media-azi.md

Directorul Teleradio-Moldova, obligat să dea explicații Parlamentului? Audieri publice după raportul Curții de Conturi

Conducerea companiei „Teleradio-Moldova” (TRM) și cea a Consiliului de Supraveghere al acesteia urmează să fie audiată pe platformă parlamentară. Declarația a fost făcută de către președinta Comisiei parlamentare pentru mass-media, deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei, pe pagina sa de Facebook. Se întâmplă după ce Curtea de Conturi a constatat într-un raport cu privire la activitatea companiei publice de radio și televiziune mai multe nereguli în gestionarea resurselor financiare și a patrimoniului public, inclusiv depășiri bugetare și practici problematice în semnarea contractelor de muncă între conducerea TRM și Consiliul de Supraveghere.

„Imediat după transmiterea oficială a raportului către Parlament, vom organiza audieri publice pe platforma comisiei noastre, cu participarea managementului companiei și a Consiliului de Supraveghere. Ne vom asigura că toate recomandările din raport vor fi implementate”, a scris deputata PAS pe Facebook.

Liliana Nicolaescu-Onofrei a precizat că această auditare a fost solicitată anul trecut de Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Parlamentara a subliniat că, potrivit legii, TRM trebuie să informeze cetățenii prin programe „menite să asigure informarea exactă, imparțială și obiectivă a publicului, respectând echilibrul politic, egalitatea de gen, libertatea de exprimare, de creație și de conștiință”.

„Independența editorială și autonomia instituțională a furnizorilor publici de servicii media este garantată prin lege. Este interzisă imixtiunea autorităților publice, a partidelor politice sau a altor organizații sociale și economice. La fel de importantă este și corectitudinea gestionării resurselor financiare și a patrimoniului public. Deci, libertate de exprimare, independență și autonomie, dar și responsabilitate majoră”, a conchis Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Compania publică TRM a declarat că a luat act de raportul Curții de Conturi și a implementat o parte dintre recomandări. Referitor la semnarea reciprocă a contractelor de muncă dintre președintele Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare (CSD) și directorul TRM, compania a explicat că situația s-a produs din cauza unui vid legislativ și că prevederile contractului individual de muncă al directorului general nu încalcă Codul Muncii.

Totuși, Curtea a constatat că subordonarea reciprocă și practica contractelor au generat angajamente de plată de 364,3 mii lei la încetarea mandatului directorului Vladimir Țurcanu și aproximativ 1,5 milioane lei în cazul încetării anticipate a contractului individual.

Ce arată raportul Curții de Conturi

Pe 7 noiembrie, Curtea de Conturi a examinat proiectul raportului de audit privind gestionarea resurselor financiare și a patrimoniului public de către TRM în perioada 2023-2024. Potrivit instituției, auditul a identificat „deficiențe semnificative”, printre care:

  • Planul de finanțare a inclus doar bugetul general al companiei și defalcări pentru subdiviziunile radio și televiziune, fără bugete detaliate pentru fiecare serviciu media audiovizual;
  • Tarifele pentru serviciile de difuzare și producție au fost stabilite doar în funcție de piața concurențială și indicatorii externi, fără corelare cu costurile reale suportate de instituție;
  • O parte din banii proveniți din activitatea comercială a fost repartizată unui număr restrâns de angajați sub formă de stimulente suplimentare, fără documentarea corespunzătoare a contribuției suplimentare la sarcinile postului sau la contractul individual;
  • Cheltuielile depășeau limitele bugetare aprobate de CSD cu 21.491,8 mii lei;
  • Subordonarea reciprocă dintre directorul general și președintele/secretarul CSD, precum și practica contractelor individuale, au generat angajamente de plată de 364,3 mii lei la încetarea mandatului directorului general și circa 1,5 milioane lei în caz de încetare anticipată a contractului.

Menționăm că președintele CSD este Arcadie Gherasim, iar secretarul Loretta Handrabura. În contextul deficiențelor identificate, companiei i-au fost înaintate 15 recomandări.

Mai multe detalii AICI.

TRM rămâne principala instituție publică a audiovizualului din Moldova, deținând televiziunea Moldova 1 și postul Radio Moldova. În ultimii ani, compania a fost implicată în mai multe scandaluri, inclusiv acuzații de lipsă de transparență în gestionarea banilor publici formulate de jurnalistul și fostul director al Moldova 1, Mircea Surdu, la adresa actualului director general, Vlad Țurcanu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: