25 de ani de inovație: Moldcell și Ericsson accelerează viitorul conectivității  în Moldova

Moldcell aniversează 25 de ani de activitate pe piața telecomunicațiilor din Republica Moldova, consolidând un sfert de secol de conectare a oamenilor și de progres tehnologic constant, printr-o colaborare strânsă cu Ericsson.

Împreună, Moldcell și Ericsson au pus bazele unor progrese digitale majore, pentru a aduce inovațiile globale mai aproape de utilizatorii din întreaga țară. Eforturile comune s-au concentrat permanent pe consolidarea unei rețele de încredere, pe modernizarea continuă și pe lansarea de tehnologii de ultimă generație, cu scopul de a îmbunătăți calitatea serviciilor și a răspunde nevoilor aflate în continuă evoluție.


Această direcție se aliniază cu misiunea Moldcell: de a aduce o lume întreagă în mâinile Clienților, pentru ca ei să-și trăiască viața din plin, prin soluții tehnologice inovatoare și conectivitate inteligentă.

„Parteneriatul dintre Moldcell și Ericsson a fost și rămâne un motor al progresului digital în Moldova. Împreună, investim în tehnologii de ultimă generație și construim infrastructura viitorului, oferind oamenilor o conectivitate mai inteligentă, mai rapidă și, cel mai important, una în care pot avea încredere,” a declarat Adela Dorofei, Directoare a Departamentului Tehnic Moldcell.

Unul dintre cele mai recente rezultate ale acestei colaborări este lansarea tehnologiei 5G pe frecvențele existente – o premieră pentru piața locală. Extinderea rețelei 5G în orașe precum Chișinău, Bălți, Cahul, Ungheni, Comrat și Căușeni reflectă angajamentul ferm de a facilita accesul rapid la tehnologii avansate și de a susține transformarea digitală a economiei.

Daniel Tudose, Key Account Manager pentru România și Moldova, Ericsson, a declarat:
„În calitate de lider global în tehnologia 5G, Ericsson se angajează să ofere Moldcell cele mai avansate soluții tehnologice. Prin valorificarea expertizei noastre în 5G, creăm premisele unor inovații de impact care deschid noi oportunități și stimulează creșterea economică.”

Investițiile recente în modernizarea rețelelor Radio, Core și Transport au deschis calea către performanțe superioare, urmărind obiective ambițioase precum reducerea latenței și dezvoltarea unui ecosistem digital adaptat cerințelor în schimbare ale mediului de afaceri și ale utilizatorilor.

În prezent, 25% dintre abonații Moldcell folosesc deja dispozitive compatibile 5G, ceea ce reflectă nivelul ridicat de pregătire al pieței pentru noile tehnologii. Moldcell continuă să dezvolte programe dedicate de educare și adopție digitală, colaborând cu partenerii săi pentru a asigura accesibilitatea tehnologiei și a sprijini digitalizarea accelerată a societății.

Pentru 2025, Moldcell își propune extinderea rețelei 5G în noi orașe precum Orhei, Ialoveni, Soroca, Drochia și Edineț, concentrându-se pe zonele urbane strategice, care generează cea mai mare parte a consumului de date mobile din țară.

Despre Moldcell: Moldcell este operatorul de telecomunicații din Moldova care oferă o gamă largă de servicii mobile, inclusiv voce, internet mobil, televiziune și Internet fix prin Fibră optică și servicii financiare mobile. Moldcell se angajează să ofere clienților săi cea mai bună experiență posibilă și să sprijine dezvoltarea sustenabilă a economiei în Moldova prin conectivitate, servicii digitale și financiare.

Despre Ericsson: Rețelele programabile și performante Ericsson oferă conectivitate pentru miliarde de oameni în fiecare zi. De aproape 150 de ani, compania creează tehnologii care stau la baza comunicării moderne. Ericsson furnizează soluții de conectivitate mobilă pentru furnizorii de servicii și pentru mediul de afaceri. Împreună cu clienții și partenerii săi, Ericsson transformă în realitate lumea digitală de mâine. www.ericsson.com

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

лэп, электричество, электросеть
Максим Андреев, NewsMaker

Situația din România poate influența prețurile pe piața energiei electrice. Locuitorii R. Moldova, îndemnați să economisească

În contextul stării de alertă din România, pe fondul scăderii producției de energie electrică cauzate de debitul redus al Dunării, piețele regionale se confruntă cu o presiune suplimentară. Situația poate crește necesarul de import al României și poate influența prețurile energiei electrice. Despre aceasta au comunicat reprezentanții Energocom, care au îndemnat locuitorii R. Moldova să evite folosirea aparatelor cu un consum ridicat de energie electrică între orele 18:00 și 23:00, explicând că, în orele de vârf, creșterea consumului poate impune cumpărarea suplimentară de energie de pe piețele regionale, unde aceasta este, de regulă, mai scumpă.

Reprezentanții Energocom au declarat că piețele regionale se confruntă cu o presiune suplimentară, în contextul stării de alertă declarate în România pentru o perioadă de 30 de zile, pe fondul scăderii producției de energie electrică, legate de debitul redus al Dunării. Potrivit companiei, această situație poate crește necesarul de import al României și poate determina fluctuații ale prețurilor energiei electrice.

„În prezent, S.A. „Energocom” acoperă necesarul de energie electrică a consumatorilor din Republica Moldova. Astfel, pentru 1 august 2026, Societatea a achiziționat un volum total de 9.523 MWh de energie electrică. Necesarul este acoperit din surse regenerabile locale și eligibile – 33,05%, contracte bilaterale de import – 51,68%, Piața pentru Ziua Următoare din România, prin OPCOM și BRM – 13,85%, și CET-uri – 1,42%”, a declarat compania în seara zilei de 1 august.

În același timp, au comunicat reprezentanții Energocom, „în orele de vârf, când consumul crește, poate apărea necesitatea unor achiziții suplimentare de pe piețele regionale, unde energia este, de regulă, mai scumpă”.

„În acest sens, utilizarea rațională a energiei electrice contribuie la reducerea acestor costuri și la menținerea echilibrului sistemului electroenergetic național. De aceea, îndemnăm cetățenii să utilizeze responsabil energia electrică și, acolo unde este posibil, să evite folosirea aparatelor cu un consum ridicat în intervalul orelor 18:00–23:00. Mașinile de spălat și de uscat, boilerele electrice sau alte electrocasnice pot fi pornite în timpul zilei, când consumul este mai redus. În acest mod, putem contribui la diminuarea presiunii asupra sistemului electroenergetic național și la reducerea costurilor de achiziție”, se arată în declarația Energocom.

***

Amintim că, pe 31 iulie, premierul interimar al României, Ilie Bolojan, declara că țara traversează, alături de celelalte state din regiune, o perioadă dificilă din punct de vedere energetic. Oficialul adăuga că seceta prelungită și scăderea accentuată a debitului Dunării afectează producția de energie, în special funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă. În context, Bolojan a anunțat că România va intra în stare de alertă începând cu 1 august, cu scopul de a maximiza energia produsă.

Tudor Mardei | NewsMaker

„Nu am spus că Moldova e dependentă de gazul rusesc”: Grosu, reacție după un interviu. Moldpres a prezentat scuze

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a negat că ar fi declarat că Republica Moldova rămâne dependentă de gazul rusesc, după ce o astfel de afirmație a apărut într-un interviu cu acesta, publicat de „Moldpres”. Agenția informațională de stat a recunoscut că declarația nu îi aparține președintelui Parlamentului. Instituția a adresat scuze și a anunțat o anchetă internă.

Interviul a fost publicat pe 31 iulie. Potrivit unei capturi de ecran publicate pe 1 august de un canal de Telegram, inițial, în interviu se menționa că Igor Grosu a declarat: „Din păcate, în ceea ce privește gazele naturale, rămânem dependenți de Federația Rusă până în 2028. Chiar dacă avem contract, am văzut că, în momentul în care avem cea mai mare nevoie de resurse energetice, în perioada de iarnă, livrările pot fi diminuate fără explicații. Aceasta este o formă de dependență și, în același timp, o politică îndreptată împotriva celor care nu sunt obedienți”.

Reacția lui Grosu

„Niciodată și nicăieri nu am spus că Moldova e dependentă de gazul rusesc. Din contra, de fiecare dată, în orice ieșire publică sau în interviuri, spun cu mândrie că din 2021 am scăpat definitiv de șantajul de la Gazprom. A fost complicat, cu costuri mari, inclusiv politice, dar noi ca stat am reușit să nu mai stăm la mâna Kremlinului”, a comunicat Grosu pe 2 august.

În context, el a rugat instituțiile media să-i verifice declarațiile „fără a le interpreta, scoate din context sau falsifica”. „Mai ales când există și înregistrări video”, a adăugat Grosu.

Ce spune Moldpres

Agenția informațională de stat „Moldpres” a declarat că, în interviul publicat cu președintele Parlamentului, „s-a produs o eroare regretabilă”. Potrivit agenției, „Igor Grosu nu a afirmat că R. Moldova este dependentă de gazele rusești”.

„În textul interviului a fost publicată o frază care nu a fost rostită de președintele Parlamentului, cu privire la dependența R. Moldova. Eroarea a fost rectificată în cel mai scurt timp, iar versiunea corectată a textului este disponibilă pe fluxul oficial de știri al agenției. ​Conducerea și redacția AIS MOLDPRES își exprimă regretul pentru acest incident și adresează sincere scuze președintelui Parlamentului, Igor Grosu, precum și tuturor cititorilor și instituțiilor de presă care au preluat informația inițială”, se arată în declarația agenției.

​Totodată, Moldpres a anunțat că „a fost inițiată o anchetă internă pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs această eroare, a identifica persoanele responsabile și a aplica măsurile prevăzute de legislație”.

Ce a spus, de fapt, Grosu în interviu

„Evident că am făcut tot posibilul ca să diversificăm sursele, să nu depindem de o singură sursă, cum am depins până în 2021, de Federația Rusă. Și atunci, chiar dacă aveai contract, în orice moment, dar momentul acela de obicei era iarna, când cel mai mult ai nevoie de resurse energetice, diminua încet-încet (nota red. livrările) și nu îți dădea nicio explicație – o dependență și o armă geopolitică împotriva celor care nu-i sunt obedienți”, a comunicat Grosu în timpul interviului.

***

Reamintim, Republica Moldova nu mai cumpără gaz rusesc pentru malul drept al Nistrului din anul 2022. Întregul necesar de gaze este achiziționat de pe piața europeană și importat prin gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău. La sfârșitul anului 2024, Gazprom a anunțat încetarea livrărilor de gaze către Republica Moldova – volume care erau direcționate integral către regiunea transnistreană – invocând o pretinsă datorie istorică a Chișinăului, care nu a fost confirmată în urma unui audit internațional. În consecință, începând cu 1 ianuarie 2025, gazul rusesc nu mai ajunge nici în stânga Nistrului.

Începând cu 1 august 2025, Energocom este responsabilă de asigurarea cu gaze a consumatorilor din Republica Moldova. Pentru regiunea din stânga Nistrului, gazul este achiziționat de o companie ungară și livrat până la frontiera Republicii Moldova, iar pe teritoriul țării transportul și distribuția sunt asigurate de Moldovagaz.

Colaj NM

„Să nu riscăm să pompăm aer în loc de apă” vs „Când ei vorbesc, noi muncim”: Hajder și Ceban, nou schimb de replici pe tema apei

Situația de pe Nistru a declanșat un nou schimb de replici între primarul Chișinăului, Ion Ceban, și ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Ceban susține că alimentarea cu apă a capitalei depinde de deversările de la Novodnestrovsk și Dubăsari, unde „apă este suficientă”, iar gestionarea acestora ține de autoritățile centrale. Hajder l-a acuzat de „manipulare”, afirmând că edilul evită să vorbească despre nivelul minim al apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk și că, la stația de captare de la Vadul lui Vodă, gestionată de Chișinău, „nu s-a investit absolut deloc în modernizare”. Ulterior, Ceban a prezentat un video cu lucrări despre care spune că au fost efectuate la stație în ultimele săptămâni, inclusiv săpături și instalarea unor țevi.

Ce a declarat primarul

„Noi, la Vadul lui Vodă – unde captăm apă chișinăuienii – eu nu aduc aici apa cu căldarea. Ea vine atât cât se deversează din Novodnestrovsk și cât se deversează de la hidrocentrala de la Dubăsari. Regularea acestor lucruri, Dubăsari și Novodnestrovsk, este de competența exclusivă a Guvernului, a președintelui țării, a Parlamentului, nu a primarului”, a comunicat primarul pe 1 august.

Totuși, el a dat asigurări că primăria întreprinde acțiuni pentru ca locuitorii municipiului Chișinău să aibă apă, indiferent „dacă se întâmplă situații mai complicate” la Novodnestrovsk sau Dubăsari. „În mod normal (…) nu ar trebui să fie problemă, apă este suficientă. (…) Secetă și condiții mai delicate sunt în ultimii 20 de ani. Deci nu are cum să influențeze, doar dacă cineva foarte mult își dorește”, a adăugat Ceban.

Reacția ministrului Mediului

În replică, Gheorghe Hajder l-a acuzat pe edil de „manipulare”.

„Stația de captare este gestionată de Primăria Chișinău și „Apă-Canal”. Este regretabil că, timp de 7 ani, nu s-a investit absolut deloc în modernizarea ei, deși chișinăuienii își achită lunar facturile, iar Ministerul a atenționat „Apă-Canal” despre posibilele riscuri încă din mai 2024. Evită intenționat să spună că în lacul de acumulare Novodnestrovsk nivelul apei este la cote minime, adică este extrem de puțină apă. Aceasta este o realitate obiectivă și, într-adevăr, apa nu poate fi adusă „cu căldarea” – nici de primărie, nici de vreun Guvern din lumea aceasta”, a comunicat ministrul pe 1 august.

Potrivit lui Hajder, „soluția este doar una”. „Primăria și „Apă-Canal” trebuie să investească urgent în infrastructura de la Vadul lui Vodă, pe care o au în proprietate, și să coboare pompele la adâncime, ca să nu riscăm, în viitorul apropiat, să pompăm aer în loc de apă”, a conchis Hajder.

Primarul, cu o nouă declarație

În seara zilei de 1 august, Ceban a publicat o înregistrare video filmată la Vadul lui Vodă, menționând că, de două săptămâni, mai mulți muncitori lucrează la securizarea zonei stației de captare. „Două săptămâni, practic non-stop, pentru patru sisteme complexe de securizare, ca municipiul Chișinău (…) alături de raioanele din preajmă, să aibă apă indiferent ce se întâmplă la Novodnestrovsk sau la Dubăsari”, a adăugat edilul.

Ulterior, el a prezentat un video cu lucrările efectuate la stația de pompare. Potrivit imaginilor, acestea au inclus săpături, precum și instalarea unor țevi. „Atunci când ei vorbesc, noi muncim”, a scris Ceban pe rețelele de socializare.

Amintim că, pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertiza că municipiul Chișinău și unele suburbii riscă să rămână fără apă dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, menționând că apa din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk a ajuns la un minim istoric din cauza secetei și a temperaturilor ridicate. Tot atunci, Hajder i-a cerut primarului Ion Ceban să prezinte starea sondelor arteziene și sursele alternative de apă ale capitalei. În replică, Ceban a declarat că nu există „nicio problemă pe Nistru” și a acuzat guvernarea că ar crea „artificial” o criză. Detalii AICI

Pe 20 iulie, Hajder declara că Chișinăul nu are suficiente surse alternative de apă în cazul unei întreruperi prelungite a alimentării din Nistru. Potrivit lui, sursele de rezervă ale Apă-Canal Chișinău pot asigura doar circa 1 000 de metri cubi de apă pe zi, față de necesarul municipiului de aproximativ 30 000 de metri cubi. Detalii AICI.

Pe 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic. Premierul Vasile Tofan a explicat că măsura a fost luată din cauza secetei prelungite și a scăderii la un nivel istoric a apei din lacurile de acumulare de pe Nistru, pe fondul lipsei precipitațiilor în Munții Carpați. Potrivit acestuia, starea de alertă va permite autorităților să reacționeze mai eficient în cazul agravării crizei hidrologice. Detalii AICI.

Pe 31 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Ucraina reduce deversările în Nistru pentru două săptămâni, cu 15 metri cubi pe secundă mai puțin decât în prezent. Hajder a precizat, totodată, că autoritățile analizează posibilitatea introducerii unor restricții privind utilizarea apei pentru irigații și alte activități, „în funcție de evoluția situației și de debitul râului”. Detalii AICI.

Cetățenii Republicii Moldova, avertizați despre închiderea frontierei Letoniei cu Belarus

Cetățenii Republicii Moldova care tranzitează sau călătoresc pe cale terestră în Letonia sunt atenționați că, în punctul de trecere a frontierei Pāternieki, este imposibilă efectuarea controlului de frontieră din cauza unor defecțiuni tehnice ale sistemelor informatice. Despre aceasta a comunicat Ambasada Republicii Moldova în Letonia pe 2 august. Menționăm că despre închiderea frontierei dintre Letonia și Belarus „din motive tehnice” a anunțat, încă pe 31 iulie, ministrul de Interne al Letoniei, Janis Dombrovs. Pāternieki este ultimul punct de trecere a frontierei funcțional între cele două țări.

„În prezent se înregistrează disfuncționalități tehnice ale sistemelor informatice la punctul de trecere a frontierei Pāternieki, ceea ce face imposibilă desfășurarea controlului de frontieră. La această etapă, cauzele defecțiunii și termenul estimativ pentru remedierea acesteia nu au fost comunicate”, a anunțat ambasada.

Cetățenii care intenționează să traverseze frontiera sunt rugați să urmărească informațiile actualizate publicate de Poliția de Frontieră a Letoniei pe site-ul oficial www.rs.gov.lv, precum și pe pagina oficială de Facebook https://www.facebook.com/rs.gov.lv.

***

Despre închiderea frontierei letono-belarusă „din motive tehnice” a anunțat, pe 31 iulie, ministrul de Interne al Letoniei, Janis Dombrovs. Cu o zi înainte, acesta i-a îndemnat pe cetățenii letoni să nu călătorească în Belarus sau să revină de acolo cât mai curând posibil. „În condițiile războiului hibrid de migrație desfășurat de Belarus, deplasarea în siguranță între cele două țări poate fi dificilă”, a avertizat el.

Potrivit publicației Meduza, în 2023, Letonia a închis punctul de trecere a frontierei Silene (Urbany) cu Belarus. De atunci, între cele două țări a rămas funcțional un singur punct de trecere – Pāternieki (Grigorovșcina). Motivul închiderii punctului Silene a fost criza migrațională organizată de autoritățile din Belarus. În 2026, situația s-a agravat din nou: de la începutul anului, Letonia a reținut peste 9 mii de migranți ilegali la frontiera cu Belarus.

IGSU

Ucraina, gata să ofere „suport și soluții în caz de urgență” pe Nistru. Hajder, discuție cu omologul său ucrainean

Partea ucraineană a dat asigurări că este gata să intervină cu suport și soluții în caz de urgență pe râul Nistru. Despre aceasta a comunicat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, care a menționat că, pe 1 august, a avut o discuție cu omologul său ucrainean, Aleksandr Kravcenko, ministrul Economiei și Mediului din Ucraina.

„Am discutat despre situația hidrologică a râului Nistru și evoluția nivelului apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk. Am convenit menținerea unei comunicări directe și permanente pentru a monitoriza și gestiona efectele scăderii debitului apei pe Nistru. Mă bucur că partea ucraineană înțelege pe deplin îngrijorările noastre legitime și a dat asigurări că este gata să intervină cu suport și soluții în caz de urgență”, a comunicat Hajder.

Potrivit oficialului, pe plan intern, o atenție sporită trebuie acordată stației de captare care alimentează municipiul Chișinău.

***

Amintim că, pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertiza că municipiul Chișinău și unele suburbii riscă să rămână fără apă dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, menționând că apa din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk a ajuns la un minim istoric din cauza secetei și a temperaturilor ridicate. Tot atunci, Hajder i-a cerut primarului Ion Ceban să prezinte starea sondelor arteziene și sursele alternative de apă ale capitalei. În replică, Ceban a declarat că nu există „nicio problemă pe Nistru” și a acuzat guvernarea că ar crea „artificial” o criză. Detalii AICI.

Pe 20 iulie, Hajder declara că Chișinăul nu are suficiente surse alternative de apă în cazul unei întreruperi prelungite a alimentării din Nistru. Potrivit lui, sursele de rezervă ale Apă-Canal Chișinău pot asigura doar circa 1 000 de metri cubi de apă pe zi, față de necesarul municipiului de aproximativ 30 000 de metri cubi. Detalii AICI.

Pe 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic. Premierul Vasile Tofan a explicat că măsura a fost luată din cauza secetei prelungite și a scăderii la un nivel istoric a apei din lacurile de acumulare de pe Nistru, pe fondul lipsei precipitațiilor în Munții Carpați. Potrivit acestuia, starea de alertă va permite autorităților să reacționeze mai eficient în cazul agravării crizei hidrologice. Detalii AICI.

Pe 31 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Ucraina reduce deversările în Nistru pentru două săptămâni, cu 15 metri cubi pe secundă mai puțin decât în prezent. Hajder a precizat, totodată, că autoritățile analizează posibilitatea introducerii unor restricții privind utilizarea apei pentru irigații și alte activități, „în funcție de evoluția situației și de debitul râului”. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: