În datele de 8 și 9 iunie, Pacific Motors, distribuitorul oficial Hyundai în Moldova, deschide cu bucurie ușile showroom-ului său pentru a vă oferi o experiență captivantă și inedită.
Vă așteptăm alături de noi pentru a sărbători Ziua Ușilor Deschise și pentru a descoperi cu entuziasm lansarea mult așteptată a noului model Hyundai SANTA FE!
Explorați facilitățile noastre moderne și descoperiți gama noastră diversificată de mașini în showroom-ul nostru, unde tehnologia și inovația se întâlnesc cu eleganța. Specialiștii noștri vor fi disponibili să vă ofere informații detaliate despre caracteristicile avansate ale modelelor noastre, să răspundă la întrebări și să vă ajute să realizați un test drive la solicitare.
În plus, veți beneficia de mai multe oferte speciale valabile doar în aceste două zile și veți putea savura gustări delicioase și băuturi răcoritoare pe parcursul vizitei.
Momentul cel mai așteptat va fi, cu siguranță, dezvăluirea noului model Hyundai SANTA FE. Cu noi motorizări disponibile, nou design distinctiv și tehnologii de vârf, acest model reprezintă un echilibru perfect între viața urbană și recreerea în aer liber.
Apropo, noul Santa Fe nu va fi singura maşină expusă în premieră naţională la Chişinău. Publicul va putea explora și modelul Hyundai TUCSON actualizat, SUV-ul cu un nou design rafinat atât în exterior cât și în interior și tehnologii de ultimă generație.
Vă așteptăm cu inima deschisă să ne însoțiți în aceste zile speciale, să testați mașinile noastre și să sărbătoriți împreună cu noi lansarea noului Hyundai SANTA FE. Fiți parte din experiența noastră Hyundai pe 8 și 9 iunie la autocentrul nostru.
Veniți la Pacific Motors — distribuitorul oficial Hyundai în Moldova pe 8 și 9 iunie, pe Str. Calea Moșilor 5/1, pentru a descoperi noul Hyundai SANTA FE! Pentru mai multe detalii nu ezitaţi să contactaţi departamentul de vânzări la numărul de telefon 022 800 888.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat că Republica Moldova a încălcat dreptul la nediscriminare și la libertatea de întrunire al asociației Genderdoc-M, care promovează drepturile comunității LGBT. Cauza vizează, între altele, decizia autorităților de a muta marșul organizat de asociație în mai 2013 din centrul Chișinăului, pe fondul amenințărilor cu violențe. Curtea a obligat statul să achite asociației 4 500 de euro cu titlu de prejudiciu moral.
Potrivit hotărârii pronunțate la 15 octombrie 2026, Primăria Chișinău s-a opus în repetate rânduri organizării unor activități pașnice ale Genderdoc-M în centrul capitalei, invocând riscul unor confruntări cu grupurile care se opuneau evenimentelor.
În mai 2013, asociația a planificat un marș pentru promovarea drepturilor persoanelor LGBT, însă Primăria capitalei, condusă la acel moment de Dorin Chirtoacă, a cerut în instanță schimbarea traseului. Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis solicitarea, iar marșul a fost mutat într-o zonă mai îndepărtată de centrul orașului. Instanțele superioare au menținut decizia.
CtEDO a reținut că autoritățile au tratat diferit asociația Genderdoc-M față de alte organizații care au organizat evenimente publice controversate. Curtea a luat în considerare și declarațiile publice ale lui Dorin Chirtoacă, care a afirmat că persoanele homosexuale „ar trebui să rămână acasă”.
CtEDO a subliniat că amenințările cu violența proveneau de la opozanții marșului și că nu s-a demonstrat că membrii Genderdoc-M ar fi recurs la violență sau ar fi încălcat legea. În opinia Curții, mutarea repetată a evenimentelor celor amenințați, în locul luării unor măsuri împotriva celor care amenințau, nu a fost o măsură proporțională pentru menținerea ordinii publice.
Prin urmare, CtEDO a constatat încălcarea articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice discriminarea, coroborat cu articolul 11, care garantează libertatea de întrunire.
Reacția lui Frolov
Pe 16 octombrie, Angelica Frolova, coordonatoare de proiect la Genderdoc-M, a venit cu o reacție pe marginea hotărârii instanței.
„Genderdoc-M a mai câștigat un dosar la CEDO. Și în acest caz chiar „Chirtoacă-i di jină”. (…) Acum plătitorii de impozite vor da din buzunarul lor 4 500 euro pentru ipocrizia lui Chirtoacă. Luați-o ca pe o investiție în drepturile omului și în activitățile organizației noastre”, a menționat ea.
Președintele în exercițiu al Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, rămâne în afara cursei pentru un nou mandat de deputat. Curtea de Apel Sud a respins, pe 16 octombrie, cererea sa și a menținut decizia Consiliului Electoral Central din autonomie. Politicianul a anunțat că va contesta hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.
În reacția sa, Gaidarji susține că instituțiile statului continuă să-l înregistreze ca membru al PACE, deși s-ar fi retras din partidul condus de Gheorghe Cavcaliuc și ar fi renunțat la toate funcțiile de conducere încă pe 4 septembrie 2026. Acesta a anunțat, din nou, că formațiunea a notificat în repetate rânduri CEC și Agenția Servicii Publice despre retragerea sa.
„În 2026, Moldova demonstrează un „progres” paradoxal în domeniul democrației: instituțiile statului țin, practic, o persoană ostatică într-o organizație politică din care aceasta s-a retras oficial. Vreau să mă adresez Martei Kos, Kajei Kallas, Matti Maasikas și tuturor reprezentanților europeni care vorbesc public despre reformele democratice și succesele fără precedent ale Moldovei. Cum apreciați o situație în care unei persoane nu i se permite să își exercite dreptul de a părăsi liber un partid politic, iar o înregistrare administrativă este folosită pentru a-i restrânge drepturile electorale?”, a declarat Gaidarji.
Politicianul a pus la îndoială independența justiției și le-a cerut jurnaliștilor, observatorilor internaționali și organizațiilor care vor monitoriza alegerile să urmărească situația sa.
„Împreună cu avocații, intenționez să contest decizia la Curtea Supremă de Justiție și să continui lupta prin toate mijloacele prevăzute de lege”, a mai declarat acesta.
Amintim că Valentin Gaidarji a anunțat pe 4 septembrie că părăsește PACE, partidul condus de Gheorghe Cavcaliuc. În aceeași zi, CEC a aprobat lista formațiunilor cu drept de participare la alegerile din Găgăuzia, pe care PACE nu se regăsea.
Scrutinul pentru alegerea bașcanului și a deputaților în Adunarea Populară va avea loc 15 noiembrie. Campania electorală a început astăzi, 16 octombrie.
Pentru cele 35 de fotolii în Adunarea Populară vor concura 135 de candidați, după ce autoritatea electorală a refuzat să înregistreze trei candidați, între care Gaidarji. Pentru fotoliul de bașcan concurează – opt candidați.
Potrivit datelor din Registrul de Stat al Alegătorilor, în UTA Găgăuzia sunt înregistrați 129 207 de cetățeni cu drept de vot la alegerile regionale din 15 noiembrie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! — Neagu a depus actele pentru a candida la funcția de lider al Transnistriei — Dudnic și-a lansat campania electorală: relații cu Rusia și audit în Găgăuzia — Kremlinul cere eliberarea Evgheniei Guțul pentru „îmbunătățirea” relațiilor — Fermierii iau în calcul un protest de amploare din cauza taxării inverse — Moldagrotech 2026: drone și utilaje moderne pentru o agricultură mai eficientă — Patru aparate de zbor au survolat Moldova într-o singură noapte Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Chișinău, 16 octombrie 2026 – Moldova AI Hub a fost lansat oficial la Tekwill, în cadrul unui eveniment organizat în parteneriat cu Conferința „Inteligența Artificială & Big Data”, ediția 2026. Noua platformă reunește instituții publice, universități, mediul de afaceri și parteneri internaționali în jurul unei agende comune pentru dezvoltarea și adoptarea responsabilă a inteligenței artificiale în Republica Moldova.
Evenimentul a fost deschis de Prim-ministrul Vasile Tofan, care a evidențiat oportunitatea Republicii Moldova de a valorifica inteligența artificială pentru accelerarea dezvoltării economice, modernizarea serviciilor publice și eficientizarea activității instituțiilor statului.
„Nu putem concura cu țările mari în ceea ce privește bugetele pentru infrastructură tehnologică, dar putem concura prin agilitate, viteză și adaptabilitate. Ar fi o greșeală să nu valorificăm această oportunitate”, a declarat Prim-ministrul Vasile Tofan.
Premierul a exprimat deschiderea Guvernului pentru testarea soluțiilor AI în administrația publică, inclusiv prin proiecte-pilot menite să simplifice procedurile, să reducă timpii de procesare și să sporească transparența. „Avem nevoie de curaj, de viziune și de capacități pentru a profita de acest moment. Prin lansarea Moldova AI Hub, facem un pas important în această direcție”, a afirmat Prim-ministrul.
O agendă comună pentru dezvoltarea inteligenței artificiale
Moldova AI Hub are la bază Memorandumul de Înțelegere semnat la Chișinău în septembrie 2025 de un consorțiu public-privat-academic. Lansarea oficială marchează trecerea de la angajamentele asumate de parteneri la un cadru structurat de cooperare, orientat spre dezvoltarea capacităților naționale în domeniul AI.
Platforma va conecta politicile publice, cercetarea aplicată, competențele, datele, infrastructura și investițiile pentru a transforma oportunitățile oferite de inteligența artificială în proiecte concrete. Cooperarea va urmări identificarea priorităților naționale, mobilizarea expertizei și resurselor disponibile și crearea condițiilor pentru implementarea soluțiilor AI în economie, administrația publică și societate.
„Activitatea Moldova AI Hub se va concentra pe trei direcții prioritare: identificarea și dezvoltarea cazurilor de utilizare a inteligenței artificiale, inclusiv prin proiecte-pilot în sectorul public și privat; dezvoltarea competențelor practice AI pentru instituțiile publice și întreprinderile mici și mijlocii; și fundamentarea oportunităților de investiții private în infrastructura de procesare și stocare a datelor din Republica Moldova”, a declarat Alexandru Gozun, Președintele Camerei de Comerț Americane din Moldova (AmCham Moldova).
O componentă importantă a acestei agende este stabilirea capacităților pe care Moldova trebuie să le dezvolte la nivel național, a resurselor care pot fi accesate prin infrastructuri europene comune și a domeniilor în care sunt necesare parteneriate internaționale.
Din perspectiva industriei TIC, participarea mediului de afaceri este esențială pentru conectarea priorităților naționale la expertiza tehnologică și experiența practică a companiilor.
„Dezvoltarea capacităților naționale în domeniul inteligenței artificiale necesită implicarea directă a companiilor care dezvoltă tehnologii și au experiență în implementarea soluțiilor digitale. Pentru ATIC, ca organizație reprezentativă a industriei TIC, Moldova AI Hub oferă cadrul prin care expertiza companiilor poate fi conectată la prioritățile naționale, pentru a genera proiecte concrete, oportunități de dezvoltare pentru industria locală și un ecosistem AI competitiv, integrat în spațiul european”, a declarat Ana Chirița, Directoare de Proiecte Strategice, ATIC.
Parteneriat public-privat-academic pentru Moldova AI Hub
Moldova AI Hub reunește organizații cu expertiză și resurse complementare, care vor contribui la dezvoltarea ecosistemului național de inteligență artificială.
Din sectorul public, cooperarea implică Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Agenția de Guvernare Electronică, Agenția de Investiții din Moldova, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului și Moldova Innovation Technology Park.
Mediul de afaceri este reprezentat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC), Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova), alături de companiile Orange Moldova, Moldcell, AC Tech, DAAC digital, Fortinet, Tilde, NetSafe și ZIPPER. Componenta academică este asigurată prin participarea Universității Tehnice a Moldovei și a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, iar dimensiunea internațională este susținută de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA Moldova) și Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF).
Priorități de investiții și soluții AI pentru economie și administrația publică
Lansarea oficială a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, companiilor, universităților și partenerilor internaționali pentru a discuta modelele de guvernanță, dezvoltarea infrastructurii și a competențelor AI, gestionarea datelor, riscurile asociate noilor tehnologii și mecanismele de implementare a proiectelor la scară largă.
Agenda evenimentului din 15–16 octombrie a inclus atât discuții strategice privind dezvoltarea ecosistemului AI, cât și exerciții aplicate de prioritizare a investițiilor și gestionare a riscurilor tehnologice și instituționale.
A doua zi a conferinței este dedicată sesiunilor practice și masterclass-urilor pentru sectorul public, mediul de afaceri și sectorul financiar. Participanții explorează modalități de integrare a AI în serviciile publice, automatizarea proceselor organizaționale, conformitatea cu reglementările europene și dezvoltarea unor soluții aplicabile în sectorul financiar.
Rezultatele acestor discuții și sesiuni practice vor contribui la identificarea unor direcții de acțiune și oportunități de colaborare care pot fi dezvoltate prin Moldova AI Hub.
Obiectivul comun este valorificarea potențialului inteligenței artificiale pentru modernizarea administrației publice, creșterea competitivității economice și dezvoltarea unor soluții tehnologice adaptate nevoilor Republicii Moldova.
Lansarea oficială a Moldova AI Hub se desfășoară în perioada 15–16 octombrie 2026, la Tekwill, Chișinău, în parteneriat cu Conferința „Inteligența Artificială & Big Data”, ediția 2026.
Evenimentul este organizat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC), Camera Americană de Comerț Moldova (AmCham Moldova) și compania AC Tech, în parteneriat cu AI & Big Data Conference 2026.
Parteneri strategici: Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Agenția de Guvernare Electronică, Moldova Innovation Technology Park, Agenția de Investiții din Moldova, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Universitatea Tehnică a Moldovei, USMF „Nicolae Testemițanu” și UNFPA Moldova.
Parteneri Platinum: DAAC digital și Vertiv. Partener Gold: Orange Moldova. Parteneri Silver: Fortinet și Tilde. Parteneri internaționali: Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF), NetSafe, Moldcell și ZIPPER.
Contact presă: Viorica Bordei Manager Comunicare, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC) Email:[email protected]
„Alegerile – principala poartă de intrare pentru ingerințele Kremlinului”: Grosu a explicat cum Moldova își apără democrația la conferința europeană din Italia
Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a susținut vineri, 16 octombrie, un discurs la Conferința Europeană a Președinților de Parlament de la Roma, în care a vorbit despre tentativele Federației Ruse de a influența schimbarea conducerii țării prin dezinformare, finanțare ilegală, cumpărare de voturi și intimidare. El a subliniat că apărarea democrației presupune prevenirea ingerințelor străine, transparență și cooperare între statele democratice.
„În timp ce Rusia duce un război împotriva Ucrainei pe câmpul de luptă, împotriva Moldovei poartă un altfel de război. Prin dezinformare, finanțare ilegală, cumpărare de voturi și intimidare, a încercat să decidă cine ne va guverna țara și să ne abată de la parcursul european. Alegerile au devenit principala poartă de intrare pentru această ingerință, oferindu-i Kremlinului prilejul să transforme banii și manipularea în putere politică. Moldova a rezistat. Dar experiența ne-a arătat cât de mult trebuie să muncim ca alegerea democratică să rămână liberă”, a declarat Igor Grosu.
Președintele Parlamentului a prezentat trei lecții desprinse din experiența Republicii Moldova în apărarea democrației: măsurile de prevenire trebuie luate cu mult înainte de ziua alegerilor, informarea și transparența îi ajută pe cetățeni să se protejeze, iar democrația nu trebuie considerată un lucru de la sine înțeles, ci trebuie apărată constant.
„Într-o democrație, cetățenii au dreptul să ceară socoteală guvernului și să aleagă lideri noi. Acest drept le aparține și nicio putere străină nu are dreptul să-l corupă. Nicio democrație nu ar trebui să facă față singură acestor amenințări. Rețelele care ne vizează acționează transfrontalier, iar cooperarea noastră trebuie să fie la fel. Statele democratice trebuie să facă schimb de informații, să acționeze împreună împotriva finanțării ilicite a partidelor, să protejeze sistemele electorale și să reacționeze mai rapid la tentativele de ingerință străină. Moldova este gata să-și facă partea, pentru că libertatea pe care am apărat-o acasă este aceeași libertate care ne aduce astăzi aici împreună”, a adăugat Igor Grosu.
