„Zonele roșii”, lăsate în voia soartei. De ce în Moldova au fost introduse codurile de alertă COVID

NM a constatat că măsurile de carantină nu vor fi înăsprite în raioanele și orașele Moldovei, care au fost incluse în zona „roșie” COVID (excepție – Cahul). Aceasta este decizia autorităților publice locale. Acestea au obținut dreptul de a reacționa de sine stătător în cazul în care se schimbă situația epidemiologică și codurile COVID pe care Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică le atribuie raioanelor începând cu 1 octombrie. În biroul prim-ministrului, care conduce această comisie, nu au reușit să ne explice, de ce în Moldova au fost introduse coduri de alertă COVID și cum intenționau, cu ajutorul acestora, să îmbunătățească situația epidemiologică.

„Zona roșie”: totul e pe vechi

Practic niciun raion din zona „roșie”, cu ai căror reprezentanți ai administrației a reușit NM să discute, nu intenționează să introducă măsuri restrictive suplimentare. Astfel, președintele Comisiei de Sănătate Publică din Găgăuzia, Ivan Colioglo a menționat pentru NM că în raioanele autononiei în care a fost declarat cod „roșu” de COVID (Comrat și Vulcănești), școlile și grădinițele continuă să activeze în regimul precedent. Același lucru se referă și la mediul de afaceri.

NM a obținut același răspuns la întrebarea despre măsurile de carantină suplimentare și în raioanele Basarabeasca, Călărași, Dondușeni, Edineț și Ialoveni care, la fel, s-au pomenit în zona „roșie”. Și în raionul Drochia, ne-au spus că școlile și grădinițele nu vor fi închise, dar au avertizat mediul de afaceri că în cazul nerespectării măsurilor de securitate adoptate, ar putea fi sistată activitatea acestora.

Și la Bălți, unde a fost anunțat cod „roșu”, Comisia de Sănătate Publică a decis, la 1 octombrie, să nu închidă în carantină școlile, grădinițele, magazinele și întreprinderile. În același timp, în oraș vor fi formate grupuri mobile din colaboratori ai poliției, primăriei, Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP) și Agenției Naționale pentru Securitatea Alimentelor (ANSA). Acestea vor verifica respectarea măsurilor de securitate în transport, în instituțiile de învățământ, în piețe și în magazine.

La Chișinău, unde, în ultimele două săptămâni, s-a înregistrat cel mai mare număr de contaminări cu coronavirus din Moldova – peste 500 de cazuri la 100 mii de locuitori, la fel, au decis să nu închidă școlile și grădinițele și să nu fie introduse măsuri de carantină suplimentare. Aceasta este decizia Comisiei Municipale de Sănătate Publică din 29 septembrie.

Unica excepție este raionul Cahul, unde autoritățile locale au introdus de la 1 octombrie restricții suplimentare: s-au interzis acțiunile culturale și de agrement și cele religioase, fiind menționate în mod special nunțile, mesele de pomenire și cumetriile (indiferent de numărul de oaspeți). Prin decizia autorităților raionului, până la sfârșitul stării de urgență, serviciile divine pot fi organizate doar în aer liber, în curțile bisericilor, iar distanța dintre enoriași trebuie să fie de cel puțin doi metri. Polițiștii, carabinierii, colaboratori ai ANSP și ANSA vor monitoriza respectarea măsurilor de securitate în piețe, transport, magazine, grădinițe și școli.

Centru: decideți singuri

La 1 octombrie, Comisia Națională de Sănătate Publică a început să atribuie codurile „roșu, portocaliu, galben și verde” de alertă COVID raioanelor și orașelor. La fiecare două săptămâni, acestea vor fi actualizate, ținându-se cont de situația epidemiologică din fiecare regiune.

Cea mai mare parte dintre acestea – 26 din 38 – au fost incluse direct în zona „roșie” cu nivel înalt de răspândure a coronavirusului: peste 100 de cazuri noi la 100 mii de locuitori timp de două săptămâni. În această zonă au fost incluse Chișinău, Bălți, Comrat, Orhei, Cahul, Edineț, Drochia, Călărași, Ocnița, Strășeni și Transnistria. În „zona portocalie” sunt 11 raioane (de la 50 până la 100 de cazuri noi de contaminare la 100 mii de locuitori), în zona „verde” deocamdată nu este nimeni.

Autoritățile publice locale au obținut dreptul de a decide de sine stătător, ce măsuri de carantină să anunțe, în funcție de situația epidemiologică din localitățile respective și de codul de alertă COVID care a fost atribuit. Totodată, acestea trebuie să comunice Comisiei Naționale despre introducerea carantinei în instituțiile de învățământ, medicale și publice, precum și despre închiderea afacerilor.

Potrivit recomandărilor Ministerului Sănătății, în regiunile incluse în zona „roșie” ar trebui să fie închise școlile, să fie interzise acțiunile de amploare, locuitorilor să li se interzică să viziteze locurile publice fără o necesitate urgentă, de exemplu, băncile și poșta, iar instituțiile medicale – să primească doar pacienții cu nevoi urgente. În același timp, cei de la Ministerul Sănătății au subliniat că măsurile propuse sunt cu caracter de recomdandare și nu sunt obligatorii.

Regiunile: dați-ne bani

Experții consideră că autoritățile publice locale ar putea să facă față situației epidemiologice din localitățile lor mai bine decât cele centrale, dacă ar avea nu numai dreptul de a lua decizii de sine stătător, dar și finanțare suplimentară. În opinia lui Viorel Furdui, președintele Congresului Autorităților Locale din Moldova, administrațiile locale sunt capabile să combată mult mai eficient epidemia decât cele centrale, pentru că pot reacționa mult mai operativ în cazul problemelor și pericolelor care apar. Dar pentru aceasta, potrivit lui Furdui, sunt necesare resurse suplimentare: să instituie carantină, să monitorizeze respectarea acesteia, să susțină spitalele și instituțiile de învățământ.

În același timp, în opinia lui Furdui, autoritățile publice locale ar putea să facă față situației mai bine dacă în subordinea lor ar fi poliția (în prezent, toată poliția este subordonată MAI).

Și Dumitru Budeanschi, expert al Centrului Expert-Grup, consideră că guvernul trebuie să aloce administrațiilor locale finanțe suplimentare pentru soluționarea problemelor ce țin de epidemie. În același timp, el a menționat că autoritățile locale vor putea lua hotărâri eficiente dacă autoritățile centrale vor elabora un regulament clar și concis privind acțiunile administrațiilor locale într-o situație sau alta: „Ca să nu se întâmple că în diferite raioane, în situații asemănătoare, se va acționa în mod diferit”.

NM nu a reușit să afle de la guvern, de ce în Moldova au fost instituite codurile COVID, cum intenționează autoritățile să îmbunătățească situația epidemiologică cu ajutorul acestora și dacă are de gând cabinetul de miniștri să acorde finanțare suplimentară regiunilor, după ce acestea au obținut dreptul de a reacționa de sine stătător în cazul în care situația epidemiologică se schimbă. Consilierul premierului pentru comunicare, Boris Harea nu a răspuns la întrebările NM. Nici serviciul de presă al guvernului nu a răspuns la aceste întrebări.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md/imagine simbol

Filiala Rossiya Segodnya din Moldova continuă să primească finanțarea de milioane de lei din Rusia, în pofida sancțiunilor. Investigație RISE

Filiala din Republica Moldova a holdingului media rus Rossiya Segodnya, din care face parte și rețeaua Sputnik, continuă să primească finanțare din Rusia, în pofida sancțiunilor internaționale la care Chișinăul s-a aliniat în noiembrie 2024. Asta arată o investigație Rise Moldova publicată joi, 30 iulie.

Potrivit sursei citate, Sucursala Chișinău a Rossiya Segodnya a primit în 2025 aproximativ 62 de milioane de ruble rusești (circa 13,3 milioane de lei), cu 22,5% mai puțin decât în anul precedent. În ultimii cinci ani, finanțarea totală a depășit 360 de milioane de ruble, la care se adaugă aproape 350 de mii de euro transferați în 2021.

Datele publice arată că filiala și-a continuat activitatea, având anul trecut 19 angajați. Conducerea sucursalei susține că banii primiți din Rusia au fost convertiți în lei și utilizați pentru cheltuielile curente.

Deși Republica Moldova a inclus Rossiya Segodnya pe lista entităților supuse măsurilor restrictive, Serviciul Fiscal de Stat a intervenit doar în două cazuri pentru blocarea unor transferuri financiare, la sfârșitul anului 2024 și în august 2025, în urma sesizărilor făcute de bănci.

Sputnik Moldova, parte a holdingului Rossiya Segodnya, a fost blocat la solicitarea SIS pentru răspândirea de informații false care afectează securitatea națională. Cu toate acestea, platforma continuă să fie accesibilă prin domeniul .ru și prin rețele precum Telegram, VK sau Rutube.

Rossiya Segodnya și Sputnik se află sub sancțiuni internaționale impuse de SUA, Uniunea Europeană și alte state, fiind acuzate că reprezintă instrumente ale propagandei și dezinformării Kremlinului, inclusiv în Republica Moldova. În rapoartele SIS, holdingul este menționat printre actorii implicați în campanii de influență și propagandă desfășurate în context electoral.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: