Banner despre criza energetică, demontat la Varnița: Reacții împărțite la Chișinău

Un banner cu mesajul „Când nu plătești pentru gaz cu bani — plătești cu viitorul”, amplasat la Varnița de redacția Zona de Securitate, care a fost demontat la scurt timp, a stârnit reacții împărțite în rândul organizațiilor de media și a autorităților. ONG-urile de profil denunță un act de cenzură și presiune asupra presei și califică drept „improprie” reacția Biroului pentru Politici de Reintegrare. Instituția respinge, însă, acuzațiile, și susține că „nu este în drept să facă imixtiune în activitatea părților implicate”.

Ce s-a întâmplat?

Pe 14 mai, redacția Zona de Securitate a denunțat public „presiuni și intimidări” la Varnița – localitate controlată de autoritățile constituționale – după ce un banner informativ despre criza energetică, care conținea mesajul „Când nu plătești pentru gaz – plătești cu viitorul”, a fost „demontat forțat”.

Bannerul făcea parte din campania #UEpeNistru și fusese amplasat într-un spațiu închiriat, unde platforma desfășurase și anterior inițiative similare, fără a întâmpina probleme.

Jurnaliștii de la Zona de Securitate spun că primarul localității Varnița, Alexandr Nichitenco, le-a declarat că „a fost contactat de reprezentanți ai administrației de la Tiraspol, care i-au transmis indicații privind înlăturarea bannerului”. Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, edilul a declarat, însă, că textul era scris în limba rusă și nu fusese coordonat  în prealabil cu autoritățile locale.

Reacții: ONG-urile de media critică Biroul pentru reintegrare, iar Zona de Securitate merge în instanță

Dezinstalarea bannerului nu a avut loc în legătură cu nerespectarea unor condiții de exploatare a dispozitivului publicitar, ci în legătură cu mesajul acestuia: „Când nu plătești pentru gaz cu bani — plătești cu viitorul” – susțin organizațiile de media din Republica Moldova. 

Centrul pentru Jurnalism Independent, împreună cu alte cinci organizații de media, califică drept „improprie” reacția Biroului pentru Politici de Reintegrare, care a declarat pentru TV8 că „aspectele legale urmează a fi clarificate între părțile implicate nemijlocit”.

ONG-urile de media susțin că, prin declarațiile sale, Biroul politici de reintegrare ar sugera „în mod eronat că acordul primarului reprezintă o precondiție pentru amplasarea bannerului informativ”.  Semnatarii declarației reamintesc că, potrivit legii, autoritățile locale nu au voie să intervină în conținutul publicității exterioare și cer autorităților să oprească acțiunile de intimidare și să apere libertatea de exprimare.

Reacția Biroului politici de reintegrare nu a întârziat să apară. Instituția respinge acuzațiile și spune că nu este „abilitată să efectueze interpretări juridice ale prevederilor legislației și cu atât mai mult nu este în drept să facă imixtiune în activitatea părților implicate în amplasarea mijloacelor de publicitate exterioară”.  Instituția a încurajat autoritățile locale din Zona de Securitate „să colaboreze deschis și constructiv” cu presa și societatea civilă, „pentru a asigura o informare corectă a cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”. 

Redacția Zona de Securitate a respins însă această poziție, acuzând Biroul că ar avea o poziție „pasivă” și „ambiguă”, care riscă să creeze „un precedent periculos”: „Orice redacție ar putea fi redusă la tăcere de fiecare dată când activitatea sa deranjează un primar, un ministru sau un președinte”, au precizat jurnaliștii redacției, care spun că se vor adresa în instanța de judecată pentru a-și face dreptate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

golosarmenii.am

Moscova, nemulțumită de apropierea Armeniei de UE, își recheamă ambasadorul de la Erevan pentru „consultări”

Ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Copîrchin, a fost rechemat la Moscova pentru consultări cu privire la „pașii întreprinși de conducerea armeană în direcția apropierii de Uniunea Europeană, care afectează cooperarea în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA)”. Anunțul a fost făcut de Ministerul rus de Externe, astăzi, 30 mai. Instituția nu a oferit alte detalii, notează Meduza.

Rechemarea unui ambasador pentru consultări este una dintre modalitățile prin care un stat își exprimă nemulțumirea în plan diplomatic. Măsura are rolul de a semnala o răcire a relațiilor bilaterale, deoarece, în absența ambasadorului, reprezentarea diplomatică este asigurată de un însărcinat cu afaceri interimar, ale cărui atribuții sunt mai limitate.

Precizăm că, în ultimii ani, Armenia s-a apropiat tot mai mult de Uniunea Europeană, ceea ce a tensionat relațiile cu Rusia. Moscova critică frecvent conducerea de la Erevan și, în special, pe premierul Nikol Pașinian.

Tensiunile s-au accentuat în ultimele luni, pe fondul apropierii alegerilor parlamentare armene, care vor fi organizate pe 7 iunie. Partidul „Contractul Civic”, condus de Pașinian, se află pe primul loc în intențiile de vot, conform sondajelor.

În mai, oficiali ruși au avertizat că Rusia ar putea opri livrările preferențiale de petrol și gaze către Armenia. În același timp, Rosselkhoznadzor a interzis, în decurs de câteva zile și invocând motive sanitare și fitosanitare, importul în Rusia al mai multor produse armenești, inclusiv flori, legume, căpșuni și apa minerală „Jermuk”.

Totodată, pe 29 mai, președinții Rusiei, Belarusului, Kazahstanului și Kârgâzstanului au semnat o declarație comună prin care au cerut organizarea, în cel mai scurt timp, a unui referendum în Armenia privind aderarea la Uniunea Europeană sau menținerea statutului de membru al Uniunii Economice Eurasiatice. Potrivit semnatarilor, pregătirile Erevanului pentru aderarea la UE generează „riscuri semnificative pentru securitatea economică” a statelor membre ale UEEA.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: