diez.md

„Nu reprezintă cultura, dar agresiunea”. Guvernul susține închiderea Centrului rus de cultură. Reacția Moscovei

Guvernul a aprobat și va înainta Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentru denunțarea acordului cu Federația Rusă, în baza căruia funcționează Centrul rus de cultură și știință din Chișinău. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că nu vede eventuale riscuri ca urmare a deciziei Chișinăului privind acest acord. Menționăm că decizia Guvernului a fost luată pe 5 noiembrie, la prima ședință a noului cabinet de miniștri după învestire. „Aici poți să exprimi doar regrete”, a reacționat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov.

Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost semnat la Moscova pe 30 octombrie 1998 și a intrat în vigoare pe 4 iulie 2001. În baza acestui acord, în anul 2009 a fost înființat Centrul rus de cultură și știință din Chișinău, instituție aflată sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse. Potrivit Ministerului Culturii, centrul este finanțat și gestionat de Agenția Federală Rossotrudnicestvo, structură aflată în subordinea directă a președinției Federației Ruse și administrată de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Agenția se află sub sancțiuni internaționale.

Potrivit Ministerului Culturii, acordul a fost încheiat pentru o perioadă de cinci ani, cu prelungire automată pentru intervale succesive de câte cinci ani, în lipsa unei notificări scrise de denunțare din partea uneia dintre părți. Potrivit articolului 17 al documentului, fiecare parte are dreptul să denunțe acordul, notificând cealaltă parte cu cel puțin șase luni înainte de expirarea termenului de valabilitate – care urmează să se consume la 4 iulie 2026, a mai declarat ministerul.

„După ce Rusia a atacat Ucraina la 24 februarie 2022, dar și în contextul tentativelor repetate de destabilizare și al atacurilor informaționale continue ale Moscovei în Republica Moldova, acest acord poate fi utilizat pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă, prezentând un risc pentru securitatea informațională a țării. Centrul cultural rus nu e nicidecum cultural – e o platformă sub acoperirea căreia se desfășoară activități de subminare a suveranității Republicii Moldova”, a declarat ministrul Culturii, Cristian Jardan.

În timpul unor declarații pentru jurnaliști, Jardan a mai spus că „aceste centre nu reprezintă cultura rusă, dar agresiunea rusă”. „În mod normal la 4 iulie 2026, dacă noi nu facem nimic, el se prelungește automat”, a mai spus ministrul, adăugând că nu vede eventuale riscuri în urma deciziei Chișinăului cu privire la acest acord.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov, a comentat pentru TASS decizia aprobată de Guvernul de la Chișinău. „Îmi pare foarte rău că conducerea Moldovei continuă linia de antagonizare. (…) Este foarte rău. Aici poți să exprimi doar regrete”, a comunicat acesta.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: