Economiile tale sunt în siguranță: depozitele bancare în Moldova au un nivel de protecție la standardele europene

În prezent, nivelul-țintă al depozitelor bancare din Republica Moldova reprezintă aproximativ trei la sută din totalul depozitelor garantate din sistemul bancar. Acest nivel reflectă capacitatea financiară adecvată a schemei de garantare de a interveni eficient în situații de indisponibilizare a depozitelor sau în cazul unei eventuale crize bancare. 

Garanția se aplică în cazul în care o bancă ajunge în incapacitate de plată, iar deponenții beneficiază de un plafon de garantare de până la 200 000 de lei per bancă, indiferent de valută sau de tipul conturilor deținute: conturi salariale, de pensii, burse sau depozite bancare.

Garantarea depozitelor este unul dintre instrumentele-cheie care susțin stabilitatea financiară și încrederea oamenilor în bănci. În Republica Moldova, acest rol este asigurat prin Fondul de Acoperire a Depozitelor Bancare (FADB), administrat de Fondul de Garantare al Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB).

Republica Moldova versus Uniunea Europeană

La nivelul Uniunii Europene, garantarea depozitelor este reglementată prin Directiva 2014/49/UE, care stabilește un plafon de până la 100 000 de euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă. Totodată, directiva prevede obligația statelor membre de a asigura constituirea unor resurse financiare disponibile care să atingă un nivel-țintă de 0,8 procente din cuantumul depozitelor acoperite.

În Republica Moldova, acest mecanism este prevăzut de Legea nr. 160 din 22 iunie 2023 cu privire la garantarea depozitelor în bănci, care stabilește plafonul de garantare la 200 000 de lei și nivelul-țintă de patru la sută.

Acest nivel nu a fost stabilit întâmplător. El se bazează pe analize economice și evaluări realizate cu sprijinul experților internaționali, inclusiv în cooperare cu Banca Mondială. Practica internațională arată că un sistem eficient de garantare trebuie să asigure un nivel de protecție echivalent cu una–două valori ale PIB-ului pe cap de locuitor, criteriu pe care plafonul actual din Republica Moldova îl respectă.

Totodată, la nivel internațional este utilizată frecvent așa-numita „regulă 90:20”, potrivit căreia un sistem bine calibrat ar trebui să protejeze cel puțin 90 % dintre deponenți și aproximativ 20 % din valoarea totală a depozitelor.

Totodată, la nivel internațional este utilizată frecvent așa-numita „regulă 90:20”, potrivit căreia un sistem de garantare bine calibrat ar trebui să protejeze cel puțin 90 procente dintre deponenți și aproximativ 20 la sută din valoarea totală a depozitelor.

În Republica Moldova, FADB acoperă integral circa 96 de procente dintre deponenții eligibili și aproximativ 20 la sută din valoarea totală a depozitelor eligibile, confirmând astfel eficiența mecanismului actual de protecție.

Evoluția plafonului de garantare în timp:

  • 2004 – 4 500 de lei;
  • 2009 – 6 000 de lei;
  • 2018 – 20 000 de lei;
  • 2020 – 50 000 de lei;
  • 2023 – 100 000 de lei;
  • 2025 – 200 000 de lei.

Această majorare progresivă demonstrează preocuparea permanentă pentru consolidarea protecției deponenților și pentru consolidarea încrederii în sistemul bancar.

În perspectivă, FGDSB va continua să monitorizeze evoluțiile economice și să evalueze oportunitatea ajustării nivelului de acoperire, astfel încât schema de garantare a depozitelor să rămână solidă, credibilă și adaptată nevoilor deponenților, contribuind totodată la menținerea stabilității financiare a Republicii Moldova.

Dionis Catanoi, directorul FGDSB: „Garantarea integrală a tuturor depozitelor nu este recomandată, întrucât o astfel de abordare ar putea încuraja asumarea unor riscuri excesive de către bănci și ar slăbi disciplina financiară. De aceea, plafonul de garantare trebuie să protejeze în primul rând deponenții mici și mijlocii, menținând echilibrul și responsabilitatea în sistemul bancar.”

Potrivit datelor oficiale, resursele financiare administrate de FGDSB depășesc 2,54 miliarde de lei, iar valoarea totală a depozitelor eligibile înregistrate în sistemul bancar al Republicii Moldova este de 133,4 miliarde de lei.

Despre FGDSB: 

Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB) a fost constituit ca persoană juridică de drept public la 1 iulie 2004 și are menirea de a garanta depozitele constituite în bănci, a proteja interesele deponenților și a contribui la stabilitatea sistemului financiar din Republica Moldova. FGDSB administrează Fondul de acoperire a depozitelor bancare (FADB) și Fondul de rezoluție bancară (FRB).  

Fondul de acoperire a depozitelor bancare garantează depozitele în monedă națională și în valută străină deținute de persoane fizice și persoane juridice, atât rezidente cât și nerezidente, în toate instituțiile membre. Prin urmare, în cazul în care depozitele unei bănci devin indisponibile, FGDSB garantează compensarea acestora fiecărui deponent în limita nivelului de acoperire. Orice bancă licențiată de Banca Națională pentru activitatea de atragere a depozitelor devine, în mod obligatoriu, instituție membră a Fondului de acoperire a depozitelor bancare din ziua intrării în vigoare a deciziei privind eliberarea licenței.

Detalii pe www.fgdsb.md.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Anastasia Taburceanu, exclusă din PAS. Igor Grosu cere demisia șefului Metalferos și revizuirea salariilor în întreprinderile de stat⚡️⚡️⚡️

Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), în contextul scandalului de la întreprinderea de stat MoldATSA. Anunțul a fost făcut în seara zilei de 30 iunie de liderul PAS și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a declarat că formațiunea își asumă greșelile comise. Grosu a cerut Guvernului public demisia directorului Metalferos, Petru Bondari, precum și revizuirea salariilor din întreprinderile de stat.

Potrivit lui Igor Grosu, decizia de retragere a calității de membru de partid pentru Anastasia Taburceanu a fost luată în cadrul ședinței Biroului Permanent Național al PAS. Totodată, partidul a votat excluderea din formațiune a lui Mihai Bondari, Petru Bondari și Lilia Coică.

„PAS a pornit cu o mână de oameni și când am venit la guvernare a trebuit să găsim candidați buni și onești pentru a munci împreună. De multe ori, am mers pe buna credință și chiar dacă majoritatea colegilor erau de bună credință, se mai întâmpla să se infiltreze și profitori, care au călcat în picioare încrederea oferită”, a declarat liderul PAS.

Liderul PAS a recunoscut că formațiunea a comis erori în gestionarea situației de la MoldATSA și a admis că nu au fost făcute la timp verificările necesare.

„Ne cerem scuze pentru greșelile comise. Obiectivul nostru nu s-a schimbat – să ducem țara în UE, să avem instituții puternice, să avem o economie dezvoltată. Iar democrația, instituțiile și statul de drept se bazează în primul rând pe încredere. Drumul este foarte greu și s-au făcut greșeli, însă s-au obținut și multe realizări importante. Acest obiectiv de țară e mai presus de interesele de partid. Vom face mai atent curățenie în echipele noastre, vom continua verificările, vom interveni mai repede când suntem sesizați.

Știu că orice am spune acum va fi întâmpinat cu neîncredere și revolta oamenilor e firească. Înțeleg că vorbele sunt mai puțin credibile și e nevoie de acțiuni care să demonstreze că nu am deviat de la principiile integrității, corectitudinii și onestității. Și asta vom face”, a mai declarat Igor Grosu.

Amintim că, în ultimele zile, Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, s-a aflat în centrul unui scandal privind salarizarea sa la întreprinderea de stat MoldATSA. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt la întreprinderea de stat MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026 remunerația lunară a acesteia a depășit 120 000 de lei, fiind de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât salariul președintei Maia Sandu. Detalii – AICI.

Pe 23 iunie, Taburceanu a a anunțat, pe rețelele de socializare, că a depus cerere de demisie din funcția de purtătoare de cuvânt a MoldATSA. Verișoara președintei țării a precizat, tot atunci, că va restitui toate sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu de baza pentru întreaga perioadă în care a activat la întreprinderea de stat responsabilă de traficul aerian în Republica Moldova. Detalii – AICI.

Într-o primă reacție, președinta Maia Sandu a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea verișoarei sale la MoldATSA. Șefa statului a calificat drept nejustificate salariul și sporurile încasate de aceasta și a afirmat că banii primiți nemeritat trebuie restituiți. Detalii – AICI.

Ulterior, pe 29 iunie, liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, a declarat că Anastasia Taburceanu ar fi beneficiat de un salariu lunar de 4.000 de euro în calitate de specialist în comunicare al Cancelariei de Stat, în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, contractul ar fi fost reziliat după scandalul izbucnit recent la MoldATSA.

