Patru sate din raionul Ștefan Vodă vor să se unească. Munteanu: „Curajul oamenilor de a merge înainte este de apreciat”

Localitățile Crocmaz, Tudora, Caplani și Olănești, din raionul Ștefan Vodă, au inițiat procesul de amalgamare voluntară, o decizie menită să consolideze capacitatea administrativă și să îmbunătățească nivelul de trai al locuitorilor. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu, aflat într-o vizită de lucru în Crocmaz, unde, cu sprijinul financiar al Guvernului, sunt realizate mai multe proiecte de dezvoltare.

„Sunt azi în vizită de lucru în raionul Ștefan Vodă. Am vizitat Crocmaz – o localitate de pe malul Nistrului care, cu susținerea financiară a Guvernului, creează condiții mai bune de trai pentru oameni. Aici se construiește unul dintre cele mai moderne sisteme de irigare din țară, care va deservi peste 100 de gospodării agricole. Pentru fermierii din zonă aceasta înseamnă o mai bună planificare și recolte mai sigure”, a subliniat oficialul.

Totodată, un sector de drum din localitate este în construcție prin programul „Europa este aproape”, grădinița „Guguță” a fost renovată în cadrul programului „Satul European Expres”, iar Gimnaziul „Ecaterina Malcoci” a beneficiat de lucrări de eficiență energetică. În centrul satului a fost amenajată și o zonă de agrement destinată tuturor locuitorilor.

Premierul a subliniat că, fiind situată la granița cu Ucraina, Crocmaz s-a confruntat direct cu efectele războiului din țara vecină, inclusiv prin găzduirea refugiaților și incidente legate de securitate, precum descoperirea recentă a unei drone, detonată controlat de geniștii Ministerului Apărării.

„Curajul oamenilor de a merge înainte este de apreciat. Ei știu că viitorul Republicii Moldova este în marea familie a UE – în pace și cu mai multe oportunități de dezvoltare. Tocmai de aceea, am salutat inițiativa localităților Crocmaz, Tudora, Caplani și Olănești de a începe procesul de amalgamare voluntară. Când lucrăm împreună, reușim să creștem nivelul de trai al tuturor”, a adăugat oficialul.

Amintim că, la 20 ianuarie, Guvernul de la Chișinău a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Potrivit secretarului general al Executivului, Alexei Buzu, procesul va fi realizat în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice.

La aceste consultări sunt invitați să participe primarii, reprezentanții autorităților raionale și locale, experții, societatea civilă, precum și cetățenii.

Etapele reformei prevăd:

  • consultări publice;
  • prezentarea conceptului reformei;
  • discuții extinse cu cetățenii pe parcursul primăverii;
  • elaborarea și aprobarea pachetului legislativ în Parlament, în toamnă.

În același timp, Guvernul încurajează amalgamarea voluntară a primăriilor. Potrivit lui Alexei Buzu, Executivul va simplifica procedurile, va aloca resurse financiare suplimentare și va oferi sprijin operațional și ghidare autorităților locale care aleg această opțiune.

***

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale în forma lor actuală. Procesul urmărește consolidarea unităților administrative, pentru a spori capacitatea acestora de a oferi servicii publice mai eficiente.

Începând cu 2024, autoritățile au lansat procesul de amalgamare voluntară a localităților. Totuși, ritmul acestuia rămâne lent: potrivit hărții interactive prezentate de Guvern, doar două grupuri de localități au ajuns până acum în etapa finală a comasării.

Conform conceptului de reformă discutat public, Republica Moldova ar urma să fie reorganizată în cinci regiuni sau, alternativ, în zece raioane. Până în prezent, peste 240 de primării din totalul de 898 sunt implicate în diferite etape ale procesului de amalgamare. Procesul a fost finalizat, deocamdată, în două cazuri: grupul Leova, care include orașul Leova și satele Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, precum și grupul Călinești, format din satul Călinești, comuna Chetriș și satul Hâncești din raionul Fălești. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Reamintim, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Oficialul a adăugat că denumirea viitoarelor unități teritorial-administrative –  fie că vor fi județe sau regiuni –  contează mai puțin, important fiind modul în care vor fi organizate și eficientizate serviciile publice. Igor Grosu declara atunci că această reformă este esențială pentru o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sursa: myslo.ru

Chiveri: Reintegrarea poate fi făcută doar cu respectarea suveranității și parcursului european

Guvernul Republicii Moldova nu va accepta semnarea niciunui document de reintegrare a regiunii transnistrene care să nu prevadă explicit respectarea suveranității și integrității teritoriale a statului, precum și menținerea fermă a cursului de integrare europeană. Declarația a fost făcută de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8.

Potrivit oficialului, autoritățile de la Chișinău pledează pentru un document unic, agreat și implementat de ambele părți, structurat pe etape clare, cu termene concrete și mecanisme de evaluare. Totuși, experiența negocierilor din ultimele trei decenii arată dificultatea unui asemenea demers.

„În peste 30 de ani de negocieri au fost semnate aproximativ 250 de documente, inclusiv în formatul «5+2», «1+1» sau în cadrul grupurilor de lucru. De fiecare dată când a fost vorba despre documente semnate de Chișinău și Tiraspol, principiul suveranității și al integrității teritoriale nu a fost acceptat niciodată de Tiraspol. Niciodată. Însă acesta este principiul de bază pe care se fundamentează abordarea noastră privind reintegrarea”, a subliniat Chiveri.

Vicepremierul a precizat că includerea acestor principii, cel puțin în preambulul unui eventual document, este o condiție de bază pentru Chișinău. Un al doilea element esențial vizează corelarea procesului de reintegrare cu parcursul european al Republicii Moldova.

„Reintegrarea este un proces consecutiv, în conformitate cu cursul strategic al Republicii Moldova privind integrarea europeană. Dacă aceste principii nu își găsesc locul într-un asemenea document, atunci putem vorbi despre un document virtual, care nu va fi niciodată semnat”, a mai declarat oficialul.

Valeriu Chiveri a mai explicat că un veritabil plan de reintegrare trebuie să includă obiective clare, acțiuni, rezultate măsurabile, termene, responsabili, evaluarea riscurilor și a calității implementării, precum și estimarea costurilor, pe etape.

***

Reamintim, societatea a aflat pentru prima dată că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani în vederea elaborării unui nou plan de reintegrare a țării, la sfârșitul anului 2025. Declarația a fost făcută atunci la Bruxelles de premierul Alexandru Munteanu, care nu a oferit, însă, detalii.

Mai târziu, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a recunoscut că Guvernul lucrează în acest moment la elaborarea unui plan de reintegrare al țării în comun cu UE și SUA, dar a precizat că strategia nu este făcută publică pentru a nu „prejudicia rezultatul final”. Oficialul explica în decembrie 2025 că anumite aspecte sunt sensibile și necesită un grad ridicat de discreție, iar unele procese au nevoie de timp.

Pe 21 ianuarie 2026, în timpul unei emisiuni la postul public de televiziune, Chiveri declara deja că reintegrarea Republicii Moldova rămâne un obiectiv strategic, însă acesta se află într-o etapă de reconfigurare determinată de noul context geopolitic regional. Oficialul a precizat atunci că, în condițiile în care Tiraspolul refuză dialogul, un „plan clasic” de reintegrare nu mai este fezabil și vor fi aplicate noi mecanisme pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului, inclusiv prin intermediul unui fond de convergență.

Potrivit estimărilor, prezentate de speakerul Igor Grosu, costurile reintegrării se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro pe an. Autoritățile de la Chișinău mizează pe un rol crucial al Uniunii Europene în tranziția către o misiune civilă internațională, care ar urma să înlocuiască actualele mecanisme de mediere.

Reamintim în acest context că activitatea formatului de negocieri „5+2”, care include Chișinăul și Tiraspolul, precum și Rusia, Ucraina și OSCE ca mediatori, iar UE și SUA ca observatori, a fost suspendată oficial odată cu declanșarea războiului de către Federația Rusă în Ucraina. În ultimii ani, interacțiunea dintre cele două maluri ale Nistrului s-a limitat exclusiv la dialogul direct dintre reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol.

Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării în UE, diferendul transnistrean și prezența ilegală a armatei ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea trupelor ruse din Moldova, dar și alte regiuni europene, „este crucială pentru o pace durabilă”, a declarat, pe 1 decembrie 2025, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: