Politică

Directorul Teleradio-Moldova, obligat să dea explicații Parlamentului? Audieri publice după raportul Curții de Conturi

Dumitru Petruleac
| 11 noiembrie, 2025
21:15

Conducerea companiei „Teleradio-Moldova” (TRM) și cea a Consiliului de Supraveghere al acesteia urmează să fie audiată pe platformă parlamentară. Declarația a fost făcută de către președinta Comisiei parlamentare pentru mass-media, deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei, pe pagina sa de Facebook. Se întâmplă după ce Curtea de Conturi a constatat într-un raport cu privire la activitatea companiei publice de radio și televiziune mai multe nereguli în gestionarea resurselor financiare și a patrimoniului public, inclusiv depășiri bugetare și practici problematice în semnarea contractelor de muncă între conducerea TRM și Consiliul de Supraveghere.

„Imediat după transmiterea oficială a raportului către Parlament, vom organiza audieri publice pe platforma comisiei noastre, cu participarea managementului companiei și a Consiliului de Supraveghere. Ne vom asigura că toate recomandările din raport vor fi implementate”, a scris deputata PAS pe Facebook.

Liliana Nicolaescu-Onofrei a precizat că această auditare a fost solicitată anul trecut de Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Parlamentara a subliniat că, potrivit legii, TRM trebuie să informeze cetățenii prin programe „menite să asigure informarea exactă, imparțială și obiectivă a publicului, respectând echilibrul politic, egalitatea de gen, libertatea de exprimare, de creație și de conștiință”.

„Independența editorială și autonomia instituțională a furnizorilor publici de servicii media este garantată prin lege. Este interzisă imixtiunea autorităților publice, a partidelor politice sau a altor organizații sociale și economice. La fel de importantă este și corectitudinea gestionării resurselor financiare și a patrimoniului public. Deci, libertate de exprimare, independență și autonomie, dar și responsabilitate majoră”, a conchis Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Compania publică TRM a declarat că a luat act de raportul Curții de Conturi și a implementat o parte dintre recomandări. Referitor la semnarea reciprocă a contractelor de muncă dintre președintele Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare (CSD) și directorul TRM, compania a explicat că situația s-a produs din cauza unui vid legislativ și că prevederile contractului individual de muncă al directorului general nu încalcă Codul Muncii.

Totuși, Curtea a constatat că subordonarea reciprocă și practica contractelor au generat angajamente de plată de 364,3 mii lei la încetarea mandatului directorului Vladimir Țurcanu și aproximativ 1,5 milioane lei în cazul încetării anticipate a contractului individual.

Ce arată raportul Curții de Conturi

Pe 7 noiembrie, Curtea de Conturi a examinat proiectul raportului de audit privind gestionarea resurselor financiare și a patrimoniului public de către TRM în perioada 2023-2024. Potrivit instituției, auditul a identificat „deficiențe semnificative”, printre care:

Planul de finanțare a inclus doar bugetul general al companiei și defalcări pentru subdiviziunile radio și televiziune, fără bugete detaliate pentru fiecare serviciu media audiovizual;
Tarifele pentru serviciile de difuzare și producție au fost stabilite doar în funcție de piața concurențială și indicatorii externi, fără corelare cu costurile reale suportate de instituție;
O parte din banii proveniți din activitatea comercială a fost repartizată unui număr restrâns de angajați sub formă de stimulente suplimentare, fără documentarea corespunzătoare a contribuției suplimentare la sarcinile postului sau la contractul individual;
Cheltuielile depășeau limitele bugetare aprobate de CSD cu 21.491,8 mii lei;
Subordonarea reciprocă dintre directorul general și președintele/secretarul CSD, precum și practica contractelor individuale, au generat angajamente de plată de 364,3 mii lei la încetarea mandatului directorului general și circa 1,5 milioane lei în caz de încetare anticipată a contractului.

Menționăm că președintele CSD este Arcadie Gherasim, iar secretarul Loretta Handrabura. În contextul deficiențelor identificate, companiei i-au fost înaintate 15 recomandări.

Mai multe detalii AICI.

TRM rămâne principala instituție publică a audiovizualului din Moldova, deținând televiziunea Moldova 1 și postul Radio Moldova. În ultimii ani, compania a fost implicată în mai multe scandaluri, inclusiv acuzații de lipsă de transparență în gestionarea banilor publici formulate de jurnalistul și fostul director al Moldova 1, Mircea Surdu, la adresa actualului director general, Vlad Țurcanu.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Externe

„Este Geran-2, de proveniență rusească”. Nicușor Dan a prezentat concluziile anchetei de la Galați FOTO

Viață

Restricții de circulație în centrul Chișinăului: care este traseul troleibuzelor și autobuzelor

Politică

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
16:48

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul.

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.