SUA închid granițele pentru cetățenii mai multor țări: Cine este vizat de decretul lui Trump

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a extins lista țărilor ale căror cetățeni nu au voie să intre în Statele Unite. Începând cu 1 ianuarie, restricțiile vor viza cetățenii din Burkina Faso, Mali, Niger, Sudanul de Sud, Laos, Sierra Leone și Siria, precum și deținătorii pașapoartelor Autorității Palestiniene. Interdicția se aplică atât vizelor turistice, cât și celor de imigrare, informează Casa Albă.

Totodată, cetățenii din Angola, Antigua și Barbuda, Benin, Gabon, Gambia, Republica Dominicană, Zambia, Zimbabwe, Coasta de Fildeș, Malawi, Mauritania, Nigeria, Senegal, Tanzania și Tonga vor fi supuși unor restricții parțiale la intrarea în SUA. Anterior, în această categorie erau incluse Burundi, Cuba, Togo și Venezuela.

Astfel, administrația lui Donald Trump a interzis complet intrarea în SUA pentru cetățenii a 19 țări și pentru palestinieni.

În același timp, Casa Albă a relaxat restricțiile pentru Turkmenistan, care anterior figura pe lista țărilor cu interdicții parțiale. Autoritățile americane au explicat că această decizie se datorează „progresului semnificativ” demonstrat de Turkmenistan.
***
Recent, însărcinatul cu afaceri al SUA la Chișinău, Nick Pietrowicz, a subliniat, la o întrevedere cu ministra Afacerilor Interne a R. Moldova, „preocuparea Statelor Unite vizavi de migrația în masă”. Potrivit lui Pietrowicz, acest fenomen „poate duce la sporirea crimelor violente și perturbarea legii și ordinii”.

Într-un comentariu pentru NM, reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne au declarat că „oficialul american a făcut această afirmație în cadrul prezentării noii Strategii Naționale de Securitate a Statelor Unite, unde migrația în masă este prevăzută ca element de risc în contextul priorităților de securitate națională ale SUA”.

Potrivit MAI, „în realitate, în Republica Moldova fenomenul migrației ilegale este în scădere, față de anul trecut”.

„Trecerile ilegale ale frontierei de către cetățenii ucraineni au scăzut semnificativ față de anul precedent, iar numărul migranților non regionali documentați anul acesta a fost de 176 de persoane. În perioada ianuarie – noiembrie 2025, subdiviziunile Poliției de Frontieră au documentat 1 498 de cetățeni ucraineni pe segmentul verde al frontierei moldo-ucrainene, ceea ce reprezintă o scădere de 57% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024 (3 467 persoane). Totodată, au fost identificați 5 660 de cetățeni ucraineni care nu au avut o intrare legală pe teritoriul Republicii Moldova, numărul acestora fiind în scădere cu 64% față de perioada similară a anului 2024 (15 933 persoane)”, au mai declarat reprezentanții ministerului.

Instituția a adăugat că „monitorizează” permanent situația și acționează conform legislației naționale pentru a gestiona migrația într-o manieră responsabilă și în conformitate cu angajamentele internaționale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Dodon cere Curții Constituționale să verifice dacă foștii președinți pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție

Igor Dodon contestă la Curtea Constituțională norma în baza căreia dosarele penale ale foștilor șefi de stat pot fi examinate în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Fostul președinte, al cărui dosar „Sacoșa neagră” este examinat în primă instanță chiar de CSJ, susține că după încheierea mandatului un șef de stat ar trebui să fie judecat de instanțele de drept comun, scrie IPN.

Sesizarea depusă de deputatul socialist vizează articolul 39 punctul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Dodon susține că această normă este aplicată prin analogie și foștilor șefi de stat, deși, în opinia sa, legea nu face o distincție clară între infracțiunile comise de un președinte în timpul mandatului, faptele de drept comun și situația unei persoane al cărei mandat prezidențial s-a încheiat.

Potrivit fostului șef de stat, după încetarea mandatului, în cazul în care nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, de instanțele de drept comun.

Deputatul socialist susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

Potrivit sursei citate, în sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Sesizarea vine în timp ce Igor Dodon este judecat chiar de Curtea Supremă de Justiție în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Fostul șef de stat este acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi motivat politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: