TASS

Zaharova sare în apărarea „Victoriei” lui Șor și acuză Chișinăul de „represiuni politice”. Reacție

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al Federației Ruse, Maria Zaharova, a publicat pe 21 august o declarație în care acuză autoritățile de la Chișinău de „represiuni politice” asupra opoziției, în speță politicienii afiliați oligarhului fugar Ilan Șor, și cetățenilor cu opinii diferite de cele ale formațiunii de guvernământ PAS. Zaharova susține că asemenea practici ar fi atins „proporții fără precedent” în țara noastră, în contextul apropierii alegerilor parlamentare din 28 septembrie. În replică, MAE-ul de la Chișinău a respins învinuirile și a menționat că conducerea Rusiei „nu are dreptul” să ofere lecții de democrație Republicii Moldova.

Maria Zaharova a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar „intensifica presiunea” asupra politicienilor din opoziție și cetățenilor cu opinii diferite de cele ale actualei guvernări. Reprezentanta MAE-ului rus a menționat, între altele, respingerea înregistrării Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, la alegerile parlamentare, neadmiterea protestelor plătite anunțate de Șor și numărul de secții de votare pentru cetățenii din regiunea transnistreană, pe care-l consideră insuficient.

Este evident că aplicarea practicilor totalitare înainte de alegerile parlamentare din Moldova a atins proporții fără precedent. Regimul M. Sandu transformă republica într-un ghetou, unde represiunile politice, cenzura și împărțirea cetățenilor în prima, a doua, a treia sau altă clasă au devenit norme. Suntem convinși că, în contextul tăcerii rușinoase a structurilor internaționale de profil, vocea poporului moldovean se va face auzită în curând – un popor care, deși răbdător, nu este atât de îndelung răbdător încât să mai tolereze încă patru ani de umilințe asupra sa și a țării sale”, a declarat Zaharova.

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a respins învinuirile Moscovei.

Conducerea Federației Ruse, care persecută opoziția, reduce la tăcere presa liberă și își lichidează adversarii politici, nu are niciun drept să ofere lecții de democrație Republicii Moldova. Instituțiile statului nostru acționează exclusiv în baza legii și a principiilor statului de drept, indiferent de presiunile sau insinuările venite din exterior”, a declarat MAE.

Amintim că, în iulie, Comisia Electorală Centrală a respins cererea Blocului „Victorie” privind înscrierea în alegerile parlamentare din cauză că formațiunile care se regăsesc în componența acestuia sunt succesoare ale Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional în 2023. Hotărârea CEC a fost contestată până la Curtea Supremă de Justiție, însă a aceasta a fost menținută.

Recent, în urma unei sesizări din partea CEC, Ministerul Justiției a cerut în instanță dizolvarea Partidului „Victorie”, „Forței de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, Partidul „Șansă” și Partidului „Renaștere”, care formează Blocul „Victorie”. Autoritățile argumentează că formațiunile respective sunt folosite pentru a continua activitatea ex-Partidului „ȘOR”, fondat de Ilan Șor. Pe 19 august, Curtea de Apel Centru a dispus aplicarea măsurii asiguratorii de limitare a activității pentru cele patru partide până la pronunțarea unei hotărâri în dosarul inițiat de Ministerul Justiției. Potrivit legislației, pe perioada limitării activității partidului politic, acestuia îi sunt interzise mai multe lucruri, inclusiv participarea individuală sau în comun la alegeri.

De asemenea, în această lună, Ilan Șor a comunicat că intenționează să organizeze proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată, începând cu 16 august. Acesta le-a promis direct persoanelor care vor protesta neîntrerupt, în corturi, câte 3 000 de dolari pe lună. Inspectoratul General al Poliției a avertizat repetat cetățenii că manifestațiile în cauză sunt ilegale, iar locațiile anunțate de Șor sunt rezervate pentru alte activități. Cu toate acestea, pe 16 august, sute de persoane au protestat în scuarul Gării Feroviare – locație comunicată din timp de oligarhul fugar, deși oamenii legii prezenți la fața locului le-au spus că manifestația nu a fost autorizată și le-au solicitat să se disperseze. Aproape, 70 de persoane care au participat la protest au fost conduse la inspectorat, fiind întocmite procese-verbale pentru zeci de contravenții. Potrivit IGP, participanții au încercat mai multe provocări, printre care aducerea de mascote pentru a distrage atenția de la ilegalități, chiar dacă știu că la asemenea evenimente toate persoanele trebuie să fie identificabile.

De asemenea, în februarie 2025, Șor și o bancă rusească din sectorul apărării a creat o criptomonedă pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Este vorba despre tokenul A7A5. Potrivit Financial Times, acesta a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare.

Ilan Șor se află pe listele de sancțiuni ale UE, Canadei și Marii Britanii pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova.

Referitor la numărul de secții de votare pentru cetățenii din regiunea transnistreană la alegerile parlamentare, pe 18 august, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că ar urma să fie organizat doar 10 – un număr considerabil mai mic decât la scrutinele precedente. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postică, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

***

Relațiile dintre Moscova și Chișinău s-au deteriorat în ultimii ani, afirmă analiști politici, pe fondul orientării pro-europene a actualei guvernări și al sprijinului acordat Ucrainei, care ține piept, de peste trei ani, invaziei militare ruse.

În acest context, autoritățile de la Moscova au lansat constant acuzații la adresa Chișinăului, criticând, în special, politica pro-UE promovată de autorități. De cealaltă parte, președinta Maia Sandu și ministrul de Externe, Mihai Popșoi, au acuzat Rusia de „interferență” în politica internă a Republicii Moldova și au declarat, în repetate rânduri, că „cei care ne șantajează nu ne pot fi prieteni”.  

În contextul alegerilor parlamentare din septembrie, autoritățile de la Chișinău au semnalat o „interferență fără precedent a Kremlinului” în treburile interne ale țării și au avertizat asupra unor tentative de corupere a alegătorilor cu fonduri ilegale provenite din Rusia. Potrivit președintei Maia Sandu, obiectivul Moscovei este instaurarea, din toamnă, a unei conduceri loiale la Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: