Ședința Adunării Populare a Găgăuziei a eșuat din lipsă de cvorum. Decizia privind organizarea alegerilor, amânată⚡️⚡️⚡️

Ședința extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei (APG) din 2 iunie, în cadrul căreia urma să fie examinat proiectul privind organizarea alegerilor în autonomiei, a eșuat din lipsă de cvorum. La ședință au fost prezenți doar 13 dintre cei 33 de deputați.

Pe ordinea de zi figurau trei subiecte. Primul – cu privire la organizarea scrutinului pentru alegerea noii componențe a Adunării Populare. Mai exact, urma să fie adoptată o hotărâre privind aprobarea regulamentului care ar fi deblocat procesul electoral. În lipsa cvorumului, însă, deputații nu au putut adopta nicio decizie.

Înainte de începerea ședinței, prim-vicepreședintele Comitetului Executiv al Găgăuziei, Ilia Uzun, a anunțat că nu va participa la ședință. Acesta a declarat că proiectele de decizie ar fi fost transmise Comitetului abia în dimineața zilei ședinței. El a acuzat conducerea APG că a „ignorat” executivul local.

„Comitetul Executiv a primit documentele abia în această dimineață. Nu știm despre ce este vorba. Este o decizie de importanță majoră. Ce negocieri de culise ați purtat? Am fost ignorați. Erați obligați să transmiteți documentele pentru obținerea unui aviz și să organizați audieri publice. M-ați invitat aici pentru a legaliza aceste ilegalități? Nu intenționez să particip la așa ceva”, a declarat Ilia Uzun.

În replică, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, a precizat că documentele au fost publicate pe site-ul instituției încă de joia trecută.

Discuțiile au degenerat într-un schimb de replici. Alesul local Vladimir Cîssa l-a acuzat pe Uzun că ar tergiversa intenționat organizarea scrutinului. Prim-vicepreședintele Comitetului Executiv a răspuns, în timp ce părăsea sala de ședințe, că: „voi sta aici până când bașcanul îmi va spune să-mi depun mandatul”.

Într-o reacție pentru NewsMaker, vicepreședintele Adunării Populare de la Comrat, Gheorghe Leiciu, a declarat că decizia deputaților locali de a nu participa la ședința de astăzi poartă, cel mai probabil, „un caracter politic”.

„Spun acest lucru deoarece am discutat neoficial cu colegi care nu au fost prezenți astăzi în sala de ședințe. Situația este influențată și de noile circumstanțe legate de decizia Curții de Apel Chișinău privind condamnarea bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, precum și de necesitatea examinării subiectului privind stabilirea alegerilor pentru funcția de bașcan concomitent cu alegerile pentru Adunarea Populară. Vorbesc despre acest lucru cu mai multă certitudine deoarece regulamentul aflat pe ordinea de zi are caracter temporar, fiind destinat unei singure proceduri și referindu-se exclusiv la alegerile regionale pentru deputații Adunării Populare. Aspectele legate de organizarea alegerilor pentru funcția de bașcan nu sunt reglementate de acest document. Presupun că o parte dintre deputați nu s-au prezentat tocmai din acest motiv”, a declarat Leiciu.

După constatarea lipsei de cvorum, Nicolai Ormanji a anunțat o pauză. APG urmează să se convoace într-o nouă ședință, cu menținerea aceleiași ordini de zi. Deocamdată, data unei noi ședințe nu a fost anunțată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău vor lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: