parlament.md

17% dintre alegători ar putea decide soarta referendumului. Stamate recunoaște: „Nu este foarte mult”

17% dintre alegători ar putea decide soarta referendumului și anume modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Se va întâmpla dacă la scrutin vor participa 33% din alegători, iar jumătate dintre aceștia – 17% – vor spune „Da” modificărilor. Precizările au fost făcute de vicepreședinta Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate. Potrivit ei, 17% „nu este foarte mult” de aceea s-a decis combinarea referendumului cu un tip de scrutin pentru a mobiliza mai mulți cetățeni. 

La emisiunea „Rezoomat” de la RliveTV, Stamate a confirmat declarațiile prezentatoarei TV că referendumul va fi considerat valid dacă la el vor participa 33% din alegători și că dacă jumătate din acești 33% vor vota „pentru” atunci se va modifica Constituția.

La precizarea jurnalistei dacă vor decide rezultatul acestui referendum 17% din alegători, Stamate a răspuns: „Matematic vorbind – da. (…) Din punctul meu de vedere nu este foarte mult, dacă luăm strict matematic 17% să spună „da” sau „nu” în cadrul referendumului. (…) Tocmai din acest motiv sau acesta ar fi unul din argumentele pe care eu le-aș vedea pentru combinarea referendumului cu un tip de scrutin pentru a mobiliza mai mulți cetățeni să participe la referendum, deoarece vin nu doar pentru referendum, vin și pentru alegeri prezidențiale și istoricul în Republica Moldova a demonstrat de multe ori că la referendum prezența este mică – de cele mai multe ori a fost invalidat din cauza prezenței, iar la alegeri totuși cetățenii vin cumva mai activ”, a menționat Stamate.

Întrebată care va fi impactul asupra negocierilor de aderare, dacă rezultatul referendumului va fi negativ sau nu se vor prezenta un număr suficient de alegători, Stamate a răspuns: „Nu știu dacă în sensul acesta va avea un impact asupra negocierilor de aderare. Eu nici nu vreau să iau în calcul un asemenea scenariu, mai ales un răspuns negativ dar nici participare insuficientă. Pentru noi, ca și societate, evident că efectul va fi unul negativ. (…) Un rezultat negativ al referendumului practic ar însemna că trebuie să o luăm de la capăt”.

***

În toamnă, pe 20 octombrie 2024, pe moldoveni îi așteaptă un referendum, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”. Tot pe 20 octombrie vor avea loc alegeri prezidențiale.

Anterior, vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman a declarat că nu va fi un vot în Parlament pentru modificarea Constituției, în urma referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Potrivit deputatei, votul cetățenilor de la referendum „este deasupra oricărui proiect de lege votat în Parlament”. Astfel, un rezultat pozitiv al referendumului „automat devine lege”. Detalii AICI.

Recent, politicianul Sergiu Mocanu a spus că Parlamentul caută o posibilitate prin care cetățenii să participe obligatoriu pe 20 octombrie atât la referendum cât și la alegerile prezidențiale, fără a omite un scrutin. El a mai declarat că s-ar pregăti doar o listă electorală în acest sens. Fie, a adăugat Mocanu, vor fi două buletine dar care vor depinde unul de altul. În reacție, Comisia Electorală Centrală a spus că informația este falsă și a menționat că funcționarii electorali vor înmâna alegătorului două buletine de vot și că „alegătorul decide, prin semnătură, dacă participă la ambele procese electorale sau nu”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: