presedinte.md

38 de ani de la explozia de la Cernobîl. Maia Sandu: „Din păcate, războiul din Ucraina a readus în prim plan riscul unui accident nuclear”

Astăzi, 26 aprilie, se împlinesc 38 de ani de la tragicul accident de la centrala nucleară de la Cernobîl, una dintre cele mai devastatoare catastrofe provocate de om în secolul al XX-lea. De Ziua internațională de comemorare a victimelor catastrofei de la Cernobîl, președinta Maia Sandu și-a exprimat recunoștința pentru moldovenii care au participat la lichidarea pericolului radioactiv. Șefa statului a adus în atenție, totodată, pericolul unui nou accident nuclear în regiune, contextul războiului declanșat de Rusia în țara vecină, Ucraina. 

„Peste 3500 de concetățeni și-au pus în primejdie sănătatea și viața pentru a opri răspândirea radiației, iar azi, jumătate dintre ei nu mai sunt printre noi. Avem datoria să cinstim sacrificiul și memoria eroilor și să oferim susținere familiilor lor”, a scris Maia Sandu pe rețelele de socializare.

Președinta susține că urmările exploziilor și scurgerilor radioactive de la Cernobîl servesc drept exemplu al pericolelor nucleare și amintesc despre importanța cooperării internaționale pentru utilizarea pașnică și în siguranță a tehnologiilor nucleare.

„Din păcate, războiul din Ucraina a readus în prim plan riscul unui accident nuclear în regiune. Comunitatea internațională nu poate admite acest lucru. De aceea, avem nevoie de norme mai stricte privind securitatea nucleară și de o cooperare mai bună în această direcție. Dacă țările lumii vor acționa solidar, în numele binelui comun, pentru protejarea oamenilor și a mediului înconjurător, putem avea un viitor pașnic și sigur”, a mai scris Maia Sandu.

***

Amintim că pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare Cernobîl din Ucraina a explodat, după șir de erori umane, provocând cel mai grav incident din istoria nucleară civilă. Explozia s-a produs noaptea, la 1:23, și a fost urmată de un incendiu puternic. Acoperișul reactorului 4, greu de o mie de tone, a fost aruncat în aer, şi 190 de tone de substanțe radioactive au ajuns la peste 1.000 de metri în atmosferă, iar apoi au fost purtate de curenții de aer pe distanțe imense. Puțini au fost cei care au știut ce s-a întâmplat atunci. Abia la 36 de ore de la dezastru au început evacuările în Pripit, o localitate cu 50.000 de locuitori, situată la un kilometru şi jumătate de centrală. În mai puțin de două zile, norul care purta particule radioactive, de 200 de ori mai puternice decât bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, a cuprins tot nordul Europei. Totodată, suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuați peste 300.000 de oameni.

Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Fostul adjunct al SIS, Alexandru Balan,condamnat pentru trădare de partie, întâmpinat cu flori în Belarus după schimbul de deținuți: „Și-a îndeplinit datoria”

Presa de stat din Belarus a publicat imagini în care fostul director adjunct al SIS al Republicii Moldova, Alexandru Balan, condamnat în Moldova pentru trădare de patrie și arestat în România, este întâmpinat cu flori după schimbul internațional de deținuți care a avut loc la frontiera polono-belarusă. Potrivit presei belaruse, Balan este prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”, acesta primind flori și cadouri din partea președintelui Lukașenko.

Presa belarusă îl prezintă pe Balan drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit cu curaj datoria față de patrie”. Schimbul ar fi implicat serviciile secrete din șapte state și a durat aproximativ un an. Etapa finală a avut loc la linia frontierei de stat dintre Polonia și Belarus, de o parte acționând KGB-ul belarus, de cealaltă Agenția de Informații și Agenția de Securitate Internă a Poloniei.

„La etapa inițială era vorba exclusiv de interesele Republicii Belarus și ale Republicii Polone. Dar, după cum știm cu toții, în lume totul este interconectat. În final, serviciile speciale din șapte state au fost implicate în acest proces. KGB-ul a colaborat activ cu aliații din OTSC și cu alte state prietene”, a declarat adjunctul șefului Departamentului de Anchetă al KGB, sublocotenentul-colonel Alexandru Tarasevici.

Oficialul belarus a mai precizat că FSB-ul rus a adus „o contribuție semnificativă” la operațiune, desfășurând activități comune cu colegii belaruși „la cel mai înalt nivel profesional, în cele mai dificile etape”. Potrivit presei de stat, Lukașenko a condus personal negocierile cu liderii țărilor implicate.

„Exemplul de astăzi arată clar că principiul declarat de președintele Republicii Belarus de a rezolva toate problemele pe cale pașnică, diplomatică, prin căutarea unor compromisuri, duce întotdeauna la un rezultat pozitiv, care în cele din urmă este benefic pentru toți. Considerăm că acest principiu poate și trebuie să fie utilizat pentru rezolvarea tuturor problemelor acute și a situațiilor conflictuale din regiune”, a adăugat Tarasevici.

Potrivit presei belaruse, celor reveniți în Belarus li se va acorda asistență medicală de înaltă calificare și toate condițiile pentru rezolvarea problemelor personale și de familie. „Președintele Republicii Belarus a dat dispoziție președintelui KGB să acorde asistență maximă agenților noștri de informații, care, riscându-și viața și sănătatea, și-au îndeplinit cu fermitate și curaj datoria față de patrie”, a mai spus Tarasevici.

Schimbul a fost descris drept un „rezultat istoric” de către SUA, Polonia și România, care au mulțumit public Republicii Moldova pentru cooperare. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a scris că operațiunea a fost „finalul unui joc diplomatic complex, care a durat doi ani și a fost marcat de numeroase răsturnări de situație”, mulțumind explicit Moldovei pentru sprijin.

Trimisul special al SUA pentru Belarus, John Coale, a confirmat că eliberarea celor doi ofițeri moldoveni a fost posibilă prin coordonarea cu mai mulți parteneri internaționali.

„Sub conducerea președintelui Trump, America își susține aliații și obține victorii diplomatice pe care nimeni altcineva nu le poate realiza”, a scris Coale.

Președintele României, Nicușor Dan, a precizat că SRI a documentat acțiunile de spionaj ale lui Alexandru Balan în favoarea serviciilor belaruse, iar instituțiile judiciare române au răspuns pozitiv solicitărilor de extrădare ale Moldovei.

***

Precizăm că schimbul de deținuți a avut loc la granița belaruso-polonă. Rusia i-a primit pe arheologul Alexandr Butiaghin, arestat în Polonia pentru săpături ilegale în Crimeea, pe fostul director adjunct al SIS al Republicii Moldova, Alexandru Balan, reținut în România pentru presupus transfer de secrete către Belarus și extrădat recent în Moldova, precum și pe Nina Popova, acuzată de spionaj și arestată la Chișinău.

În schimb, Rusia a eliberat doi ofițeri ai SIS din Republica Moldova, iar Belarus a eliberat mai multe persoane, inclusiv jurnalistul polonez Andrzej Poczobut și călugărul Grzegorz Pawel.

În reacția sa, președinta Maia Sandu a mulțumit președintelui SUA, Donald Trump, pentru implicarea sa și a administrației americane „în succesul acestei acțiuni”. Șefa statului le-a mulțumit și partenerilor din SUA, Polonia și România „pentru implicare la fiecare etapă a procesului și pentru sprijinul acordat autorităților” din Republica Moldova. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: