrian Băluțel, Ion Groza, Mihail Druță, precum și președinta grupului parlamentar de prietenie cu România, Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, pentru numiri și imunități.

Anunțul a stârnit critici. Deputatul Blocului „Alternativa” Ion Chicu, membru al comisiei pentru politică externă, a declarat că nu a știut despre deplasarea parlamentarilor și că a aflat din comunicatul publicat pe site-ul Parlamentului. El a criticat faptul că delegația este formată doar din deputați PAS, acuzând formațiunea de guvernământ că „uzurpează activitatea parlamentară”. Alexandru Verșinin, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă din partea Partidului „Democrația Acasă”, a spus că comisia a devenit „un departament de PR” pentru PAS. NM a solicitat un comentariu din partea Parlamentului, însă nu am primit un răspuns.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

Energocom a înregistrat pierderi de peste 315 mln lei, în 2023. Auditul Curții de Conturi

Curtea de Conturi a constatat că, în 2023, compania de stat Energocom a înregistrat pierderi de 315,5 milioane, din cauza stabilirii prețurilor nereglementate la gaze naturale sub costurile reale. Auditul Curții de Conturi, examinat de Comisia parlamentară pentru control al finanțelor publice, a evaluat gestionarea patrimoniului și resurselor financiare ale întreprinderii în perioada 2021-2023, inclusiv achizițiile de gaze, stocul de securitate, creanțele cesionate și prețurile la energia electrică, transmite IPN.

Raportul arată că unele procese și tranzacții nu respectă în totalitate cerințele legale, integritatea dosarelor de achiziții nu a fost asigurată complet, iar stocul de securitate de gaze naturale, evaluat la circa 541,4 milioane de lei, prezintă riscuri cantitative și calitative. În același timp, furnizarea energiei electrice a adus profit net de 81,5 milioane de lei între 2021 și 2023.

În raportul Curții de Conturi se mai menționează despre creanțele cesionate de la SA Termoelectrica în valoare de circa 1,33 miliarde de lei. Acestea nu au fost evaluate corespunzător în evidența contabilă, fiind tergiversat și procesul de rambursare a acestora din cauza semnării tardive a graficului de eșalonare.

Curtea de Conturi a emis recomandări pentru remedierea deficiențelor, inclusiv reglementarea dosarelor de achiziții, crearea unui sistem informațional integrat, aplicarea standardelor internaționale pentru reevaluarea stocurilor de gaze și monitorizarea creanțelor și activității filialelor.

Tudor Mardei | NewsMaker/foto simbol

Cererea de majorare a salariilor profesorilor: ce spune Ministerul Educației

Ministerul Educației și Cercetării a declarat că, împreună cu Guvernul, își va îndeplini angajamentul ca, în următorii patru ani, salariul mediu în educație să ajungă la nivelul salariului mediu pe economie. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker, ca răspuns la solicitarea Federației Sindicale a Educației și Științei de a „asigura echitate salarială” pentru angajații din educație.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat pentru NM că „în ultimii patru ani salariile din sistemul educațional au crescut cu peste 60%”.

„În prezent, salariul unui profesor cu grad didactic superior, cu o norma didactică de 18 ore, depășește suma de 16 800 de lei. Suplimentar, începând cu 1 ianuarie 2025 personalul didactic beneficiază de sporuri pentru gradele didactice majorate în mărime de 4000 lei pentru grad didactic superior, 2800 lei pentru grad didactic I și 1500 lei pentru grad didactic II. La fel, amintim că din 1 septembrie 2025, de majorări salariale au beneficiat și profesorii din învățământul superior, sporurile lunare pentru titlurile științifice fiind majorate de la 600 lei la 4000 lei și de la 1100 la 4500 lei pentru doctor și doctor habilitat”, a menționat instituția.

Ministerul a mai spus că „va depune eforturi pentru a continua creșterile salariilor în sistemul educațional și, împreună cu Guvernul, își va realiza angajamentul ca în următorii 4 ani salariul mediu în educație să ajungă la salariul mediu pe economie”.

Amintim că, pe 18 noiembrie, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, Ghenadie Donos, s-a adresat premierului Alexandru Munteanu, ministrului Educației Dan Perciun și președintei Comisiei parlamentare pentru cultură, Liliana Nicolaescu-Onofrei, solicitând „asigurarea echității salariale” pentru angajații din educație. Donos a menționat că, în trimestrul II 2025, „salariul mediu în educație a constituit 12.169,7 lei, cu mult sub media pe economie de 15.470,6 lei”, iar „41% dintre angajații din educație și cercetare sunt remunerați sub pragul național al sărăciei, stabilit la 7.860 lei brut lunar”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: