„Zonele roșii”, lăsate în voia soartei. De ce în Moldova au fost introduse codurile de alertă COVID
Full Article 6 minutes read

„Zonele roșii”, lăsate în voia soartei. De ce în Moldova au fost introduse codurile de alertă COVID

NM a constatat că măsurile de carantină nu vor fi înăsprite în raioanele și orașele Moldovei, care au fost incluse în zona „roșie” COVID (excepție – Cahul). Aceasta este decizia autorităților publice locale. Acestea au obținut dreptul de a reacționa de sine stătător în cazul în care se schimbă situația epidemiologică și codurile COVID pe care Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică le atribuie raioanelor începând cu 1 octombrie. În biroul prim-ministrului, care conduce această comisie, nu au reușit să ne explice, de ce în Moldova au fost introduse coduri de alertă COVID și cum intenționau, cu ajutorul acestora, să îmbunătățească situația epidemiologică.

x

„Zona roșie”: totul e pe vechi

Practic niciun raion din zona „roșie”, cu ai căror reprezentanți ai administrației a reușit NM să discute, nu intenționează să introducă măsuri restrictive suplimentare. Astfel, președintele Comisiei de Sănătate Publică din Găgăuzia, Ivan Colioglo a menționat pentru NM că în raioanele autononiei în care a fost declarat cod „roșu” de COVID (Comrat și Vulcănești), școlile și grădinițele continuă să activeze în regimul precedent. Același lucru se referă și la mediul de afaceri.

NM a obținut același răspuns la întrebarea despre măsurile de carantină suplimentare și în raioanele Basarabeasca, Călărași, Dondușeni, Edineț și Ialoveni care, la fel, s-au pomenit în zona „roșie”. Și în raionul Drochia, ne-au spus că școlile și grădinițele nu vor fi închise, dar au avertizat mediul de afaceri că în cazul nerespectării măsurilor de securitate adoptate, ar putea fi sistată activitatea acestora.

Și la Bălți, unde a fost anunțat cod „roșu”, Comisia de Sănătate Publică a decis, la 1 octombrie, să nu închidă în carantină școlile, grădinițele, magazinele și întreprinderile. În același timp, în oraș vor fi formate grupuri mobile din colaboratori ai poliției, primăriei, Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP) și Agenției Naționale pentru Securitatea Alimentelor (ANSA). Acestea vor verifica respectarea măsurilor de securitate în transport, în instituțiile de învățământ, în piețe și în magazine.

La Chișinău, unde, în ultimele două săptămâni, s-a înregistrat cel mai mare număr de contaminări cu coronavirus din Moldova – peste 500 de cazuri la 100 mii de locuitori, la fel, au decis să nu închidă școlile și grădinițele și să nu fie introduse măsuri de carantină suplimentare. Aceasta este decizia Comisiei Municipale de Sănătate Publică din 29 septembrie.

Unica excepție este raionul Cahul, unde autoritățile locale au introdus de la 1 octombrie restricții suplimentare: s-au interzis acțiunile culturale și de agrement și cele religioase, fiind menționate în mod special nunțile, mesele de pomenire și cumetriile (indiferent de numărul de oaspeți). Prin decizia autorităților raionului, până la sfârșitul stării de urgență, serviciile divine pot fi organizate doar în aer liber, în curțile bisericilor, iar distanța dintre enoriași trebuie să fie de cel puțin doi metri. Polițiștii, carabinierii, colaboratori ai ANSP și ANSA vor monitoriza respectarea măsurilor de securitate în piețe, transport, magazine, grădinițe și școli.

Centru: decideți singuri

La 1 octombrie, Comisia Națională de Sănătate Publică a început să atribuie codurile „roșu, portocaliu, galben și verde” de alertă COVID raioanelor și orașelor. La fiecare două săptămâni, acestea vor fi actualizate, ținându-se cont de situația epidemiologică din fiecare regiune.

Cea mai mare parte dintre acestea – 26 din 38 – au fost incluse direct în zona „roșie” cu nivel înalt de răspândure a coronavirusului: peste 100 de cazuri noi la 100 mii de locuitori timp de două săptămâni. În această zonă au fost incluse Chișinău, Bălți, Comrat, Orhei, Cahul, Edineț, Drochia, Călărași, Ocnița, Strășeni și Transnistria. În „zona portocalie” sunt 11 raioane (de la 50 până la 100 de cazuri noi de contaminare la 100 mii de locuitori), în zona „verde” deocamdată nu este nimeni.

Autoritățile publice locale au obținut dreptul de a decide de sine stătător, ce măsuri de carantină să anunțe, în funcție de situația epidemiologică din localitățile respective și de codul de alertă COVID care a fost atribuit. Totodată, acestea trebuie să comunice Comisiei Naționale despre introducerea carantinei în instituțiile de învățământ, medicale și publice, precum și despre închiderea afacerilor.

Potrivit recomandărilor Ministerului Sănătății, în regiunile incluse în zona „roșie” ar trebui să fie închise școlile, să fie interzise acțiunile de amploare, locuitorilor să li se interzică să viziteze locurile publice fără o necesitate urgentă, de exemplu, băncile și poșta, iar instituțiile medicale – să primească doar pacienții cu nevoi urgente. În același timp, cei de la Ministerul Sănătății au subliniat că măsurile propuse sunt cu caracter de recomdandare și nu sunt obligatorii.

Regiunile: dați-ne bani

Experții consideră că autoritățile publice locale ar putea să facă față situației epidemiologice din localitățile lor mai bine decât cele centrale, dacă ar avea nu numai dreptul de a lua decizii de sine stătător, dar și finanțare suplimentară. În opinia lui Viorel Furdui, președintele Congresului Autorităților Locale din Moldova, administrațiile locale sunt capabile să combată mult mai eficient epidemia decât cele centrale, pentru că pot reacționa mult mai operativ în cazul problemelor și pericolelor care apar. Dar pentru aceasta, potrivit lui Furdui, sunt necesare resurse suplimentare: să instituie carantină, să monitorizeze respectarea acesteia, să susțină spitalele și instituțiile de învățământ.

În același timp, în opinia lui Furdui, autoritățile publice locale ar putea să facă față situației mai bine dacă în subordinea lor ar fi poliția (în prezent, toată poliția este subordonată MAI).

Și Dumitru Budeanschi, expert al Centrului Expert-Grup, consideră că guvernul trebuie să aloce administrațiilor locale finanțe suplimentare pentru soluționarea problemelor ce țin de epidemie. În același timp, el a menționat că autoritățile locale vor putea lua hotărâri eficiente dacă autoritățile centrale vor elabora un regulament clar și concis privind acțiunile administrațiilor locale într-o situație sau alta: „Ca să nu se întâmple că în diferite raioane, în situații asemănătoare, se va acționa în mod diferit”.

NM nu a reușit să afle de la guvern, de ce în Moldova au fost instituite codurile COVID, cum intenționează autoritățile să îmbunătățească situația epidemiologică cu ajutorul acestora și dacă are de gând cabinetul de miniștri să acorde finanțare suplimentară regiunilor, după ce acestea au obținut dreptul de a reacționa de sine stătător în cazul în care situația epidemiologică se schimbă. Consilierul premierului pentru comunicare, Boris Harea nu a răspuns la întrebările NM. Nici serviciul de presă al guvernului nu a răspuns la aceste întrebări.

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: