SUA închid granițele pentru cetățenii mai multor țări: Cine este vizat de decretul lui Trump

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a extins lista țărilor ale căror cetățeni nu au voie să intre în Statele Unite. Începând cu 1 ianuarie, restricțiile vor viza cetățenii din Burkina Faso, Mali, Niger, Sudanul de Sud, Laos, Sierra Leone și Siria, precum și deținătorii pașapoartelor Autorității Palestiniene. Interdicția se aplică atât vizelor turistice, cât și celor de imigrare, informează Casa Albă.

Totodată, cetățenii din Angola, Antigua și Barbuda, Benin, Gabon, Gambia, Republica Dominicană, Zambia, Zimbabwe, Coasta de Fildeș, Malawi, Mauritania, Nigeria, Senegal, Tanzania și Tonga vor fi supuși unor restricții parțiale la intrarea în SUA. Anterior, în această categorie erau incluse Burundi, Cuba, Togo și Venezuela.

Astfel, administrația lui Donald Trump a interzis complet intrarea în SUA pentru cetățenii a 19 țări și pentru palestinieni.

În același timp, Casa Albă a relaxat restricțiile pentru Turkmenistan, care anterior figura pe lista țărilor cu interdicții parțiale. Autoritățile americane au explicat că această decizie se datorează „progresului semnificativ” demonstrat de Turkmenistan.
***
Recent, însărcinatul cu afaceri al SUA la Chișinău, Nick Pietrowicz, a subliniat, la o întrevedere cu ministra Afacerilor Interne a R. Moldova, „preocuparea Statelor Unite vizavi de migrația în masă”. Potrivit lui Pietrowicz, acest fenomen „poate duce la sporirea crimelor violente și perturbarea legii și ordinii”.

Într-un comentariu pentru NM, reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne au declarat că „oficialul american a făcut această afirmație în cadrul prezentării noii Strategii Naționale de Securitate a Statelor Unite, unde migrația în masă este prevăzută ca element de risc în contextul priorităților de securitate națională ale SUA”.

Potrivit MAI, „în realitate, în Republica Moldova fenomenul migrației ilegale este în scădere, față de anul trecut”.

„Trecerile ilegale ale frontierei de către cetățenii ucraineni au scăzut semnificativ față de anul precedent, iar numărul migranților non regionali documentați anul acesta a fost de 176 de persoane. În perioada ianuarie – noiembrie 2025, subdiviziunile Poliției de Frontieră au documentat 1 498 de cetățeni ucraineni pe segmentul verde al frontierei moldo-ucrainene, ceea ce reprezintă o scădere de 57% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024 (3 467 persoane). Totodată, au fost identificați 5 660 de cetățeni ucraineni care nu au avut o intrare legală pe teritoriul Republicii Moldova, numărul acestora fiind în scădere cu 64% față de perioada similară a anului 2024 (15 933 persoane)”, au mai declarat reprezentanții ministerului.

Instituția a adăugat că „monitorizează” permanent situația și acționează conform legislației naționale pentru a gestiona migrația într-o manieră responsabilă și în conformitate cu angajamentele internaționale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: