Corriere della Serra

Zeci de moldoveni, printre care și minori, exploatați prin muncă în Italia. Trei românce au fost arestate

Trei femei din România au fost arestate în Italia, într-un dosar de exploatare a muncii și sprijinire a imigrației ilegale, în care victimele ar fi fost muncitori moldoveni, inclusiv minori. Una dintre suspecte a fost dusă în penitenciar, iar celelalte două au fost plasate în arest la domiciliu.

Potrivit Corriere della Sera, măsurile au fost puse în aplicare joi, 5 martie, în provinciile Brescia și Cremona, de militari ai Nucleului Carabinierilor – Inspectoratul Muncii din Brescia, împreună cu Carabinierii din Chiari și Garda Financiară din Rovato.

Anchetatorii le atribuie, în principal, două capete de acuzare: intermediere ilegală și exploatarea muncii față de 14 cetățeni moldoveni, dintre care 3 minori, toți fără acte în regulă pe teritoriul italian, precum și favorizarea imigrației clandestine în cazul a 15 cetățeni moldoveni, dintre care 8 minori, aflați, de asemenea, în situație neregulamentară. Una dintre femei ar avea domiciliul în zona Cremona.

Investigația a pornit de la un control efectuat la data de 11 februarie de Carabinierii din Palazzolo sull’Oglio, la o întreprindere individuală din localitate care lucra produse din cauciuc pentru terți.

În urma suspiciunilor, Inspectoratul Muncii a făcut verificări, inclusiv audieri ale angajaților, ridicare de documente și inspecții privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, iar în urma acestora ar fi fost constatată folosirea unor muncitori – inclusiv minori – în condiții considerate de exploatare, pe fondul stării lor de nevoie și al lipsei unui statut legal.

În timpul controalelor au fost semnalate mai multe nereguli: remunerare în acord care nu respecta contractul colectiv național de muncă aplicabil, abateri legate de program, repausuri, concedii și permise, deficiențe grave de siguranță și protecție a sănătății, precum și spații improvizate de locuit amenajate chiar în incinta de lucru, descrise ca fiind în condiții degradante.

Pe linie economico-financiară, Garda Financiară din Rovato a reconstruit un mecanism prin care suspecții ar fi folosit, de-a lungul anilor, trei întreprinderi individuale diferite în același domeniu și în același punct de lucru din Palazzolo sull’Oglio.

Una dintre firme, închisă din oficiu în decembrie 2025, ar fi generat o evaziune fiscală de peste 670.000 de euro în doar două exerciții, iar o alta, constituită în ianuarie 2026, ar fi fost deschisă ca o continuare a activităților anterioare, fiind trecută formal pe numele unui angajat.

În plus, anchetatorii au remarcat și lipsa unor costuri documentate pentru achiziția de materii prime, element considerat un posibil indiciu al unor alte nereguli fiscale.

În cauză rămâne valabilă prezumția de nevinovăție, iar răspunderea penală poate fi stabilită doar printr-o hotărâre definitivă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Agrobiznes: 90% din ureea ajunsă în Moldova în primele luni din 2026 provine din Rusia

Republica Moldova importă tot mai multe îngrășăminte azotoase din Rusia, dependența de produsul rusesc atingând cote record în primele 4,5 luni ale anului 2026, potrivit unei analize publicate de Agrobiznes. Dacă în 2022 Rusia reprezenta 20% din importurile de uree, în 2026 cota a ajuns la 65% ca țară de expediție și 90% ca țară de origine, ceea ce înseamnă că nouă din zece kilograme de uree aduse în Moldova provin din Rusia.

În perioada 1 ianuarie – 10 mai 2026, Moldova a importat 37.426 tone de uree în valoare de 390,8 milioane de lei, echivalentul a 90% din întreg importul anului 2025 și mai mult decât totalul anului 2024.

Prețul mediu al ureei în perioada analizată a fost de 10,44 lei/kg, cu 5,3% peste media anului 2025. În aprilie, prețul mediu lunar a urcat la 11,36 lei/kg, față de 10,30 lei/kg în martie. Pe piața globală, ureea a urcat de la 390-400 de dolari pe tonă în decembrie 2025 la 800-900 de dolari pe tonă în aprilie 2026.

Rusia a expediat 24.331 tone de uree, adică 65% din total, față de 50% în 2025, 40% în 2024 și 20% în 2022. România a coborât pe locul doi, cu 2.588 tone, adică 7% din piață. Ureea din Rusia a costat în medie 10,33 lei/kg, față de 11,67 lei/kg pentru cea din România.

După țara de origine, Rusia a furnizat 33.681 tone, adică 90% din totalul importurilor, restul ajungând în Moldova prin rute intermediare.

Nitratul de amoniu: Georgia, principalul punct de expediție

În aceeași perioadă, Moldova a importat 25.526 tone de nitrat de amoniu în valoare de 221 milioane de lei. Prețul a crescut de la 8,35 lei/kg în ianuarie la 11,78 lei/kg în aprilie, o creștere de peste 41% în patru luni.

Pentru prima dată, Georgia a devenit principalul punct de expediție, cu 10.893 tone, adică 43% din total, însă doar 283 tone sunt efectiv produse în Georgia. Restul vine din Rusia, reexportat prin rute georgiene. În total, ca țară de origine, Rusia a furnizat 19.172 tone, adică 75% din importurile de nitrat de amoniu. România a coborât pe locul doi, cu 6.693 tone, față de 25.461 tone în 2024.

Vulnerabilități pe termen mediu

Deși importatorii au reușit să aducă volume mari înainte ca scumpirile globale să se transmită integral în costurile locale, piața prezintă mai multe vulnerabilități structurale.

Prima ține de dependența de Rusia ca origine a produsului. La uree, Rusia reprezintă 90% din origine, iar la nitratul de amoniu 75%. Chiar dacă produsele ajung uneori prin România, Georgia sau alte rute, originea rămâne concentrată în același loc.

A doua vulnerabilitate este dependența de rute logistice intermediare. Georgia a devenit principalul punct de expediție pentru nitratul de amoniu, deși produce o cantitate marginală din produsul livrat, ceea ce înseamnă că piața depinde nu doar de producător, ci și de funcționarea unor coridoare de tranzit.

A treia problemă este riscul de transmitere întârziată a scumpirilor internaționale. Livrările din primele luni ale anului 2026 au fost contractate când prețurile globale erau mult mai joase. Noile loturi, negociate în condiții de piață mult mai scumpe, ar putea aduce prețuri ridicate în toamna anului 2026 și în sezonul 2027.

A patra vulnerabilitate este concentrarea pieței. La uree, primele cinci companii controlează 71% din piață, iar la nitratul de amoniu primele cinci ajung la 79%, ceea ce reduce gradul de dispersie a riscului.

Dacă noile contracte vor reflecta pe deplin cotațiile globale ridicate, iar dependența de originea rusă va rămâne la același nivel, fermierii moldoveni ar putea intra în 2027 cu presiuni semnificative asupra costurilor de fertilizare, potrivit concluziilor expertului economic, Iurie Rija.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: