TASS

Zaharova sare în apărarea „Victoriei” lui Șor și acuză Chișinăul de „represiuni politice”. Reacție

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al Federației Ruse, Maria Zaharova, a publicat pe 21 august o declarație în care acuză autoritățile de la Chișinău de „represiuni politice” asupra opoziției, în speță politicienii afiliați oligarhului fugar Ilan Șor, și cetățenilor cu opinii diferite de cele ale formațiunii de guvernământ PAS. Zaharova susține că asemenea practici ar fi atins „proporții fără precedent” în țara noastră, în contextul apropierii alegerilor parlamentare din 28 septembrie. În replică, MAE-ul de la Chișinău a respins învinuirile și a menționat că conducerea Rusiei „nu are dreptul” să ofere lecții de democrație Republicii Moldova.

Maria Zaharova a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar „intensifica presiunea” asupra politicienilor din opoziție și cetățenilor cu opinii diferite de cele ale actualei guvernări. Reprezentanta MAE-ului rus a menționat, între altele, respingerea înregistrării Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, la alegerile parlamentare, neadmiterea protestelor plătite anunțate de Șor și numărul de secții de votare pentru cetățenii din regiunea transnistreană, pe care-l consideră insuficient.

Este evident că aplicarea practicilor totalitare înainte de alegerile parlamentare din Moldova a atins proporții fără precedent. Regimul M. Sandu transformă republica într-un ghetou, unde represiunile politice, cenzura și împărțirea cetățenilor în prima, a doua, a treia sau altă clasă au devenit norme. Suntem convinși că, în contextul tăcerii rușinoase a structurilor internaționale de profil, vocea poporului moldovean se va face auzită în curând – un popor care, deși răbdător, nu este atât de îndelung răbdător încât să mai tolereze încă patru ani de umilințe asupra sa și a țării sale”, a declarat Zaharova.

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a respins învinuirile Moscovei.

Conducerea Federației Ruse, care persecută opoziția, reduce la tăcere presa liberă și își lichidează adversarii politici, nu are niciun drept să ofere lecții de democrație Republicii Moldova. Instituțiile statului nostru acționează exclusiv în baza legii și a principiilor statului de drept, indiferent de presiunile sau insinuările venite din exterior”, a declarat MAE.

Amintim că, în iulie, Comisia Electorală Centrală a respins cererea Blocului „Victorie” privind înscrierea în alegerile parlamentare din cauză că formațiunile care se regăsesc în componența acestuia sunt succesoare ale Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional în 2023. Hotărârea CEC a fost contestată până la Curtea Supremă de Justiție, însă a aceasta a fost menținută.

Recent, în urma unei sesizări din partea CEC, Ministerul Justiției a cerut în instanță dizolvarea Partidului „Victorie”, „Forței de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, Partidul „Șansă” și Partidului „Renaștere”, care formează Blocul „Victorie”. Autoritățile argumentează că formațiunile respective sunt folosite pentru a continua activitatea ex-Partidului „ȘOR”, fondat de Ilan Șor. Pe 19 august, Curtea de Apel Centru a dispus aplicarea măsurii asiguratorii de limitare a activității pentru cele patru partide până la pronunțarea unei hotărâri în dosarul inițiat de Ministerul Justiției. Potrivit legislației, pe perioada limitării activității partidului politic, acestuia îi sunt interzise mai multe lucruri, inclusiv participarea individuală sau în comun la alegeri.

De asemenea, în această lună, Ilan Șor a comunicat că intenționează să organizeze proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată, începând cu 16 august. Acesta le-a promis direct persoanelor care vor protesta neîntrerupt, în corturi, câte 3 000 de dolari pe lună. Inspectoratul General al Poliției a avertizat repetat cetățenii că manifestațiile în cauză sunt ilegale, iar locațiile anunțate de Șor sunt rezervate pentru alte activități. Cu toate acestea, pe 16 august, sute de persoane au protestat în scuarul Gării Feroviare – locație comunicată din timp de oligarhul fugar, deși oamenii legii prezenți la fața locului le-au spus că manifestația nu a fost autorizată și le-au solicitat să se disperseze. Aproape, 70 de persoane care au participat la protest au fost conduse la inspectorat, fiind întocmite procese-verbale pentru zeci de contravenții. Potrivit IGP, participanții au încercat mai multe provocări, printre care aducerea de mascote pentru a distrage atenția de la ilegalități, chiar dacă știu că la asemenea evenimente toate persoanele trebuie să fie identificabile.

De asemenea, în februarie 2025, Șor și o bancă rusească din sectorul apărării a creat o criptomonedă pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Este vorba despre tokenul A7A5. Potrivit Financial Times, acesta a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare.

Ilan Șor se află pe listele de sancțiuni ale UE, Canadei și Marii Britanii pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova.

Referitor la numărul de secții de votare pentru cetățenii din regiunea transnistreană la alegerile parlamentare, pe 18 august, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că ar urma să fie organizat doar 10 – un număr considerabil mai mic decât la scrutinele precedente. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postică, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

***

Relațiile dintre Moscova și Chișinău s-au deteriorat în ultimii ani, afirmă analiști politici, pe fondul orientării pro-europene a actualei guvernări și al sprijinului acordat Ucrainei, care ține piept, de peste trei ani, invaziei militare ruse.

În acest context, autoritățile de la Moscova au lansat constant acuzații la adresa Chișinăului, criticând, în special, politica pro-UE promovată de autorități. De cealaltă parte, președinta Maia Sandu și ministrul de Externe, Mihai Popșoi, au acuzat Rusia de „interferență” în politica internă a Republicii Moldova și au declarat, în repetate rânduri, că „cei care ne șantajează nu ne pot fi prieteni”.  

În contextul alegerilor parlamentare din septembrie, autoritățile de la Chișinău au semnalat o „interferență fără precedent a Kremlinului” în treburile interne ale țării și au avertizat asupra unor tentative de corupere a alegătorilor cu fonduri ilegale provenite din Rusia. Potrivit președintei Maia Sandu, obiectivul Moscovei este instaurarea, din toamnă, a unei conduceri loiale la Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zn.ua

Noi tensiuni comerciale între Washington și Ottawa. Trump impune taxe de 50% pentru importuri din Canada

Statele Unite ale Americii au impus, în noaptea de 21 spre 22 august, taxe vamale de 50% pentru mai multe categorii de produse importate din Canada, în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Potrivit AFP, măsura va afecta circa 5,5% din exporturile canadiene către piața americană. Noile tarife au intrat în vigoare după ce Washingtonul și Ottawa nu au reușit să ajungă la un nou acord comercial în cadrul unor negocieri desfășurate timp de trei zile în capitala SUA.

Canada a fost reprezentată la discuții de ministrul responsabil pentru relațiile comerciale cu Statele Unite, Dominic LeBlanc, iar partea americană de reprezentantul pentru comerț, Jamieson Greer. După încheierea negocierilor din 21 august, Greer a declarat, în cadrul unui briefing la Casa Albă, că „Canada a refuzat să finalizeze acordul comercial în condițiile convenite la începutul acestei săptămâni”.

Potrivit BBC, Washingtonul era dispus să reducă taxele pentru oțelul și aluminiul canadian de la 50% la 25%, iar pentru automobile de la 25% la 15%. În schimb, Ottawa ar fi trebuit să permită din nou comercializarea băuturilor alcoolice americane pe piața canadiană.

Reuters, citând un oficial de rang înalt din administrația președintelui Donald Trump, scrie că oferta americană ar fi oferit Canadei cele mai avantajoase condiții tarifare dintre toți marii exportatori care livrează produse pe piața SUA. Totuși, autoritățile canadiene au cerut concesii suplimentare, inclusiv reduceri mai mari ale taxelor pentru oțel, aluminiu, automobile și cherestea. Același oficial a precizat că, după intrarea în vigoare a noilor tarife, nu este prevăzută reluarea negocierilor.

Mark Carney: Modificările propuse de SUA au fost „nedrepte”

Pe 21 august, după eșecul negocierilor, dar înainte ca noile taxe să intre în vigoare, premierul canadian Mark Carney a reacționat printr-o declarație publică. El a afirmat că, în ultimele săptămâni, Canada a înregistrat „progrese importante” în cadrul discuțiilor cu Statele Unite, însă acestea nu au fost suficiente pentru a obține rezultatul dorit.

În această seară am decis să suspend negocierile comerciale cu Statele Unite și le-am cerut negociatorilor canadieni să revină la Ottawa. Modificările introduse de partea americană în ultimul moment au fost nedrepte, contrare principiilor economiei de piață și au ridicat semne de întrebare privind fiabilitatea oricărui acord”, a declarat Carney, transmite DW.

Premierul canadian estimează că noile taxe americane vor afecta produse canadiene în valoare de aproximativ 28 de miliarde de dolari. „Canada va răspunde dolar pentru dolar pentru a-și proteja lucrătorii și companiile”, a adăugat acesta.

Trump amenința cu taxe vamale încă din iulie

Donald Trump a semnat pe 20 iulie ordinele executive care prevedeau introducerea unor taxe suplimentare pentru mai multe produse canadiene. Liderul de la Casa Albă a justificat măsura prin ceea ce a numit „tratamentul discriminatoriu” aplicat de autoritățile canadiene băuturilor alcoolice, automobilelor și produselor lactate din Statele Unite.

Tarifele urmau să intre în vigoare pe 19 august, însă, cu puțin timp înainte de expirarea termenului, Trump a decis să amâne aplicarea lor cu trei zile, invocând progresele înregistrate la negocieri. Potrivit acestuia, una dintre înțelegerile preliminare dintre cele două părți viza reluarea proiectului conductei Keystone XL, destinată transportului de petrol din Canada către Statele Unite. Proiectul fusese abandonat în timpul administrației fostului președinte Joe Biden.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: