Constantinov se ascunde la un prieten în Tiraspol, alți condamnați – în spații protejate de Rusia? IGP: „Cunoaștem exact adresa”

Poliția R. Moldova cunoaște locul aflării mai multor condamnați care se ascund de justiție, printre aceștia fiind Dmitri Constantinov, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan. Cu toate acestea, nu poate interveni în acele locații, reieșind din competența teritorială și riscurile la care pot fi supuși polițiștii. Ex-președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, s-a stabilit într-un apartament la un prieten de-al său, în timp ce celelalte persoane se află într-un spațiu securizat de către serviciile militare ale Federației Ruse în teritoriul transnistrean. Informațiile au fost comunicate de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, la ediția din 5 martie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

În timpul emisiunii, șeful IGP a fost întrebat dacă cunoaște unde se află Dmitri Constantinov, Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan și Alexandru Pînzari. „În căutare. (…) Noi, mult mai devreme, am stabilit localizarea acestora, dar, cu părere de rău, sunt circumstanțe care poliția nu poate interveni în acele locații, reieșind din competența teritorială și riscurile la care pot fi supuși”, a declarat Cernăuțeanu.

Ulterior, a fost întrebat unde, mai exact, în regiunea transnistreană se află aceștia. Prezentatoarea TV a menționat că, recent, au apărut imagini cu Constantinov în apropierea unui bloc de locuit din Tiraspol. „Cunoaștem exact și adresa. Asta ce ar însemna? Să trimit 3-5 angajați ca să-i asigure reținerea și să-i rețină pe angajații noștri acolo? (…) Trebuie să înțelegem riscul la care supunem noi angajații. (…) Da, eu cunosc unde este. Noi cunoaștem”, a spus șeful IGP, cu referire la situația lui Constantinov. „Stă în apartament la alt prieten de-al său”, a adăugat Cernăuțeanu.

Întrebat despre situația celorlalți, șeful IGP a răspuns: „Ceilalți sunt în locuri, dacă am putea spune, mai securizate, mai protejate, inclusiv sub auspiciul Federației Ruse. (…) Este o ogradă mai rezidențială a serviciilor militare. (…) Este un hotel, este un loc de cazare, dar, am spus, este într-un spațiu care este mai securizat de către serviciile militare ale Federației Ruse în teritoriul transnistrean”.

La întrebarea dacă poate avea loc o comunicare dintre Chișinău și Tiraspol pentru a obține transmiterea acestor persoane, Cernăuțeanu a declarat: „Eu vreau să vă aduc aminte că, în 2008, Republica Moldova a fost condamnată pentru schimburi de informații cu regiunea transnistreană, anume dintre Ministerul de Interne și instituțiile neconstituționale de la Tiraspol. Republica Moldova, pentru asta, a fost condamnată la CtEDO”.

Potrivit lui Cernăuțeanu, autoritățile de facto de la Tiraspol „știu foarte bine” despre prezența acestor persoane pe teritoriul regiunii. „Inclusiv prin intermediul instituțiilor abilitate de profil de comunicare, sub formatele fie că e 1+1 sau altele, cunosc foarte bine despre acele persoane, și ei înțeleg foarte bine”, a adăugat șeful IGP.

***

Dmitri Constantinov a fost condamnat pe 26 decembrie 2025 la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu. Instanța a dispus, de asemenea, încasarea a peste 40 de milioane de lei din contul fostului lider al Adunării Populare a Găgăuziei cu titlu de prejudiciu material și moral, precum și cheltuieli de judecată, și l-a privat de dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 5 ani. Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței. IGP a anunțat inițierea unui dosar de căutare pentru localizarea și reținerea acestuia. Șeful IGP a spus că Constantinov ar fi schimbat trei mijloace de transport pentru a ajunge pe 25 decembrie în regiunea din stânga Nistrului. Pe 16 februarie, Constantinov a spus, într-un mesaj pe Facebook, că nu-și dorește să execute pedeapsa și a respins acuzațiile împotriva sa.

Alexandr Nesterovschi a fost condamnat, pe 19 martie 2025, la 12 ani de închisoare. Acesta a fost acuzat și găsit vinovat de corupție pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Decizia a fost pronunțată în lipsa parlamentarului, acesta fiind dat ulterior în căutare internațională. Potrivit informațiilor SIS, acesta s-ar fi refugiat în regiunea transnistreană cu ajutorul Federației Ruse. Rusia a negat, la rândul ei, implicarea în fuga lui Nesterovschi. Avocatul lui Nesterovschi a calificat hotărârea instanței drept „ilegală și neîntemeiată”.

Irina Lozovan a fost condamnată, pe 31 martie 2025, la 6 ani de închisoare, iar soțului acesteia – 5 ani de închisoare, în dosarul în care sunt învinuiți de finanțarea unui partid politic din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Inculpații nu au fost prezenți la ședința de judecată, iar deputata a fost dată în căutare. Ulterior, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că aceasta s-ar afla în regiunea transnistreană, la fel ca și Nesterovschi. Potrivit oamenilor legii, spre deosebire de colegul său, Lozovan ar fi ajuns acolo de sine stătător.  

Alexandru Pînzari, fost șef al Inspectoratului General al Poliției și fost ministru al Apărării, a fost condamnat pe 19 ianuarie 2026 la 3 ani de închisoare într-un dosar de angajări fictive. Tot atunci, a fost condamnat și președintele FEA, Dorin Damir. Faptele datează din iunie 2017, când Pînzari și șeful de atunci al Direcției nr. 5 a INI l-au angajat formal pe Damir în Secția nr.1 „K”, unitate specială a MAI. Conform procurorilor, Damir a încasat 170.294,75 lei necuvenit, a primit gradul special „inspector-principal” înainte de termen după două luni și, în februarie 2019, gradul de „comisar”. Totodată, fără a desfășura activități polițienești, i-au fost acordate distincții departamentale. Alexandru Pînzari a fost dat în căutare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: