Război în Ucraina

Zelenski a prezentat, pentru prima dată, planul de pace în 20 de puncte negociat cu SUA

Ecaterina Arvintii
| 24 decembrie, 2025
11:24

După săptămâni de negocieri, Ucraina și Statele Unite au elaborat un proiect revizuit al planului de pace menit să pună capăt războiului de agresiune pe scară largă declanșat de Rusia. Planul inițial, alcătuit din 28 de puncte și care, în esență, împingea Ucraina spre capitulare, a fost reformulat într-un cadru de 20 de puncte, prezentat jurnaliștilor de președintele Volodimir Zelenski, scrie The Kyiv Independent.

Totodată, a fost pregătit un proiect de garanții de securitate tripartite între Ucraina, Statele Unite și Europa, precum și un acord bilateral de garanții de securitate între Kiev și Washington. Un alt document separat vizează cooperarea economică și este descris drept o „foaie de parcurs pentru prosperitatea Ucrainei”.

„Am înregistrat progrese semnificative în direcția finalizării documentelor”, a declarat Zelenski.

Statele Unite urmează să transmită proiectul planului în 20 de puncte Moscovei, pe 24 decembrie. Dacă va fi aprobat, documentul final va trebui să fie semnat de liderii Ucrainei, Statelor Unite, Europei și Rusiei.

Încetarea focului ar urma să înceapă imediat după semnarea acordului. Pentru ca documentul să intre în vigoare, acesta trebuie ratificat de Parlamentul Ucrainei și/sau susținut de populația Ucrainei printr-un referendum, care ar putea avea loc în termen de aproximativ 60 de zile.

Până în prezent, Ucraina și Statele Unite nu au ajuns la un consens asupra a două puncte-cheie ale planului revizuit – punctele 12 și 14 – care vizează controlul asupra Centralei Nucleare de la Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, și statutul regiunii Donbas, afectată de război încă din 2014.

De asemenea, documentul nu face nicio referire la aspirațiile Ucrainei de aderare la NATO.

Cele 20 de puncte ale planului de pace propus de Ucraina și susținut de SUA:

Punctul 1: Suveranitatea Ucrainei va fi reconfirmată. Declarăm că Ucraina este un stat suveran, iar toți semnatarii acordului confirmă acest lucru prin semnăturile lor.

Punctul 2: Acest document constituie un acord de neagresiune deplin și necondiționat între Rusia și Ucraina. Se stipulează că, pentru menținerea păcii pe termen lung, va fi stabilit un mecanism de monitorizare a liniei de contact prin monitorizare spațială fără pilot, pentru a oferi avertizare timpurie în caz de încălcări și pentru a rezolva conflictele.

Punctul 3: Ucraina va primi garanții de securitate solide.

Punctul 4: Efectivul Forțelor Armate ale Ucrainei va rămâne la 800.000 de persoane pe timp de pace.

Punctul 5: SUA, NATO și statele europene semnatare vor oferi Ucrainei garanții de securitate care să reflecte Articolul 5.

Punctul 6: Rusia va consacra o politică de neagresiune față de Europa și Ucraina în toate legile necesare și documentele de ratificare, inclusiv ratificarea cu o majoritate copleșitoare în Duma de Stat.

Punctul 7: Ucraina va deveni membră a Uniunii Europene la un moment specific și va primi acces privilegiat pe termen scurt la piața europeană.

Punctul 8: Ucraina va primi un pachet robust de dezvoltare globală, definit într-un acord separat privind investițiile și prosperitatea viitoare, acoperind o gamă largă de domenii economice.

Punctul 9: Vor fi create mai multe fonduri pentru reconstrucția economiei ucrainene, a zonelor distruse și a problemelor umanitare. Obiectivul va fi strângerea a 800 de miliarde de dolari prin capitaluri proprii, granturi, împrumuturi și contribuții din sectorul privat.

Punctul 10: După încheierea acestui acord, Ucraina va accelera procesul de încheiere a unui acord de liber schimb cu Statele Unite.

Punctul 11: Ucraina confirmă că va rămâne un stat fără arme nucleare, în conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare.

Punctul 12: Centrala Nucleară Zaporojie va fi operată în comun de trei țări: Ucraina, SUA și Federația Rusă. Detaliile operării sunt încă în discuție. Zelenski a declarat că Ucraina „până la urmă” nu dorește să facă afaceri direct cu rușii, acest punct urmând să fie agreat.

Punctul 13: Ambele țări se angajează să implementeze programe educaționale în școli și în societate pentru promovarea toleranței culturale și eliminarea rasismului. Ucraina va implementa regulile UE privind toleranța religioasă și protecția limbilor minoritare.

Punctul 14: Teritoriile. Acest punct este nefinalizat și are mai multe soluții posibile:

Opțiunea 1: „Rămânem unde suntem”. În regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, linia de desfășurare a trupelor la data acordului devine o linie de contact recunoscută de facto, controlată de forțe internaționale.

Opțiunea 2: Crearea unei potențiale zone economice libere în Donbas, implicând demilitarizarea zonei. Ucraina se opune retragerii trupelor sale, dar dacă se implementează această variantă, pledează pentru o retragere în oglindă (și a rușilor). Această opțiune necesită un referendum național în Ucraina.

Punctul 15: După acordul asupra aranjamentelor teritoriale viitoare, atât Rusia, cât și Ucraina se angajează să nu schimbe aceste aranjamente prin forță.

Punctul 16: Rusia nu va împiedica Ucraina să folosească fluviul Nipru și Marea Neagră în scopuri comerciale. Se va încheia un acord maritim separat privind libertatea de navigație. Grindul Kinburn va fi demilitarizat.

Punctul 17: Se va înființa un comitet umanitar pentru schimbul tuturor prizonierilor de război (inclusiv cei condamnați de Rusia din 2014) și returnarea civililor, copiilor și prizonierilor politici.

Punctul 18: Ucraina ar trebui să organizeze alegeri cât mai curând posibil după semnarea acordului.

Punctul 19: Acest acord va fi obligatoriu din punct de vedere juridic. Implementarea sa va fi monitorizată de un Consiliu al Păcii, prezidat de președintele SUA, Donald Trump.

Punctul 20: Odată ce toate părțile acceptă acordul, o încetare completă a focului va intra în vigoare imediat.

Precizăm, Moscova nu a comentat, deocamdată, planul de pace din 20 de puncte susținut de Ucraina și SUA.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

europa, kiev, pace în Ucraona, război, SUA, top, trump, ucraina, zelenski

Știri similare

Politică

Maia Sandu, prima reacție după declararea stării de alertă de mediu în Republica Moldova, din cauza poluării râului Nistru

Viață

Substanța petrolieră din Nistru: Ucraina a blocat scurgerea? Ce spun reprezentanții Chișinăului

Viață

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Mihaela Conovali
| 15 martie, 2026
17:30

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă.

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru.

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.