Într-un comentariu pentru NewsMaker, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a confirmat că fosta consilieră a premierului Dorin Recean, Anastasia Taburceanu, a activat, în perioada octombrie 2024 – iunie 2026, în cadrul Echipei de Sprijin pentru Reforme (Reform Support Team), un proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Instituția a mai precizat că BERD evaluează implementarea contractului, iar „Comisia așteaptă rezultatele acestei evaluări pentru a decide dacă sunt necesare măsuri suplimentare”. Contactată pentru o reacție, Taburceanu nu a răspuns apelurilor și mesajelor NM. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Андрей Мардарь / NewsMaker /imagine simbol

În Chișinău, mai mulți muncitori din Bangladesh și Nepal au fost cazați în vagoane de tren. Motivul

În Chișinău, peste 80 de muncitori migranți din Bangladesh și Nepal, angajați la o întreprindere din Republica Moldova, locuiesc de mai bine de un an în vagoane de tren reamenajate, amplasate pe teritoriul companiei, potrivit unui reportaj TV8. Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) spune că știa despre aceste nereguli încă din 2025 și, după apariția materialului, a anunțat că va efectua o nouă verificare.

Potrivit sursei citate, așa-numitul „tren-dormitor” se află pe teritoriul unei fabrici de producere a ferestrelor și ușilor din sectorul Botanica al capitalei. Conducerea întreprinderii a amplasat acolo opt vagoane de tren, transformate în spații de locuit pentru muncitorii veniți din Bangladesh și Nepal.

Televiziunea relatează că în fiecare vagon ar locui aproximativ 20 de persoane, iar în total în jur de 100 de muncitori. După programul de lucru, aceștia revin în vagoane pentru a găti, a se spăla și a înnopta. Condițiile sunt înghesuite și nu ar corespunde normelor sanitare.

Mai mulți muncitori au declarat că lucrează pe un alt obiect al întreprinderii și folosesc vagoanele doar pentru odihnă. Unul dintre ei a spus că se află în Moldova de patru ani și locuiește în aceste condiții de aproximativ un an și jumătate. Un alt muncitor, originar din Nepal, a relatat că produce ferestre și uși din PVC de peste doi ani și că de un an locuiește într-un fost vagon de tren.

Reprezentanții companiei resping acuzațiile privind condițiile precare de trai.

S-au creat condiții normale de trai. (…) Aer condiționat, apă, cald iarna, răcoare vara… Adică sunt condiții normale de trai pe care oamenii le-au acceptat. În luna mai am avut o vizită de la ambasada Bangladeshului, nu ne-au înaintat nicio pretenție. Stau câte 12 persoane în vagon, dintre care un vagon este restaurant, unde ei au posibilitatea să-și gătească mâncare și să ia masa. (…) Ținând cont că avem oameni străini în gestiune, verificări au fost permanent”, a declarat juristul companiei, Aurel Cazac.

Acesta a admis că pot exista nereguli privind starea spațiilor, dar a pus situația pe seama faptului că locatarii nu mențin suficientă ordine.

Ce ține de igiena lor personală, aici deja lasă de dorit. Asta-i nivelul lor de trai care, cât nu ne străduim, nu mai ajungem la nivelul care noi l-am oferit în prima zi când au venit. Le-am pus la dispoziție și dereticatoare ca să facă ordine de câteva ori pe săptămână, dar, mă rog, avem ceea ce avem. Au băi, au blocuri sanitare, au absolut tot”, a adăugat el.

Inspectoratul General pentru Migrație a precizat că a efectuat un control la întreprindere în iulie 2025, în urma căruia au fost depistate mai multe încălcări grave.

Potrivit instituției, muncitorii străini erau cazați „în condiții precare și total inadecvate pentru trai” în vagoane scoase din uz, iar situația nu corespundea standardelor minime de locuire și putea reprezenta un risc pentru sănătate și siguranța publică. Concluziile au fost transmise către Serviciul Fiscal de Stat și Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

În urma solicitării TV8, IGM a anunțat că va reveni cu un nou control la fața locului.

IPN/imagine simbol

Crește numărul cazurilor de Salmonella la hotelul din Chișinău: precizările Ministerului Sănătății

Numărul persoanelor confirmate cu infecția Salmonella Enteritidis în focarul de toxiinfecție alimentară înregistrat la hotelul de lux Radisson Blu Leogrand din Chișinău a crescut la 12 cazuri. Informația a fost confirmată de Ministerul Sănătății într-un comunicat din 30 iunie.

În total, au fost afectate 36 de persoane, inclusiv un copil. Potrivit Ministerului Sănătății, unele dintre persoanele afectate erau participante la evenimente, iar altele erau cazate în același hotel.

În urma investigațiilor de laborator, pe 30 iunie, la 12 pacienți a fost confirmată infecția cu Salmonella Enteritidis.

Pentru gestionarea situației, a fost activată o echipă multidisciplinară, formată din specialiști ai ANSP, ai Centrului de Sănătate Publică Chișinău și ai structurilor de siguranță alimentară. Aceștia desfășoară ancheta epidemiologică, identifică sursa posibilă a infectării și monitorizează contactele.

De asemenea, pacienții sunt tratați în spital sau ambulatoriu, iar autoritățile au prelevat probe biologice de la bolnavi, de la personalul hotelului și din produsele alimentare pentru analize de laborator.

Amintim că, pe 30 iunie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a anunțat că 26 de persoane au fost afectate în urma unui focarului de toxiinfecție alimentară înregistrat la evenimente organizate în perioada 22–26 iunie la hotelul din Chișinău. Instituția menționat că la șapte dintre acestea a fost confirmată infecția cu Salmonella Enteritidis, iar celelalte probe sunt încă în proces de examinare.

Printre persoanele care s-au intoxicat cu salmonella, după un eveniment organizat în incinta Radisson Blu Leogrand, se numără și câțiva reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Aceștia au avut nevoie de asistență medicală.

Facebook/PF

Trei ani de la atacul armat de la Aeroportul Chișinău. Mesajul surorii lui Serghei Muntean

La trei ani de la atacul armat de la Aeroportul Internațional Chișinău, Mariana Gratilov, sora polițistului de frontieră Serghei Muntean, ucis în timpul incidentului, a publicat un mesaj comemorativ. Femeia afirmă că multe întrebări privind circumstanțele în care s-a produs atacul rămân încă fără răspuns.

Au trecut trei ani, dar întrebările au rămas aceleași. A fost destin? A fost soartă? Sau au existat oameni care nu și-au făcut datoria așa cum ar fi trebuit? Poate că nu voi afla niciodată toate răspunsurile. Însă un lucru îl cred cu aceeași tărie ca în prima zi: dacă fiecare și-ar fi făcut meseria cu aceeași responsabilitate, dedicare și onoare cu care și-o făcea Serghei, poate că această tragedie ar fi putut fi evitată. Serghei, fratele meu, și-a îndeplinit datoria până la capăt. Îi voi păstra mereu vie amintirea, cu iubire, respect și recunoștință”, a scris Mariana Gratilov pe Facebook.

Amintim că atacul de la Aeroportul Internațional Chișinău s-a produs pe 30 iunie 2023. În urma incidentului, polițistul de frontieră Serghei Muntean și angajatul din securitatea aeroportuară, Igor Ciofu, au fost omorâți, iar atacatorul – un bărbat din Tadjikistan care a deschis focul după ce i s-a refuzat intrarea în țară – a fost grav rănit. El a murit pe patul de spital câteva zile mai târziu. Atunci, procuratura de la Chișinău a inițiat un dosar penal, iar autoritățile au cerut rapoarte oficiale privind cele întâmplate. Ulterior, procuratura a anunțat că ;eful Poliției de Frontieră de la acea vreme, Rosian Vasiloi, are statut de bănuit în dosar, fiind cercetat pentru „neglijență în serviciu”.

În urma tragediei, Rosian Vasiloi a fost sancționat cu „mustrare aspră”, în timp ce mai multe voci cereau demisia sa. Ministrul de Interne de atunci, Adrian Efros, a declarat că, în urma anchetei de serviciu, au fost sancționați disciplinar 9 angajați ai Poliției de Frontieră. Pe 22 septembrie 2023 s-a aflat că Vasiloi a contestat în instanța de judecată sancțiunea și a plecat în concediu neplătit pentru o lună.

Pe 8 noiembrie 2023, Rosian Vasiloi a demisioanat din fruntea Poliției de Frontieră. El a menționat că a fost o perioadă foarte dificilă, ba chiar „cea mai dificilă” din istoria țării.

În martie 2024, Rosian Vasiloi a fost pus sub acuzare în dosarul privind atacul de la aeroport.

Maia Sandu a decorat-o cu „Ordinul Onoarei” pe viceministra pentru afaceri europene a Ciprului

Președinta Maia Sandu a conferit „Ordinul Onoarei” viceministrei pentru afaceri europene a Republicii Cipru, Marilena Raouna. Un decret în acest sens a fost semnat marți, 30 iunie.

Conform documentului, distincția a fost acordată „în semn de înaltă recunoștință pentru cooperarea excelentă și pentru angajamentul ferm față de politica de extindere a Uniunii Europene pe durata exercitării de către Republica Cipru a Președinției Consiliului Uniunii Europene”.

presedinte.md

Pe parcursul președinției Consiliului Uniunii Europene deținute de Cipru, Republica Moldova a deschis oficial negocierile pentru primul grup de capitole și au fost lansate negocierile tehnice pentru alte trei grupuri de capitole.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: