Numărul morților în urma atacului rusesc asupra Kievului din noaptea de 30 spre 31 iulie a crescut la 28, dintre care 3 sunt copii. Alte 159 de persoane au fost rănite, dintre care 16 sunt copii.
Actualizare 11.00: Șeful administrației militare a Kievului, Timur Tkacenko, a anunțat că numărul morților a crescut la 31.
Știrea inițială:
Șeful administrației militare a Kievului, Timur Tkacenko, a comunicat în dimineața zilei de 1 august că salvatorii au scos de sub dărâmături încă o persoană decedată. Astfel, numărul victimelor a crescut la 28.
Ministerul ucrainean al Afacerilor Interne a raportat că printre morți sunt 3 copii — de 2, 6 și 17 ani. Totodată, 159 de persoane au fost rănite, dintre care 16 sunt copii.
În seara zilei de 31 iulie, primarul de Kiev, Vitali Kliciko, a anunțat că ziua de 1 august a fost declarată Zi de doliu la Kiev. „În această zi, toate drapelele vor fi coborâte în bernă pe clădirile comunale ale orașului. De asemenea, se recomandă coborârea drapelelor de stat pe clădirile cu proprietate de stat și privată. Pe 1 august, orice evenimente de divertisment sunt interzise în oraș”, a comunicat primarul.
În noaptea de 30 spre 31 iulie, capitala Ucrainei a fost ținta unui val de atacuri cu rachete și drone, care au provocat incendii, distrugeri, răniți și decese. Unul dintre atacuri a vizat un bloc de locuințe cu mai multe etaje, unde s-a prăbușit intrarea în clădire. Pe de altă parte, Ministerul rus al Apărării a raportat despre un „atac în grup” asupra Ucrainei. Instituția rusă a menționat că atacul a fost efectuat cu rachete și drone asupra întreprinderilor complexului militar-industrial al Ucrainei, precum și asupra „infrastructurii unui aeroport militar” și a unui depozit de muniții. Kievul nu a fost menționat în comunicat.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării (STRATCOM Moldova), aflat în subordinea președintelui țării, a publicat un ghid pentru profesori. Produsul, despre integrarea valorilor naționale în școală, conține un set de exerciții practice și, potrivit STRATCOM, „răspunde unei necesități semnalate de profesori”.
„Ghidul pentru profesori privind integrarea valorilor naționale în școală” are 9 capitole. Potrivit Centrului, ghidul a fost elaborat în parteneriat cu reprezentanți ai mediului academic și conține un set de exerciții practice care pot fi folosite la disciplinele de bază, pentru toate nivelurile de învățământ: primar, gimnazial și liceal.
„Inițiativa răspunde unei necesități semnalate de profesori, de a integra valorile naționale în procesul educațional într-un mod firesc și relevant pentru disciplinele predate, fără de a încărca suplimentar programul”, a declarat Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării.
La începutul ghidului, profesorii sunt informați despre ce sunt valorile naționale, menționându-se că „ele exprimă continuitatea unei comunități care își cunoaște rădăcinile și își asumă viitorul”, dar și cum se văd valorile naționale în viața școlii: „când un copil alege să vorbească și să scrie corect în limba română, nu doar pentru notă, ci din respect pentru limba țării” sau „când în clasă se vorbește despre trecut și despre momente dificile cu adevăr și demnitate, fără ură și fără manipulare, astfel încât memoria să devină reziliență, nu dezbinare”. Totodată, se menționează ce nu sunt valorile naționale în școală: „lecții morale ținute de sus, cu ton de mustrare” sau „un proiect bifat pentru un raport”.
În primul capitol, „Limba și literatura română”, se menționează că „limba română este o valoare națională în sine, pentru că ea concentrează experiența istorică, spirituală și culturală”. „Ora de limba și literatura română nu este neutră și nu poate fi abordată ca o disciplină obișnuită. (…) Prin modul în care sunt alese textele, prin întrebările puse, prin felul în care sunt explicate cuvintele-cheie, profesorul contribuie la formarea unei suveranități interioare stabile, care nu este vulnerabilă la presiuni sau la schimbări de context”, se mai declară în primul capitol.
Totodată, sunt oferite diferite activități. Una dintre acestea, dedicată ciclului liceal, propune spre lectură un discurs al Maiei Sandu din 2025, din PMAN, de Ziua Independenței. Pe baza acestui discurs sunt propuse 8 sarcini.
În capitolul II, „Matematică”, se menționează că atunci „când poate calcula consumul de energie al clasei sau al școlii, când vede cât înseamnă risipa pe lună și pe an, matematica se transformă în respect pentru binele comun”. Celelalte capitole sunt la „Biologie”, „Chimie”, „Fizică”, „Geografie”, „Istoria românilor și universală”, „Științe”, „Limba străină”.
Potrivit Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, ghidul a fost realizat cu asistența financiară a Uniunii Europene.
***
Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a fost creat în 2023, la inițiativa președintei Maia Sandu. Inițial, instituția urma să poarte denumirea de Centrul Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei „Patriot”, însă, în urma consultărilor publice, proiectul a fost modificat. Astfel, Parlamentul a adoptat legea privind înființarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării pe 31 iulie 2023. Ulterior, denumirea instituției a fost schimbată în Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (STRATCOM). În iunie 2025, centrul a trecut în subordinea directă a președintelui țării.
Amintim că, pe 4 august 2026, Ana Revenco a anunțat că își încheie mandatul de directoare a STRATCOM, instituție pe care a condus-o timp de aproape trei ani. Detalii AICI. A doua zi, președinta Maia Sandu a semnat un decret privind numirea Lilianei Vițu în funcția de directoare. Detalii AICI.
