Facebook/Maia Sandu

10.000 de soldați ruși în Transnistria? Sandu confirmă scenariul: „Cifra este periculoasă”

Dislocarea trupelor ruse în regiunea transnistreană reprezintă un pericol real, avertizează președinta Maia Sandu. Potrivit șefei statului, acest scenariu ar putea deveni posibil în cazul în care, la Chișinău, va fi instalat un Parlament docil intereselor Kremlinului.

Maia Sandu a confirmat estimarea făcută anterior de premierul Dorin Recean, potrivit căreia Rusia ar putea trimite aproximativ 10.000 de militari în stânga Nistrului, pentru a-și consolida prezența militară în regiune.

„Este un pericol real, în situația în care puterea de la Chișinău va fi controlată de Rusia. Sunt informații pe care le avem noi, dar cifra este peirculoasă”, a declarat Maia Sandu în cadrul emisiunii „În profunzime” de la ProTV.

Șefa statului avertizează că obiectivul Moscovei este acapararea puterii în Republica Moldova printr-o guvernare docilă, pro-rusă. Miza, spune Sandu, sunt alegerile parlamentare din toamnă.

„Riscurile sunt mari pentru țară, nu exagerez. Nu vreau să sperii pe nimeni, dar suntem cu toții oameni înțelepți și ar trebui să analizam lucrurile și să ne îngrijim să nu pierdem ceea ce avem”, a mai declarat Maia Sandu.

Întrebată ce va face dacă în septembrie va fi ales un Parlament „ostil”, președinta a declarat că își va exercita mandatul în limitele atribuțiilor constituționale, pentru a proteja cetățenii: „Dar știm care sunt competențele președintelui și care sunt ale Parlamentului, respectiv puterile mele sunt limitate”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, recent, prim-ministrul Dorin Recean a declarat că Federația Rusă vrea să desfășoare 10 000 de soldați în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care nu este controlată de autoritățile constituționale și se află la granița cu Ucraina. Pe 5 iunie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că evaluările au fost făcute de instituțiile statului.

În reacție, ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a calificat declarațiile premierului drept „fantezii electorale” și a sugerat că șeful Guvernului de la Chișinău ar trebui să prezinte dovezi care să îi susțină afirmațiile.

În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse. Majoritatea sunt însă localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute, instaurată în urma conflictului înghețat de acum 33 de ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea contigentului militar rus – solicitare ignorată de Moscova de fiecare dată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prețurile petrolului au atins cel mai scăzut nivel de la izbucnirea războiului dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut joi, 18 iunie, cu aproape 3%, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la prima zi de tranzacționare de după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran. Potrivit Reuters, evoluția pieței a fost influențată de acordul temporar între Washington și Teheran, în cadrul căruia părțile discută despre posibila încheiere a conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor impuse Iranului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au pierdut 1,53 dolari (1,9%), ajungând la 78,02 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american WTI a scăzut cu 2,22 dolari (2,9%), până la 74,57 dolari pe baril.

Brent a coborât la cel mai mic nivel din 2 martie, prima zi de tranzacționare după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, iar WTI a atins minimul din 4 martie.

Declinul prețurilor continuă, pe măsură ce piețele energetice încorporează tot mai mult așteptarea revenirii mai rapide decât se estima a petrolului iranian, în urma memorandumului recent de înțelegere dintre SUA și Iran”, a declarat analistul IG Tony Sycamore.

Memorandumul, structurat în 14 puncte, prevede lansarea unor negocieri pe o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Iranul ar urma să asigure tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz — un culoar esențial pentru transportul global de petrol și gaze. De asemenea, se urmărește restabilirea capacității de tranzit a strâmtorii în termen de 30 de zile.

Documentul amână pentru etapele ulterioare subiectele sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, și prevede totodată că SUA și partenerii săi ar putea elabora un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului.

Analiștii anticipează o reluare treptată a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, însă avertizează că prețurile ar putea să nu revină la nivelurile de dinainte de război, pe fondul cererii ridicate și al necesității de refacere a stocurilor.

Goldman Sachs estimează că exporturile țărilor din Golf vor reveni la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul lunii iulie, iar producția de petrol s-ar putea stabiliza până în octombrie.

BNP Paribas consideră însă că piața nu va reveni la prețurile de dinainte de conflict, estimând că pragul de 75 de dolari pe baril reprezintă un nivel minim sustenabil, în contextul restricțiilor de ofertă și al cererii ridicate. Înainte de război, Brent se tranzacționa în intervalul 60–70 de dolari pe baril.

Potrivit analiștilor PetroChina, consumul de petrol al Chinei ar urma să scadă la 753 de milioane de tone în 2026, cu 4,9% mai puțin decât în 2025, pe fondul tranziției către surse de energie alternative și al prețurilor ridicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: