slujba la catedrala
Максим Андреев, NewsMaker

În ce instituții au încredere moldovenii? Biserica depășește președinția, parlamentul și poliția

Peste 51% dintre respondenți au declarat că au foarte mare încredere în biserică, în timp ce peste 24% spun același lucru despre instituția prezidențială, iar 14% despre Parlament și 13% despre Guvern. Aproape 36% au foarte mare încredere în primăria localității în care locuiesc. Cel puțin aceasta arată rezultatele unui sondaj iData, care au fost prezentate pe 10 martie.

Respondenții au fost întrebați câtă încredere au în mai multe instituții. Aceștia au avut variantele de răspuns: foarte mare, mare, medie, mică, deloc și „nu răspund”.

Topul încrederii

51% au declarat că au foarte mare încredere în biserică, 36% în primăria localității în care locuiește, 29% în sistemul educațional, 24% în poliție, 24% în instituția prezidențială, 23% în sistemul medical, 20% în Serviciul de Informații și Securitate, 17% în mass-media, 14% în Parlamentul Republicii Moldova, 13% în Guvern, 13% în Procuratura Generală și 12% în sistemul judecătoresc.

Dacă generalizăm răspunsurile „foarte mare”, „mare”, „medie” și „mică”, biserica acumulează 86% încredere, sistemul educațional – 87%, sistemul medical – 87%, primăria – 86%, poliția – 80%, mass-media – 74%, instituția prezidențială – 70%, Serviciul de Informații și Securitate – 67%, Guvernul – 67%, Parlamentul – 69%, sistemul judecătoresc – 62%, Procuratura Generală – 61%.

Topul neîncrederii

La polul opus, 28% nu au deloc încredere în Guvern, 27% în Parlament, 26% în instituția prezidențială, 25% în sistemul judecătoresc, 23% în Procuratura Generală, 19% în mass-media, 16% în poliție, 14% în Serviciul de Informații și Securitate, 13% în primăria localității în care locuiește, 12% în sistemul medical, 9% în biserică și 8% – în sistemul educațional.

Date comparative

Spre comparație, dacă acum puțin peste 51% dintre respondenți au declarat că au foarte mare încredere în biserică, în decembrie 2025 acest lucru era afirmat de 47%, iar în august – de 41,8%. Dacă acum aproape 36% au declarat că au foarte mare încredere în primărie, în decembrie 2025 acest lucru era afirmat de 34%, iar în august – de 26,8%.

Dacă acum aproape 24%au declarat că au foarte mare încredere în poliție, în decembrie 2025 acest lucru era afirmat de 18,6%, iar în august – de 12%. Acum, peste 24%au declarat că au foarte mare încredere în instituția prezidențială, în decembrie 2025 acest lucru era afirmat de 26%, iar în august – de 21,8%. Dacă acum 20%au declarat că au foarte mare încredere în Serviciul de Informații și Securitate, în decembrie 2025 acest lucru era afirmat de 16,3%.

Acum, aproape 17%au declarat că au foarte mare încredere în mass-media, însă în decembrie 2025, acest lucru era afirmat de 12,7%, iar în august – de 15,3%.

Dacă acum peste 13%au declarat că au foarte mare încredere în Guvern, în decembrie 2025 acest lucru era afirmat de 12,8%, iar în august – de 13,5%. Acum, 13,7% au declarat că au foarte mare încredere în Parlament, însă în decembrie 2025, acest lucru era afirmat de 13,1%, iar în august – de 11,8%. Acum, 11,5%au declarat că au foarte mare încredere în sistemul judecătoresc, însă în decembrie 2025 acest lucru era afirmat de 11,6%, iar în august – de 6%.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1035 de respondenți: 75% la telefon și 25% prin interviu față-în-față. Eroarea maximă de eșantionare: ±2,9 %. Număr de localități reprezentate: 289. Perioada de culegere a datelor a fost 23 februarie – 6 martie 2025.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: