Pandemia de coronavirus

„Zonele roșii”, lăsate în voia soartei. De ce în Moldova au fost introduse codurile de alertă COVID

Tatiana Sultanova
| 5 octombrie, 2020
09:00

NM a constatat că măsurile de carantină nu vor fi înăsprite în raioanele și orașele Moldovei, care au fost incluse în zona „roșie” COVID (excepție – Cahul). Aceasta este decizia autorităților publice locale. Acestea au obținut dreptul de a reacționa de sine stătător în cazul în care se schimbă situația epidemiologică și codurile COVID pe care Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică le atribuie raioanelor începând cu 1 octombrie. În biroul prim-ministrului, care conduce această comisie, nu au reușit să ne explice, de ce în Moldova au fost introduse coduri de alertă COVID și cum intenționau, cu ajutorul acestora, să îmbunătățească situația epidemiologică.

„Zona roșie”: totul e pe vechi

Practic niciun raion din zona „roșie”, cu ai căror reprezentanți ai administrației a reușit NM să discute, nu intenționează să introducă măsuri restrictive suplimentare. Astfel, președintele Comisiei de Sănătate Publică din Găgăuzia, Ivan Colioglo a menționat pentru NM că în raioanele autononiei în care a fost declarat cod „roșu” de COVID (Comrat și Vulcănești), școlile și grădinițele continuă să activeze în regimul precedent. Același lucru se referă și la mediul de afaceri.

NM a obținut același răspuns la întrebarea despre măsurile de carantină suplimentare și în raioanele Basarabeasca, Călărași, Dondușeni, Edineț și Ialoveni care, la fel, s-au pomenit în zona „roșie”. Și în raionul Drochia, ne-au spus că școlile și grădinițele nu vor fi închise, dar au avertizat mediul de afaceri că în cazul nerespectării măsurilor de securitate adoptate, ar putea fi sistată activitatea acestora.

Și la Bălți, unde a fost anunțat cod „roșu”, Comisia de Sănătate Publică a decis, la 1 octombrie, să nu închidă în carantină școlile, grădinițele, magazinele și întreprinderile. În același timp, în oraș vor fi formate grupuri mobile din colaboratori ai poliției, primăriei, Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP) și Agenției Naționale pentru Securitatea Alimentelor (ANSA). Acestea vor verifica respectarea măsurilor de securitate în transport, în instituțiile de învățământ, în piețe și în magazine.

La Chișinău, unde, în ultimele două săptămâni, s-a înregistrat cel mai mare număr de contaminări cu coronavirus din Moldova – peste 500 de cazuri la 100 mii de locuitori, la fel, au decis să nu închidă școlile și grădinițele și să nu fie introduse măsuri de carantină suplimentare. Aceasta este decizia Comisiei Municipale de Sănătate Publică din 29 septembrie.

Unica excepție este raionul Cahul, unde autoritățile locale au introdus de la 1 octombrie restricții suplimentare: s-au interzis acțiunile culturale și de agrement și cele religioase, fiind menționate în mod special nunțile, mesele de pomenire și cumetriile (indiferent de numărul de oaspeți). Prin decizia autorităților raionului, până la sfârșitul stării de urgență, serviciile divine pot fi organizate doar în aer liber, în curțile bisericilor, iar distanța dintre enoriași trebuie să fie de cel puțin doi metri. Polițiștii, carabinierii, colaboratori ai ANSP și ANSA vor monitoriza respectarea măsurilor de securitate în piețe, transport, magazine, grădinițe și școli.

Centru: decideți singuri

La 1 octombrie, Comisia Națională de Sănătate Publică a început să atribuie codurile „roșu, portocaliu, galben și verde” de alertă COVID raioanelor și orașelor. La fiecare două săptămâni, acestea vor fi actualizate, ținându-se cont de situația epidemiologică din fiecare regiune.

Cea mai mare parte dintre acestea – 26 din 38 – au fost incluse direct în zona „roșie” cu nivel înalt de răspândure a coronavirusului: peste 100 de cazuri noi la 100 mii de locuitori timp de două săptămâni. În această zonă au fost incluse Chișinău, Bălți, Comrat, Orhei, Cahul, Edineț, Drochia, Călărași, Ocnița, Strășeni și Transnistria. În „zona portocalie” sunt 11 raioane (de la 50 până la 100 de cazuri noi de contaminare la 100 mii de locuitori), în zona „verde” deocamdată nu este nimeni.

Autoritățile publice locale au obținut dreptul de a decide de sine stătător, ce măsuri de carantină să anunțe, în funcție de situația epidemiologică din localitățile respective și de codul de alertă COVID care a fost atribuit. Totodată, acestea trebuie să comunice Comisiei Naționale despre introducerea carantinei în instituțiile de învățământ, medicale și publice, precum și despre închiderea afacerilor.

Potrivit recomandărilor Ministerului Sănătății, în regiunile incluse în zona „roșie” ar trebui să fie închise școlile, să fie interzise acțiunile de amploare, locuitorilor să li se interzică să viziteze locurile publice fără o necesitate urgentă, de exemplu, băncile și poșta, iar instituțiile medicale – să primească doar pacienții cu nevoi urgente. În același timp, cei de la Ministerul Sănătății au subliniat că măsurile propuse sunt cu caracter de recomdandare și nu sunt obligatorii.

Regiunile: dați-ne bani

Experții consideră că autoritățile publice locale ar putea să facă față situației epidemiologice din localitățile lor mai bine decât cele centrale, dacă ar avea nu numai dreptul de a lua decizii de sine stătător, dar și finanțare suplimentară. În opinia lui Viorel Furdui, președintele Congresului Autorităților Locale din Moldova, administrațiile locale sunt capabile să combată mult mai eficient epidemia decât cele centrale, pentru că pot reacționa mult mai operativ în cazul problemelor și pericolelor care apar. Dar pentru aceasta, potrivit lui Furdui, sunt necesare resurse suplimentare: să instituie carantină, să monitorizeze respectarea acesteia, să susțină spitalele și instituțiile de învățământ.

În același timp, în opinia lui Furdui, autoritățile publice locale ar putea să facă față situației mai bine dacă în subordinea lor ar fi poliția (în prezent, toată poliția este subordonată MAI).

Și Dumitru Budeanschi, expert al Centrului Expert-Grup, consideră că guvernul trebuie să aloce administrațiilor locale finanțe suplimentare pentru soluționarea problemelor ce țin de epidemie. În același timp, el a menționat că autoritățile locale vor putea lua hotărâri eficiente dacă autoritățile centrale vor elabora un regulament clar și concis privind acțiunile administrațiilor locale într-o situație sau alta: „Ca să nu se întâmple că în diferite raioane, în situații asemănătoare, se va acționa în mod diferit”.

NM nu a reușit să afle de la guvern, de ce în Moldova au fost instituite codurile COVID, cum intenționează autoritățile să îmbunătățească situația epidemiologică cu ajutorul acestora și dacă are de gând cabinetul de miniștri să acorde finanțare suplimentară regiunilor, după ce acestea au obținut dreptul de a reacționa de sine stătător în cazul în care situația epidemiologică se schimbă. Consilierul premierului pentru comunicare, Boris Harea nu a răspuns la întrebările NM. Nici serviciul de presă al guvernului nu a răspuns la aceste întrebări.

carantină, codurile de alertă COVID, covid, top, Zonele roșii

Știri similare

Viață

Tragedie la Șoldănești: Un copilaș de 5 ani a ars de viu, după un incendiu într-un șopron în care se juca

Video

(VIDEO) Nistrul poluat cu petrol?/Judecător demis cu scandal după vetting/Rezervă de gaz pentru Transnistria

Viață

Un angajat al Inspectoratului General de Carabinieri, acuzat că ar fi impus copii „să-i facă masaj”. Reacția instituției

Ana-Maria Dolghii
| 10 martie, 2026
19:14

Andrei Catlabuga, șef al Secției de formare profesională al Direcției resurse umane în cadrul Inspectoratului General de Carabineri (IGC), ar fi supus mai mulți minori unor tratamente degradante în perioada în care activa prin cumul în calitate de profesor la Centrul de plasament al Complexului de servicii sociale pentru copii în situație de stradă. Acesta i-ar fi impus „să-i facă masaj”. Afirmațiile au fost făcute de președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, care susține că Catlabuga nu ar fi fost sancționat pentru faptele sale, întrucât s-a eliberat din funcție. Contactat de NM, Inspectoratul General al Carabinierilor a declarat că Catlabuga este un „angajat exemplar” și că nu deține informații despre cazul menționat de politician.

Ștefan Gligor a menționat că, în perioada octombrie 2022 – august 2024, Andrei Catlabuga, șef al Secției de formare profesională al Direcției resurse umane din cadrul IGC, a fost angajat prin cumul în calitate de pedagog social la Centrul de plasament al Complexului de servicii sociale pentru copii în situație de stradă pe lângă Direcția generală pentru protecția copilului.

Potrivit politicianului, Comisia disciplinară din cadrul Direcției generale pentru protecția copilului ar fi întocmit un raport privind încălcări disciplinare admise de Catlabuga. Documentul, care datează din 23 august 2024, ar constata că acesta, în turele de noapte, intra în dormitorul copiilor și le solicita „să-i facă masaj până adoarme”.

„Copiii fiind intervievați de către psiholog și metodistă s-au plâns că Catlabuga impunea copiii ”să-i facă masaj” – „aproape de fiecare dată când Catlabuga este în tură de noapte”. La fel, copiii au povestit că știu și despre alte cazuri în care acesta le cerea băieților din plasament să facă masaj și dacă-l refuzau acesta aplica violența fizică sau îi amenința cu violență fizică. Mai mult au existat și cazuri când copiii aflați sub presiunea psihologică și tratamente degadante din partea lui Catlabuga au părăsit Complexul și refuzau să se întoarcă în complex pe motiv că sunt bătuți și impuși să-i facă masaj”, a menționat Gligor.

Liderul Partidului Schimbării a mai spus că, în încercarea de a se apăra, Andrei Catlabuga ar fi denigrat copiii, invocând inclusiv acțiuni violente și cuvinte necenzurate, însă, în urma audierii de către pedagogii sociali, acuzațiile nu s-ar fi adeverit, iar minorii au fost caracterizați pozitiv.

„Raportul Comisiei a constatat existența abaterii disciplinare comise de Catlabuga, însă luând în considerație faptul că acesta a depus o cerere de demisie din funcția deținută, Comisia s-a limitat cu regret doar la cererea de demisie. (…) Deși la finele anului 2024 conducerea IGC a mimat niște acțiuni de investigare a activității lui Catlabuga la Centrul de plasament, văzând că informația nu a devenit publică, acesta activează în continuare în funcție de conducere”, a adăugat Ștefan Gligor.

Totodată, politicianul a spus că cazurile de abuz și tratamente degradante în raport cu minorii sunt inadmisibile, trebuie raportate și făcute publice „în caz de inacțiune din partea poliției și procuraturii”.

„Impunitatea – lipsa pedepsei pentru astfel de abuzuri – este o diagnoză pentru noi ca stat și societate și un indiciu ferm al degradării morale a organelor de drept, care trebuie impuse să aplice și să respecte legea”, a subliniat el.

Reacția IGC

NM a solicitat un comentariu la afirmațiile lui Gligor de la Inspectoratul General al Carabinierilor.

Reprezentanții instituției au declarat că Andrei Catlabuga este caracterizat drept un „angajat exemplar”, „fără abateri disciplinare”.

„Cu referire la perioada în care ar fi activat în calitate de pedagog social în cadrul Centrului de Plasament, nu deținem, deocamdată, informații. Urmează să ne documentăm suplimentar, iar ulterior vom reveni cu o reacție”, au adăugat aceștia.