Instagram

Zbor întârziat, anulat sau bagaj pierdut? Drepturile pasagerilor avia

Centrul European al Consumatorului din Republica Moldova susține că numărul moldovenilor care călătoresc cu avionul crește de la an la an, iar odată cu el – și numărul situațiilor neplăcute în aeroporturi. În astfel de cazuri, Centrul subliniază că pasagerii au drepturi clare și pot solicita compensații între 250 și 600 de euro, cazare, mese sau rambursarea integrală a biletului.

Potrivit Centrului, în Republica Moldova, drepturile pasagerilor care călătoresc cu avionul sunt reflectate într-un regulament aprobat de Guvern și în Legea privind protecția consumatorilor. Regulamentul se aplică zborurilor care pleacă de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de compania aeriană, precum și celor care sosesc din afara țării și sunt efectuate de operatori aerieni din R. Moldova. Pasagerii pot invoca aceste drepturi doar dacă au o rezervare confirmată pentru zborul respectiv și se prezintă la înregistrare la ora indicată în prealabil de compania aeriană sau, dacă ora nu este menționată, cu cel puțin 45 de minute înainte de plecarea zborului.

Centrul European al Consumatorului din Republica Moldova a precizat că regulamentul transpune prevederile unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului, aplicabil în statele Uniunii Europene. Astfel, dacă, în calitate de pasager, aveți parte de o încălcare a drepturilor într-unul dintre statele UE, vă puteți apăra drepturile în aceleași condiții, conform celor descrise mai jos.

În ce condiții și la ce putem pretinde în cazul întârzierilor de zbor?

Centrul European al Consumatorului din R. Moldova susține că pasagerii au dreptul la compensații, informare despre drepturile lor, asistență și deservire atunci când zborul are o întârziere față de ora programată, după cum urmează:

  • două ore pentru zboruri de peste 1 500 de kilometri sau mai puțin;
  • trei ore sau mai mult pentru zboruri cuprinse între 1 500 și 3 500 de kilometri;
  • patru ore sau mai mult pentru zboruri mai lungi de 3 500 de kilometri.

Mărimea distanțelor de la Aeroportul Chișinău spre diferite destinații pot fi găsite aici, aici și aici. 

În condițiile date, pasagerilor trebuie să li se ofere asistență sub formă de mese și băuturi răcoritoare, direct proporționale cu timpul de așteptare. În cazul în care noua oră de plecare este programată să fie cu cel puțin o zi mai târziu față de ora de plecare anunțată inițial, pasagerii au dreptul la cazare hotelieră (când este necesară o ședere de una sau mai multe nopți sau o ședere suplimentară fată de cea prevăzută de pasager), dar și la asigurarea transportului dintre aeroport și locul cazării. În cazul în care întârzierea este de cel puțin cinci ore, pasagerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de rambursare, în termen de șapte zile, a întregului cost al biletului, la prețul de achiziție.

Potrivit Centrului, valoarea compensațiilor ce poate fi solicitată de la compania avia care deservește zborul poate varia de la 250 la 600 euro, iar valoarea dată poate fi redusă la jumătate în condițiile în care pasagerului i se propune o cursă alternativă în condițiile specificate în tabel:

Compensațiile se solicită de la compania care deservește zborul și se plătește în numerar, prin transfer bancar electronic, ordin de plată bancar sau cec bancar sau, cu acordul scris al pasagerului, în bonuri de călătorie și/sau alte servicii.

Ce drepturi avem și ce putem face în cazul anulării zborului?

Centrul European al Consumatorului din R. Moldova susține că în cazul anulării unui zbor, pasagerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a alege între:

  • rambursarea, în termen de șapte zile, a întregului cost al biletului, la prețul de achiziție;
  • redirecționarea, în condiții de transport comparabile, spre destinația finală, cât mai repede posibil;
  • redirecționarea, în condiții de transport comparabile, spre destinația finală, la o dată ulterioară, la alegerea pasagerului, sub rezerva existenței unor locuri disponibile.

La anularea zborului, pasagerii trebuie să beneficieze de asistență și deservire, inclusiv în eventualitatea unei redirecționări. De asemenea, pasagerii au dreptul să primească o compensație, cu următoarele excepții:

  • dacă au fost informați despre anulare cu cel puțin 2 săptămâni înainte de ora de plecare prevăzută;
  • dacă sunt informați despre anulare într-un interval cuprins între 14 și 7 zile înainte de ora de plecare prevăzută, și li se oferă o redirecționare care să le permită să plece cu cel mult 2 ore înainte de ora de plecare prevăzută și să ajungă la destinația finală cu mai puțin de 4 ore după ora de sosire prevăzută;
  • dacă sunt informați despre anulare cu mai puțin de 7 zile înainte de ora de plecare prevăzută și li se oferă o redirecționare care să le permită să plece cel târziu cu o oră înainte de ora de plecare prevăzută și să ajungă la destinația finală în mai puțin de 2 ore după ora de sosire prevăzută.

Valoarea compensațiilor la care pot pretinde pasagerii care au parte de zboruri anulate este reflectată în tabelul de mai jos:

Compensațiile se solicită de la compania care deservește zborul și se plătește în numerar, prin transfer bancar electronic, ordin de plată bancar sau cec bancar sau, cu acordul scris al pasagerului, în bonuri de călătorie și/sau alte servicii.

Potrivit Centrului, în momentul în care pasagerii sunt informați despre anulare, acestora trebuie să li se ofere explicații privind posibilitățile de transport alternative. Operatorul de transport aerian nu este obligat să plătească compensații dacă poate face dovada că anularea este cauzată de circumstanțe extraordinare, care nu au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor măsurilor posibile. Sarcina dovedirii faptului că pasagerul a fost într-adevăr informat despre anularea zborului, cu indicarea momentului precis, revine operatorului de transport aerian.

Centrul a mai precizat că, în cazul anulării zborului, pasagerilor trebuie să li se ofere asistență sub formă de mese și băuturi răcoritoare, proporțională cu timpul de așteptare. În cazul unei redirecționări în care noua oră de plecare este programată la cel puțin o zi după ora de plecare inițială pentru zborul anulat, pasagerii au dreptul la cazare hotelieră (când este necesară o ședere de una sau mai multe nopți sau o ședere suplimentară față de cea prevăzută de pasager), precum și la asigurarea transportului dintre aeroport și locul cazării.

Cum procedăm când ne pomenim cu bagaje pierdute sau deteriorate

Centrul European al Consumatorului din R. Moldova a menționat că, în caz de pierdere sau deteriorare a bagajelor, pasagerul trebuie să se adreseze companiei aeriene cu care a călătorit, precum și reprezentanților biroului ”Lost and Found”, înainte de a părăsi zona de sosire. Personalul acestui serviciu îl va informa pe pasager cu privire la ordinea acțiunilor și procedurilor ulterioare. Totodată, în conformitate cu politica companiei aeriene, pasagerul are dreptul de a primi o despăgubire, urmare a depunerii unei reclamații la compania aeriană.

Potrivit Centrului, chiar dacă companiile aeriene sunt răspunzătoare pentru daunele aduse bagajelor pasagerilor (pierderi, deteriorări sau întârzieri), valoarea maximă a despăgubirii este limitată la 1 000 DST (Drepturi Speciale de Tragere), ceea ce reprezintă echivalentul a aproximativ 1 240 euro.

NewsMaker by Mihaela Conovali

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

EPA

Migranții aflați ilegal în UE vor fi deportați în Africa. Cinci state pregătesc un plan comun

Cinci state membre ale Uniunii Europene au anunțat că vor deschide, în 2027, un centru pentru migranții deportați din Europa, în Rwanda. La acest proiect vor participa Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria și Grecia, transmite BBC.

Guvernele olandez și danez au anunțat că centrul va începe să primească migranți în 2027. Potrivit acestora, acolo vor fi transferate persoanele care se află ilegal pe teritoriul celor cinci state europene.

Odată ajunși în Rwanda, migranții vor avea posibilitatea să se integreze în societatea locală. Ei vor putea să locuiască în această țară, să studieze, să muncească și să beneficieze de servicii medicale. De asemenea, vor avea opțiunea de a se întoarce în țările de origine, dacă își doresc acest lucru, se arată într-un comunicat comun al celor două guverne.

Ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta, a declarat că țara sa este pregătită să le ofere migranților „o soluție sigură, legală și demnă”.

La rândul lor, autoritățile olandeze susțin că migranții vor putea opta pentru o altă soluție decât transferul în Rwanda, în cazul în care nu pot fi trimiși în țările de origine. Totodată, în prima etapă a proiectului, Țările de Jos vor trimite în Rwanda doar bărbați care călătoresc singuri. Prioritate vor avea, în special, persoanele provenite din țări aflate în aceeași regiune cu Rwanda.

Un plan asemănător a fost promovat anterior și de guvernul conservator din Marea Britanie, care intenționa să trimită solicitanții de azil în Rwanda. Proiectul a fost însă blocat în urma mai multor acțiuni în instanță, iar după venirea laburiștilor la putere, în 2024, Londra a renunțat definitiv la această inițiativă.

Spre deosebire de planul britanic, noua schemă europeană prevede că migranții vor fi trimiși în Rwanda doar după ce vor epuiza toate căile legale prin care ar putea rămâne în Europa. Guvernul britanic intenționa, în schimb, să deporteze persoanele înainte de a fi soluționate cererile lor de azil.

Actualul guvern britanic nu exclude posibilitatea de a participa la noul proiect și a anunțat că urmărește „cu interes” modul în care acesta va fi pus în aplicare.

Cum va funcționa proiectul

La o conferință de presă organizată la Viena, cancelarul Austriei, Christian Stocker, a declarat că cele cinci state europene își propun să reducă presiunea asupra sistemului de azil al UE și să descurajeze tentativele periculoase ale migranților de a ajunge în Europa traversând Marea Mediterană.

Potrivit unor surse diplomatice citate de AFP, centrul din Rwanda va funcționa inițial în cadrul unui proiect-pilot și va putea găzdui aproximativ 100 de persoane. Fiecare dintre cele cinci state participante ar urma să trimită câte 20 de migranți.

La organizarea proiectului ar putea contribui și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), o agenție a ONU.

„OIM are o experiență vastă în acordarea de asistență migranților aflați în tranzit, inclusiv în situații dificile”, a declarat un reprezentant al organizației. Acesta a precizat că agenția poartă discuții cu mai multe state europene privind „planurile de creare a unor centre de returnare a migranților sau a unor mecanisme similare”.

Jurnaliștii BBC au remarcat faptul că în mai multe țări europene urmează să aibă loc alegeri, iar autoritățile încearcă să le demonstreze alegătorilor că pot gestiona și controla fenomenul migrației.

Reacția organizațiilor pentru drepturile omului

Noua inițiativă europeană a fost criticată deja de organizațiile pentru drepturile omului.

Clementine de Montjoye, expertă în problemele Africii în cadrul Human Rights Watch, atrage atenția asupra situației drepturilor omului din Rwanda.

Potrivit acesteia, autoritățile rwandeze reprimă vocile critice, efectuează arestări fără respectarea procedurilor legale și îi tratează abuziv pe deținuți. De asemenea, acestea oferă sprijin grupărilor rebele înarmate din Republica Democrată Congo, țară vecină.

„Dacă Kigali va primi bani pentru organizarea programului de deportare, acest lucru nu doar că va provoca suferință și va afecta persoanele deportate, ci va oferi și resurse financiare și influență politică unui guvern responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, atât în propria țară, cât și în străinătate”, a declarat reprezentanta Human Rights Watch.

Potrivit datelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), în primele zece luni ale anului 2026 au fost înregistrate 110 000 de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene, cu 29% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În octombrie au fost raportate aproximativ 18 100 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Numărul acestora a fost cu 6% mai mic față de aceeași lună a anului trecut, dar cu 22% mai mare comparativ cu luna septembrie.

Autoritățile europene pun această creștere pe seama numărului tot mai mare de migranți care ajung în Europa pe ruta vest-africană, prin care încearcă să ajungă în Insulele Canare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: