13 800 automobile vândute în cei 28 de ani colaborare Škoda și DAAC Hermes

P.
| 4 septembrie, 2025
09:00

Promo

Anul 2025 marchează un moment de referință pentru piața auto din Republica Moldova: 28 de ani de parteneriat solid între Škoda și DAAC Hermes, o poveste despre dezvoltare, fiabilitate și păstrarea tradițiilor unei mărci cu peste un secol de istorie. În această perioadă in Moldova au fost vandute mai mult decat 13 800 automobile.

O istorie începută cu viziune

Prezența Škoda în Moldova a debutat în 1997, odată cu deschiderea primului showroom pe strada Calea Ieșilor 10, în Chișinău. Într-o perioadă în care piața auto locală abia începea să se contureze, Škoda a intrat cu un portofoliu restrâns, dar cu o promisiune clară: să ofere clienților automobile fiabile, adaptate nevoilor reale și pregătite să facă față provocărilor drumurilor de aici.

În 2010, compania a făcut un pas decisiv în consolidarea poziției sale, mutând activitatea principală în noul showroom modern de pe Calea Orheiului 111/6. Acest centru a devenit rapid un reper în industria auto locală, oferind nu doar vânzări, ci și zone de consultanță personalizată, spații dedicate test-drive-urilor și servicii post-vânzare complete.

Extindere și consolidare

Astăzi, Škoda Moldova operează prin două showroomuri multifuncționale în Chișinău și o reprezentanță multi-brand în orașul Bălți, asigurând acoperire națională și acces rapid la modele și servicii pentru clienții din toate regiunile țării.

De-a lungul acestor aproape trei decenii, Škoda și DAAC Hermes au investit constant în modernizarea spațiilor, formarea echipelor și implementarea celor mai noi standarde tehnologice ale mărcii. Clienții au beneficiat de garanții extinse, campanii avantajoase și, mai ales, de servicii post-vânzare recunoscute pentru promptitudine și calitate.

Fiabilitate și tradiție
Fiabilitatea Škoda a devenit un argument definitoriu pentru mii de șoferi din Moldova. Modelele mărcii — de la compacte urbane precum Citigo & Fabia, la SUV-uri spațioase precum Kodiaq și limuzine elegante precum Superb — au fost apreciate pentru durabilitate, consum optim și confort. În același timp, tradiția cehă a designului inteligent și a soluțiilor „Simply Clever” a fost păstrată și promovată cu grijă.

Privind spre viitor
Acest moment aniversar nu este doar despre trecut, ci și despre viitor. DAAC Hermes își propune să continue extinderea gamei, inclusiv prin modele electrice și hibride, și să dezvolte proiecte care susțin mobilitatea sustenabilă în Republica Moldova.

Deveniți parte a unei istorii care continuă

13 800 de mașini, 28 de ani de parteneriat, peste un secol de inovații și tradiții. Astăzi, Škoda și DAAC Hermes deschid o nouă pagină – cu modele moderne, tehnologii electrice și servicii care sunt întotdeauna la îndemână. Veniți la showroom-urile noastre, alegeți-vă Škoda și începeți următoarea etapă a acestei istorii împreună cu noi.

De la 1 ianuarie 2026, autovehiculele din Republica Moldova vor fi supuse unei taxe pe valoarea adăugată (TVA) de 20%. Pentru persoanele fizice, acest lucru va duce la o creștere semnificativă a prețului autovehiculelor. În 2025, cumpărătorii Škoda pot beneficia încă de condițiile actuale.
https://www.skoda.md/news/news-detail/offer_130_ro

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

DAAC-Hermes, Moldova, Škoda

Știri similare

Video News

Gazul și căldura se vor scumpi?/Moldova poate rămâne fără lumină?/Autoritățile „se joacă cu focul”?

Promo

Cea de-a cincea ediție Moldova Electronics Forum va reuni la Chișinău peste 100 de participanți din industria electronică

Viață

„Teleradio-Moldova” are un nou director general. Cine este Ecaterina Cheptănaru

Ana-Maria Dolghii
| 22 septembrie, 2026
19:21

Ecaterina Cheptănaru a câștigat concursul pentru funcția de director general al companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM). Consiliul de Supraveghere al TRM, care a organizat concursul, a desemnat-o câștigătoare astăzi, 22 septembrie, după desfășurarea probei interviurilor.

În ultima etapă a concursului au ajuns Ecaterina Cheptănaru, Dorin Scobioală și Sergiu Sandulescu. Directorul general adjunct al TRM, Andrei Zapșa, care s-a calificat, de asemenea, în finală, s-a retras în ziua desfășurării interviurilor.

Interviurile s-au desfășurat cu ușile închise.

Ecaterina Cheptănaru a obținut cel mai mare punctaj acordat de membrii Consiliului de Supraveghere – 8,76 puncte, câștigând astfel concursul. Dorin Scobioală a obținut 6,94 puncte, iar Sergiu Sandulescu – 5,88 puncte.

Potrivit Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru selectarea candidatului la funcția de director general al „Teleradio-Moldova”, câștigător este declarat candidatul care obține cel mai mare punctaj din partea membrilor Consiliului de Supraveghere, dar nu mai puțin de 7 puncte.

Cine este Ecaterina Cheptănaru

Ecaterina Cheptănaru este licențiată în politologie și are două masterate: în relații internaționale și studii diplomatice, respectiv în comunicare instituțională. De asemenea, a urmat un program de instruire la Școala de Jurnalism din Moldova.

De-a lungul timpului, a lucrat la TV „Canal Regional”, unde a fost realizatoarea seriei „Moldova-Europa”, iar între 2017 și 2019 a ocupat funcția de șefă a studioului central al postului. În perioada 2014–2025 a fost autoarea proiectului „Punți către Europa” de la Realitatea TV, iar între aprilie și iulie 2025 a ocupat funcția de directoare generală adjunctă a „Moldova 1”.

***

Amintim că concursul pentru funcția de director general al TRM a fost marcat de controverse. Etapa interviurilor, la care s-au calificat Dorin Scobioală, Ecaterina Cheptănaru, Sergiu Sandulescu și Andrei Zapșa, a fost amânată în iulie, după ce Serviciul de Informații și Securitate a solicitat verificări suplimentare în privința candidaților. În august, SIS a informat Consiliul de Supraveghere despre identificarea unor „factori de risc” în privința lui Zapșa și Scobioală. Pe 2 septembrie, membrii Consiliului au audiat explicațiile candidaților și au decis să-i readmită în concurs.

Funcția de director general al TRM a devenit vacantă după ce, pe 18 mai, Vlad Țurcanu a demisionat pe fondul scandalului legat de punctajul acordat de juriul național la Eurovision. În tot acest timp, Țurcanu a asigurat interimatul funcției.

După plecarea sa de la conducerea „Teleradio-Moldova”, și directorii adjuncți, Andrei Zapșa și Cornel Ciobanu, își vor înceta mandatele.

***

Directorul general al Companiei „Teleradio-Moldova” este numit pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit. Consiliul de supraveghere și dezvoltare urmează să anunțe data ședinței în care vor fi examinate dosarele și desfășurate interviurile publice.

Ecaterina Cheptănaru, top

Știri similare

Justiție

Petru Jardan și Alexandru Ciutac, ex-directori ai Aeroportului Chișinău, își vor afla sentința în dosarul de abuz în serviciu în noiembrie. Ce pedepse cer procurorii

Ana-Maria Dolghii
| 22 septembrie, 2026
17:43

Dezbaterile judiciare în dosarul în care ex-directorul general al Aeroportului Chișinău Petru Jardan și fostul director al Departamentului finaciar-administrativ al întreprinderii Alexandru Ciutac sunt acuzați că ar fi prejudiciat întreprinderea cu peste 3,6 milioane de lei au fost finalizate. Procurorii anticorupție au solicitat câte 7 ani de închisoare pentru fiecare dintre inculpați. Sentința urmează să fie pronunțată în data de 20 noiembrie.

Cei doi sunt acuzați de abuz de serviciu în interesul unui grup criminal organizat, condus de oligarhul Ilan Șor, care este condamnat în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde în Rusia.

Conform unui comunicat al Procuraturii Anticorupție, cei doi ar fi contribuit la reducerea cheltuielilor companiei „Avia Invest”, care a concesionat aeroportul în 2013, transferând asupra întreprinderii de stat plata unor prime de asigurare.

Procurorii susțin că fostul director general interimar ar fi semnat un contract de asigurare în valoare de 379 020 de dolari. Ulterior, primele de asigurare ar fi fost achitate din banii aeroportului, deși contractul de concesiune prevedea că obligația de a procura și menține asigurările revenea companiei „Avia Invest”.

Pe 1 noiembrie 2013, polița de asigurare a fost emisă pe numele „Avia Invest”. Potrivit acuzării, cei doi foști șefi nu ar fi înregistrat însă în contabilitatea întreprinderii de stat acordul prin care drepturile și obligațiile legate de asigurare reveneau companiei concesionare. Astfel, banii achitați de aeroport nu ar fi fost restituiți.

Prejudiciul cauzat întreprinderii de stat este estimat la peste 3,6 milioane de lei.

În cadrul dezbaterilor, procurorii au cerut ca fiecare dintre cei doi inculpați să fie condamnat la 7 ani de închisoare, într-un penitenciar de tip semiînchis, și să fie lipsit de dreptul de a ocupa funcții timp de 5 ani. Totodată, aceștia au solicitat arestarea preventivă a inculpaților în cazul aplicării pedepsei cu închisoarea.

Procurorii au mai cerut ca cei doi să achite întreprinderii de stat prejudiciul de aproape 3,7 milioane de lei.

Sentința urmează să fie pronunțată pe 20 noiembrie, la ora 15:00, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Precizăm că cei doi figurează și în dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, în care mai sunt vizați Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Alla Țubari, Tudor Copaci, Angela Susanu și Maria Șendrilă. Aceștia sunt învinuiți de abuz de putere și abuz de serviciu.

alexandru ciutac, petru jardan

Știri similare

Politică

„M-am rugat personal la premierul Korețki, Zelenski și Șmîhal”: Tofan, despre situația hidrologică de pe Nistru

Mihaela Conovali
| 22 septembrie, 2026
17:26

Premierul Vasile Tofan a declarat că a discutat personal cu conducerea Ucrainei despre situația lacului de acumulare de la Novodnestrovsk și despre continuarea deversării unui debit de 50 de metri cubi pe secundă către Republica Moldova. „M-am rugat personal la premierul Korețki, președintele Zelenski și ministrul Energiei Șmîhal”, a spus Tofan, adăugând că este recunoscător părții ucrainene că, până acum, continuă deversările la acest nivel. Declarațiile au fost făcute în plenul Parlamentului, unde Tofan a venit să solicite declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic.

„Toată lumea poate verifica care sunt intrările de apă în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk. (…) Puteți vedea că, în ultimul timp, au intrat câte 22 de metri cubi de apă acolo, pentru că a fost foarte puțină zăpadă în Carpați. De la asta, lacul a ajuns de la un nivel normal, de 120 de metri, la un nivel de 111 metri. Ca să înțelegeți, riscurile tehnologice încep deja la 112 metri”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, „unicul motiv din care Ucraina a continuat să deverseze din acest lac 50 de metri cubi, în timp ce are aport de 18 metri cubi, ține de relația foarte de încredere și apropiată pe care o avem cu partea ucraineană”.

„Efectiv, trebuie să recunosc: m-am rugat personal la premierul Korețki și la președintele Zelenski, când a venit, și la ministrul de Energie Șmîhal. Am spus că „vă rog frumos, nu le dați cel mai bun argument rușilor și să ne lăsați fără apă. O să fie cea mai bună cartă pe care puteți să li-o dați rușilor ca Chișinăul să rămână fără apă”. Ei ne-au auzit și de asta continuă să deverseze 50 de metri cubi pe secundă, în timp ce lacul lor a ajuns la un nivel de apă la minim istoric. Vă spun mai mult, nivelul la care au ajuns ei acum pune într-un pericol foarte mare orașul Hotin, care se alimentează din lac acolo. Chiar sunt foarte recunoscător părții ucrainene că până acum a continuat deversările la acest nivel”, a mai spus Tofan.

***

Pe 21 septembrie, Ministerul Mediului al Republicii Moldova a declarat că situația hidrologică din bazinul fluviului Nistru rămâne dificilă, din cauza debitelor reduse de apă care ajung în lacul de acumulare Novodnestrovsk. În primele 20 de zile ale lunii septembrie, în lac au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi de apă, în timp ce au fost evacuați circa 103,7 milioane de metri cubi. Astfel, cantitatea de apă evacuată a fost cu aproximativ 63,4 milioane de metri cubi mai mare decât cea care a intrat în lac. La începutul lunii septembrie, nivelul apei era de 111,83 metri. Potrivit estimărilor, în 20 de zile acesta a scăzut cu aproximativ 68 de centimetri, până la 111,15 metri.

Potrivit ecopresa.md, la ședința Comisiei Nistrene din 14 septembrie, Ucraina a propus reducerea deversărilor din lacul de acumulare Novodnistrovsk de la 60 la 22 m³/s, în timp ce Republica Moldova a cerut un debit de cel puțin 50 m³/s.

Lacul de acumulare Novodnestrovsk din Ucraina este principala sursă de alimentare a râului Nistru.

Novodnestrovsk, Vasile Tofan

Știri similare

Viață

Moldova va avea un deficit de energie electrică în această seară. Apelul Energocom

Ana-Maria Dolghii
| 22 septembrie, 2026
17:04

Republica Moldova va înregistra astăzi, 22 septembrie, un deficit de energie electrică de 229 MWh în intervalul 17:00–21:00. Anunțul a fost făcut de Energocom într-un comunicat.

Potrivit Energocom, deficitul este cauzat de faptul că energia disponibilă prin interconexiunile cu Ucraina și România nu este suficientă pentru a acoperi integral necesarul comercial în orele respective.

Deficitul va fi de 4 MWh între 17:00 și 18:00, 59 MWh între 18:00 și 19:00, 111 MWh între 19:00 și 20:00 și 55 MWh între 20:00 și 21:00. În total, pentru intervalul 17:00-21:00, deficitul prognozat constituie 229 MWh.

Pentru restul zilei, a fost rezervată capacitatea necesară pentru acoperirea consumului de energie electrică.

„Îndemnăm cetățenii să utilizeze rațional energia electrică, în special în intervalul orelor de vârf 18:00–23:00, să amâne, acolo unde este posibil, utilizarea aparatelor cu un consum ridicat și să evite risipa de energie”, a transmis întreprinderea de stat.

Amintim că Republica Moldova se află în stare de alertă în sectorul energetic, care va expira pe 25 septembrie. Guvernul a propus astăzi instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, începând cu 26 septembrie, pentru o perioadă de 60 de zile. Parlamentul examinează și urmează să voteze propunerea.

deficit, electricitate, top

Știri similare

Externe

Financial Times: Rețeaua A7, creată de Ilan Șor cu sprijin rusesc, a transferat peste $6,9 mlrd prin sistemul bancar internațional, în pofida sancțiunilor

Ana-Maria Dolghii
| 22 septembrie, 2026
16:15

Standard Chartered, Citigroup și alte bănci internaționale au procesat miliarde de dolari proveniți de la A7, o rețea fintech înființată în Rusia și Kârgâzstan de oligarhul moldovean Ilan Șor, cu sprijinul unei bănci de stat ruse, relatează Financial Times. Documentele obținute de publicație arată că A7 ar fi folosit firme-paravan și o rețea de acte false pentru a transfera peste 6,9 miliarde de dolari prin sistemul financiar internațional, în pofida sancțiunilor impuse Rusiei. O parte dintre tranzacții ar fi vizat bunuri sensibile, inclusiv echipamente militare și achiziții pentru serviciile de securitate ruse.

A7 a fost creată ca alternativă la sistemul occidental de plăți și a fost prezentată de Kremlin drept un instrument pentru plățile transfrontaliere ale Rusiei, după excluderea unor bănci rusești din sistemul Swift în urma invaziei Ucrainei.

Miliarde de dolari prin bănci internaționale

Potrivit documentelor analizate de FT, conturile A7 și ale entităților asociate au primit 1,1 miliarde de dolari la Standard Chartered în Hong Kong, între sfârșitul lui 2024 și august 2025. DBS Hong Kong a primit 273 de milioane de dolari, clienții Citigroup au încasat 74 de milioane, iar clienții Deutsche Bank din Europa aproximativ 18 milioane de dolari.

În Emiratele Arabe Unite, 17 entități asociate A7 au deschis conturi la First Abu Dhabi Bank și au efectuat plăți externe de peste 1,8 miliarde de dolari. A7 a folosit și conturi la JPMorgan Chase și DBS.

Schema se baza pe firme-paravan care depuneau bani în bănci conectate la Swift, după care fondurile erau folosite pentru plata unor facturi externe în numele unor companii ruse. Puțin peste jumătate dintre fluxurile financiare identificate au avut drept destinație finală conturi bancare din China.

Documente false pentru a ascunde mărfurile

A7 ar fi investit resurse considerabile pentru a trece de controalele bancare. Firmele-paravan produceau facturi și alte documente falsificate pentru a ascunde adevărata natură a tranzacțiilor.

Rețeaua dispunea inclusiv de mii de ștampile corporative, unele falsificate, iar angajații primeau instrucțiuni despre modul în care trebuiau descrise mărfurile pentru a nu atrage atenția băncilor.

Într-un caz descris de FT, A7 a încercat să ascundă achiziția a 500 de dispozitive de vedere pe timp de noapte, în valoare de aproximativ 510 000 de dolari, pentru un client rus. Documentele pregătite pentru bancă prezentau marfa drept sticlă securizată, iar angajații au luat în calcul inclusiv varianta „încălțăminte”.

Angajații încercau, de asemenea, să elimine din documente orice „urmă rusească”, inclusiv apariția alfabetului chirilic.

Băncile au început să închidă conturi

Documentele arată că Standard Chartered a început să ridice semne de întrebare în februarie 2025, după o serie de transferuri împărțite în tranșe mai mici. Ulterior, conturile beneficiarilor asociați A7 au fost închise, iar compania și-a mutat o parte din operațiuni către Emiratele Arabe Unite.

First Abu Dhabi Bank a declarat pentru FT că nu comentează cazuri individuale, dar a confirmat că toate conturile asociate A7 identificate de publicație fuseseră deja depistate și închise.

DBS a declarat că nu a avut relații directe cu A7, dar a recunoscut că una dintre entitățile identificate de FT deținea un cont la bancă și că au fost luate măsurile corespunzătoare.

Standard Chartered, Citigroup, JPMorgan și Deutsche Bank au subliniat angajamentul lor față de combaterea spălării banilor, dar au refuzat să ofere comentarii suplimentare.

A7, precum și băncile Eldik, Aiyl și Eurasian Savings Bank, nu au răspuns solicitărilor de comentarii ale Financial Times.

A7 a fost înființată inițial în Rusia și Kârgâzstan de oligarhul fugar Ilan Șor, care este condamnat în dosarul „Frauda bancară” în Republica Moldova, cu sprijinul Promsvyazbank, o bancă de stat rusă cu legături cu industria de apărare. În mai 2025, A7 a fost sancționată de Marea Britanie.

Potrivit FT, operațiunea ar putea fi mai amplă decât indică suma de 6,9 miliarde de dolari: în datele analizate apar alte aproximativ 17 500 de plăți a căror valoare nu a putut fi stabilită.