Pandemia de coronavirus

„Zonele roșii”, lăsate în voia soartei. De ce în Moldova au fost introduse codurile de alertă COVID

Tatiana Sultanova
| 5 octombrie, 2020
09:00

NM a constatat că măsurile de carantină nu vor fi înăsprite în raioanele și orașele Moldovei, care au fost incluse în zona „roșie” COVID (excepție – Cahul). Aceasta este decizia autorităților publice locale. Acestea au obținut dreptul de a reacționa de sine stătător în cazul în care se schimbă situația epidemiologică și codurile COVID pe care Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică le atribuie raioanelor începând cu 1 octombrie. În biroul prim-ministrului, care conduce această comisie, nu au reușit să ne explice, de ce în Moldova au fost introduse coduri de alertă COVID și cum intenționau, cu ajutorul acestora, să îmbunătățească situația epidemiologică.

„Zona roșie”: totul e pe vechi

Practic niciun raion din zona „roșie”, cu ai căror reprezentanți ai administrației a reușit NM să discute, nu intenționează să introducă măsuri restrictive suplimentare. Astfel, președintele Comisiei de Sănătate Publică din Găgăuzia, Ivan Colioglo a menționat pentru NM că în raioanele autononiei în care a fost declarat cod „roșu” de COVID (Comrat și Vulcănești), școlile și grădinițele continuă să activeze în regimul precedent. Același lucru se referă și la mediul de afaceri.

NM a obținut același răspuns la întrebarea despre măsurile de carantină suplimentare și în raioanele Basarabeasca, Călărași, Dondușeni, Edineț și Ialoveni care, la fel, s-au pomenit în zona „roșie”. Și în raionul Drochia, ne-au spus că școlile și grădinițele nu vor fi închise, dar au avertizat mediul de afaceri că în cazul nerespectării măsurilor de securitate adoptate, ar putea fi sistată activitatea acestora.

Și la Bălți, unde a fost anunțat cod „roșu”, Comisia de Sănătate Publică a decis, la 1 octombrie, să nu închidă în carantină școlile, grădinițele, magazinele și întreprinderile. În același timp, în oraș vor fi formate grupuri mobile din colaboratori ai poliției, primăriei, Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP) și Agenției Naționale pentru Securitatea Alimentelor (ANSA). Acestea vor verifica respectarea măsurilor de securitate în transport, în instituțiile de învățământ, în piețe și în magazine.

La Chișinău, unde, în ultimele două săptămâni, s-a înregistrat cel mai mare număr de contaminări cu coronavirus din Moldova – peste 500 de cazuri la 100 mii de locuitori, la fel, au decis să nu închidă școlile și grădinițele și să nu fie introduse măsuri de carantină suplimentare. Aceasta este decizia Comisiei Municipale de Sănătate Publică din 29 septembrie.

Unica excepție este raionul Cahul, unde autoritățile locale au introdus de la 1 octombrie restricții suplimentare: s-au interzis acțiunile culturale și de agrement și cele religioase, fiind menționate în mod special nunțile, mesele de pomenire și cumetriile (indiferent de numărul de oaspeți). Prin decizia autorităților raionului, până la sfârșitul stării de urgență, serviciile divine pot fi organizate doar în aer liber, în curțile bisericilor, iar distanța dintre enoriași trebuie să fie de cel puțin doi metri. Polițiștii, carabinierii, colaboratori ai ANSP și ANSA vor monitoriza respectarea măsurilor de securitate în piețe, transport, magazine, grădinițe și școli.

Centru: decideți singuri

La 1 octombrie, Comisia Națională de Sănătate Publică a început să atribuie codurile „roșu, portocaliu, galben și verde” de alertă COVID raioanelor și orașelor. La fiecare două săptămâni, acestea vor fi actualizate, ținându-se cont de situația epidemiologică din fiecare regiune.

Cea mai mare parte dintre acestea – 26 din 38 – au fost incluse direct în zona „roșie” cu nivel înalt de răspândure a coronavirusului: peste 100 de cazuri noi la 100 mii de locuitori timp de două săptămâni. În această zonă au fost incluse Chișinău, Bălți, Comrat, Orhei, Cahul, Edineț, Drochia, Călărași, Ocnița, Strășeni și Transnistria. În „zona portocalie” sunt 11 raioane (de la 50 până la 100 de cazuri noi de contaminare la 100 mii de locuitori), în zona „verde” deocamdată nu este nimeni.

Autoritățile publice locale au obținut dreptul de a decide de sine stătător, ce măsuri de carantină să anunțe, în funcție de situația epidemiologică din localitățile respective și de codul de alertă COVID care a fost atribuit. Totodată, acestea trebuie să comunice Comisiei Naționale despre introducerea carantinei în instituțiile de învățământ, medicale și publice, precum și despre închiderea afacerilor.

Potrivit recomandărilor Ministerului Sănătății, în regiunile incluse în zona „roșie” ar trebui să fie închise școlile, să fie interzise acțiunile de amploare, locuitorilor să li se interzică să viziteze locurile publice fără o necesitate urgentă, de exemplu, băncile și poșta, iar instituțiile medicale – să primească doar pacienții cu nevoi urgente. În același timp, cei de la Ministerul Sănătății au subliniat că măsurile propuse sunt cu caracter de recomdandare și nu sunt obligatorii.

Regiunile: dați-ne bani

Experții consideră că autoritățile publice locale ar putea să facă față situației epidemiologice din localitățile lor mai bine decât cele centrale, dacă ar avea nu numai dreptul de a lua decizii de sine stătător, dar și finanțare suplimentară. În opinia lui Viorel Furdui, președintele Congresului Autorităților Locale din Moldova, administrațiile locale sunt capabile să combată mult mai eficient epidemia decât cele centrale, pentru că pot reacționa mult mai operativ în cazul problemelor și pericolelor care apar. Dar pentru aceasta, potrivit lui Furdui, sunt necesare resurse suplimentare: să instituie carantină, să monitorizeze respectarea acesteia, să susțină spitalele și instituțiile de învățământ.

În același timp, în opinia lui Furdui, autoritățile publice locale ar putea să facă față situației mai bine dacă în subordinea lor ar fi poliția (în prezent, toată poliția este subordonată MAI).

Și Dumitru Budeanschi, expert al Centrului Expert-Grup, consideră că guvernul trebuie să aloce administrațiilor locale finanțe suplimentare pentru soluționarea problemelor ce țin de epidemie. În același timp, el a menționat că autoritățile locale vor putea lua hotărâri eficiente dacă autoritățile centrale vor elabora un regulament clar și concis privind acțiunile administrațiilor locale într-o situație sau alta: „Ca să nu se întâmple că în diferite raioane, în situații asemănătoare, se va acționa în mod diferit”.

NM nu a reușit să afle de la guvern, de ce în Moldova au fost instituite codurile COVID, cum intenționează autoritățile să îmbunătățească situația epidemiologică cu ajutorul acestora și dacă are de gând cabinetul de miniștri să acorde finanțare suplimentară regiunilor, după ce acestea au obținut dreptul de a reacționa de sine stătător în cazul în care situația epidemiologică se schimbă. Consilierul premierului pentru comunicare, Boris Harea nu a răspuns la întrebările NM. Nici serviciul de presă al guvernului nu a răspuns la aceste întrebări.

carantină, codurile de alertă COVID, covid, top, Zonele roșii

Știri similare

Video

(VIDEO) „De ce am nevoie de asta?”: Ambasadoarea R. Moldova pe lângă UE, Daniela Morari, despre misiune, rolul ei și negocierile dificile

Video

(VIDEO) Sandu retrage cetățenia a 7 moldoveni/ Ardezia moldovenească, un meme/ Alegeri în Găgăuzia: când?

Viață

Stație de epurare de 13 mln lei, folosită doar câteva luni în opt ani. Cum au fost irosiți banii europeni la Drochia

Ana-Maria Dolghii
| 27 noiembrie, 2025
19:12

Stația de epurare a apelor uzate menajere din orașul Drochia, construcția căreia a costat peste 13 milioane de lei, a funcționat doar câteva luni în cei opt ani de când a fost dată în exploatare, arată o anchetă Cu Sens. Aceasta a fost construită din bani oferiți de Uniunea Europeană sub formă de grant, dar și din surse publice alocate din Fondul Ecologic Național și bugetul local.

Potrivit sursei citate, în august 2025, patru experți din România, au venit la invitația întreprinderii municipale Apă-Canal din Drochia pentru a face o expertiză tehnică a stației de epurare a apelor uzate. Aceasta a fost construită acum opt ani de Consiliul raional Drochia, în mare parte, din bani de la Uniunea Europeană și Fondul Ecologic Național, iar în mai 2018 a fost dată în gestiunea întreprinderii municipale. Problemele nu-s de azi sau de ieri. Din decembrie 2016, când au fost finalizate lucrările de construcție, iar stația a fost pornită pentru testare, pe parcursul a circa un an, aceasta s-a defectat de mai multe ori. Chiar dacă a fost dată în exploatare în septembrie 2017, în cele din urmă, a fost oprită și nu a mai funcționat, de atunci, nicio zi.

Mai bine de o oră, experții au încercat să-și dea seama cu ce au de-a face. Doar că stația nu a fost pornită din timp din cauza unei pene de curent care a afectat întreg orașul, ceea ce făcea imposibilă continuarea expertizei. Auditul tehnic a fost propus de Vladislav Russu care, din decembrie 2023, a preluat conducerea Apă-Canal Drochia și a vrut să înțeleagă care sunt problemele de la noua stație, mai ales că cea veche, construită încă pe timpul Uniunii Sovietice, necesită, la fel, investiții.

„După toate măsurătorile care au fost, când au fost date în exploatare, ea consuma foarte multă energie electrică, dar ieșirea apelor era foarte puțină. Ea este pentru 400 de cuburi în 24 de ore, să spunem așa, dar undeva ieșirea era la 60-80 de cuburi în 24 de ore. Deci, am revenit la doamna primar ca să facem un proiect, poate o stație nouă de epurare, și mi s-a spus că noi avem stație nouă de epurare. Nu putem câștiga alt proiect pentru că nu înțelegem ce-i cu stația asta. Și am hotărât să facem o expertiză tehnică”, a declarat Vladislav Russu.

Construcția stației de epurare a costat peste 13 milioane de lei, dintre care: circa 7 milioane de lei – grant oferit de Uniunea Europeană, 5,2 milioane de lei – din Fondul Ecologic Național și puțin peste 1 milion de lei a fost contribuția Consiliul raional Drochia. Proiectul a fost implementat de Consiliul raional Drochia care l-a angajat ca manager de proiect pe Ruslan Babin, specialist principal în cadrul Direcției economie, reforme și atragerea investițiilor a instituției. Între timp, acesta a fost avansat în funcția de șef al Serviciului politici investiționale, din cadrul aceluiași Consiliu.

„Proiectul a fost un imbold pentru a atrage alte investiții sau pentru a renova ceea ce este existent. Un fel de experiență, mai mult experiență de implementare, experiență de atragere de granturi, finanțare și așa mai departe. Într-adevăr, proiectul acela, nu știu, mai multe circumstanțe au dus ca să nu fie de succes. Întâi a înghețat, pe urmă indiferență, pe urmă nu se știa cui de transmis, pe urmă nu știa cine să achite curentul electric pentru exploatare. Noi trebuia să transmitem, alții nu voiau să o primească, pentru că asta e problema principală, pentru că noi, așa și s-a primit, noi într-un fel cu forța am implementat un proiect pe care primăria nu-l dorea”, a spus Babin.

În 2015, Consiliul Raional Drochia organizează o licitație publică și selectează compania Laiola SRL, cu sediul în Chișinău, să execute lucrările de construcție a stației. Asta, chiar dacă doi din cei nouă membri ai grupului de lucru cu privire la adjudecarea lucrărilor de construcție a stației au fost împotrivă, deoarece firma „a propus o ofertă cu mult mai mare” față de alte două companii care au participat la licitație, însă au fost descalificate. Un alt motiv – „Laiola s-a aflat în litigiu de judecată cu Consiliul raional Drochia în urma efectuării lucrărilor de reparație a Școlii Sportive”. Printre cei care au fost împotrivă – Vitalie Postovan, jurist la acea vreme, în cadrul Aparatului Președintelui raionului. În prezent – viceprimar al orașului Drochia.

„Am fost împotrivă, deoarece Laiola SRL, anterior, a efectuat niște lucrări de construcție, de renovare a Școlii sportive din orașul Drochia și noi am avut litigiu de judecată cu dumnealor. N-au executat lucrurile conform proiectului și ceea ce au executat nu corespundea cerințelor noastre. Și nu am mai vrut să avem de a face cu astfel de agenți economici, de aceea și am votat contra”, a menționat Postovan.

Contractul de executare a lucrărilor a fost semnat pe 18 iunie 2015, iar firma s-a angajat să construiască stația în patru luni și jumătate. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă. Asta, deoarece abia peste un an au primit autorizație de construcție de la autoritățile locale. Astfel, în decembrie 2016, adică peste un an și șase luni, firma a finalizat instalarea stației, care a fost pornită pentru testare. Doar că peste o lună, au apărut, deja, primele defecțiuni din cauza înghețurilor, iar firma și-a asumat lucrările de reparație. Respectiv, abia în septembrie 2017 a fost semnat procesul-verbal de recepție finală. Cu toate acestea, nu a mai fost folosită niciodată. Laiola SRL este deținută, în cote-părți egale, de Ghenadie Vizitiu, om de afaceri originar din Drochia și Ion Comanac, consul onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova, al cărui birou se află în aceeași clădire unde își are adresa juridică compania Laiola SRL. Am mers la sediul firmei pentru a discuta cu unul dintre proprietarii afacerii. Ne-a răspuns la telefon Ghenadie Vizitiu, unul dintre fondatorii companiei.

„Noi am făcut toată lucrarea, a fost dată în exploatare, a fost comisia și din partea finanțatorilor europeni, a fost și din partea inspecției în construcție, a primăriei și tot. Totul a fost dat în exploatare, a fost testat și a lucrat un pic. După asta am conservat-o, fiindcă ei nu au vrut să o exploateze. Și am plecat de acolo. După asta s-a terminat totul”, a spus Ghenadie Vizitiu.

În mai 2018, Consiliul raional transmite stația Consiliului orășenesc Drochia care, ulterior, o dă în gestiunea întreprinderii municipale Apă-Canal Drochia. În perioada cât a fost construită, la conducerea primăriei era Nina Cereteu, funcție pe care o deține până în prezent, fiind la al treilea mandat de primăriță. La alegerile parlamentare din 2025, a candidat cu numărul trei în lista partidului condus de Renato Usatîi – „Partidul Nostru”, care a obținut șase fotolii de deputat. Cereteu, însă, a ales să rămână la șefia primăriei Drochia.

„Eu, cel puțin, o consider ca este o investiție irelevantă pentru oraș. Ideea a fost de a avea o stație de epurare modernă, model, în țară. Atunci trebuia reparată și dotată cea veche, existentă, care avea o capacitate și cu potențial de a extinde capacitatea mare, pentru a asigura nu doar orașul, dar și cu probabilitatea de a mai conecta și satele vecine”, a declarat Cereteu.

Întrebată de ce stația a fost lăsată de izbeliște, primărița a spus: „Ne-am orientat ca să asigurăm cetățenii cu acces la canalizare, adică cu acces la servicii, să extindem rețelele. Pentru că, pentru moment, am considerat că această stație, un pic poate să mai aștepte, să nu căutăm acuma investiții în timp ce oamenii nu au acces la aceste servicii”.

Apele uzate ale orașului Drochia sunt epurate la stația veche care se află nu departe de cea nouă, iar după curățare sunt vărsate în pârâul Graid.

„Sunt conștientă de faptul că această investiție, acest proiect, este ca o pată neagră pe imaginea orașului. Deși nu noi am fost cei care am aplicat, dar suntem cei care o gestionam în continuare”, a declarat Nina Cereteu.