TASS

Zaharova, după ce Chișinăul a decis să închidă Centrul rus de știință și cultură: „Tabăra rusofobă”

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a respins acuzațiile autorităților Republicii Moldova, potrivit cărora Centrul rus de știință și cultură din Chișinău ar fi implicat în acțiuni menite să submineze suveranitatea țării. Aceasta susține că instituția se ocupă de „păstrarea patrimoniului cultural rus”. Totodată, Zaharova a calificat decizia Chișinăului de a închide acest centru drept „o inițiativă antirusă”. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 7 noiembrie.

Se afirmă că ar fi întreprinse anumite „acțiuni îndreptate spre subminarea suveranității țării”. Când vor închide acest centru, vor înceta oare să spună că suveranitatea lor este amenințată? Sau vor continua? Și asta trebuie de monitorizat. Nu au fost prezentate niciun fel de detalii concrete sau dovezi. (…) De fapt, Centrul rus se ocupă de păstrarea patrimoniului cultural rus multisecular pe pământ moldovenesc, este un loc de unitate pentru un număr mare de locuitori ai Moldovei și îi ajută pe absolvenții moldoveni să fie admiși pe locuri bugetare la cele mai bune universități din Rusia”, a declarat Maria Zaharova.

Totodată, reprezentanta Ministerului rus de Externe a acuzat Chișinăul de acțiuni împotriva Rusiei. „Inițiativele antiruse de acest fel demonstrează că autoritățile moldovenești continuă cursul de rupere a legăturilor tradiționale cu țara noastră și de integrare artificială în tabăra rusofobă”, a spus ea.

Amintim că, pe 5 noiembrie, Guvernul a aprobat și va înainta în Parlament un proiect de lege privind denunțarea acordului moldo-rus în baza căruia activează Centrul rus de știință și cultură. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că în contextul tentativelor de destabilizare și atacurilor de informaționale ale Moscovei în Republica Moldova, acordul respectiv ar putea fi folosit de Federația Rusă pentru a promova „narative distorsionate” și reprezintă „un risc pentru securitatea informațională a țării”. De asemenea, el a spus că sub acoperirea acest centru „se desfășoară acțiuni de subminare a suveranității” statului.

Pe 7 noiembrie, Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul formațiunii de guvernământ, a declarat că legislativul va vota proiectul privind denunțare în viitorul apropiat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Șefa CEC respinge acuzațiile privind politizarea instituției: „Asistăm la o campanie de denigrare fără probe”

Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, respinge acuzațiile de politizare a instituției. Potrivit acesteia, autoritatea electorală ar fi ținta unei „campanii de denigrare” menite să submineze încrederea în instituțiile statului. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive, în contextul reacțiilor apărute după excluderea din cursa pentru alegerile locale noi din Orhei a candidatului Partidului „Democrația Acasă”, din cauza presupuselor legături cu fugarul Ilan Șor, condamnat definitiv pentru fraudă bancară.

„Atunci când avem pe masă o speță, avem argumentele, CEC nu poate fi doar un spectator și un redirecționator de sesizări. Ar fi comod să fie un organ care nu vede, nu aude, nu acționează. (…) Ce urmărim noi în ultimul timp – aceste atacuri absolut nefondate – arată că asistăm la o campanie de denigrare fără a avea probe și substanță”, a declarat Angelica Caraman.

Șefa CEC susține că instituția acționează strict în baza legii și că fiecare caz este analizat individual. Potrivit acesteia, pentru a stabili dacă un concurent electoral face parte sau nu dintr-un bloc electoral camuflat, sunt examinate inclusiv comportamentul candidatului, modul de finanțare a campaniei, mesajele publice și persoanele din anturajul acestuia.

Întrebată dacă Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, poate fi considerat succesor al fostului Partid Șor, declarat neconstituțional, Caraman a evitat să ofere o astfel de calificare. Ea a precizat că instituția a analizat exclusiv cazul candidatului formațiunii la alegerile din Orhei, Victor Perțu.

„Trebuie cu atenție să vorbim despre aceste noțiuni și această logică de similitudine. Noi am examinat speța pe care am avut-o în cazul concurenților din Orhei. Prin prisma acelui candidat care a fost înregistrat și a fost propus de către Democrația Acasă, prin aceste aspecte am trecut speța, fără a face o similitudine între Democrația Acasă și partidul Șor. Noi vorbim concret de candidatul care anterior a făcut parte din organele sau cel puțin a fost în acele organe de conducere a organizațiile teritoriale, a fost persoana foarte apropiata de Ilan Șor, de Marina Tauber – toate aceste elemente au fost analizate în complex”, a explicat Angelica Caraman.

Caraman a comentat și apelurile unor politicieni la boicotarea alegerilor noi din Orhei. Întrebată ce se va întâmpla dacă la urnele de vot se vor prezenta puțini alegători, aceasta a spus că CEC va aplica prevederile Codului electoral în toate cazurile: „Condiția pentru ca un scrutin să fie valabil este ca să participe o pătrime din numărul celor înscriși în listele electorale. Dacă nu se întrunește, are loc votarea repetată”.

Amintim, pe 2 mai 2026, Comisia Electorală Centrală (CEC) a admis sesizarea depusă de Sergiu Stanciu, candidatul PAS la Primăria Orhei, și a anulat înregistrarea lui Victor Perțu, desemnat de Partidul „Democrația Acasă”, în calitate de concurent electoral.

Atunci, CEC a motivat decizia prin faptul că Perțu ar fi avut „o implicare activă” în activitățile fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional. De asemenea, CEC a constatat că „activitatea actuală a Partidului „Democrația Acasă” de fapt ar reprezenta continuare a activității formațiunii politice declarate neconstituționale, inclusiv a partidelor politice care sunt suspectate că ar fi succesoare ale formațiunii respective”. Mai mult, CEC a menționat că „traseismul politic al candidatului și suprapunerea resurselor umane între aceste formațiuni sugerează existența unor elemente de bloc electoral camuflat” între Partidul „Democrația Acasă” și Partidul „Șor”.

Decizia CEC a stârnit un val de reacții. Liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a calificat decizia drept una „politică, nu juridică” și a acuzat PAS că ar sta în spatele acesteia. Formațiunea a contestat hotărârea în judecată.

Pe 7 mai, Judecătoria Orhei a anulat hotărârea CEC prin care Victor Perțu fusese exclus din cursa electorală. CEC a contestat hotărârea Judecătoriei Orhei.

Pe 12 mai, Curtea de Apel Bălți a casat integral hotărârea Judecătoriei Orhei din 7 mai. Vasile Costiuc a anunțat că va ataca decizia la Curtea Supremă de Justiție. Înainte de aceasta, el a declarat, într-un video pe rețele, că CEC ar putea cere Ministerului Justiției să declare Democrația Acasă succesoare a fostului partid neconstituțional Șor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: