presedinte.md

38 de ani de la explozia de la Cernobîl. Maia Sandu: „Din păcate, războiul din Ucraina a readus în prim plan riscul unui accident nuclear”

Astăzi, 26 aprilie, se împlinesc 38 de ani de la tragicul accident de la centrala nucleară de la Cernobîl, una dintre cele mai devastatoare catastrofe provocate de om în secolul al XX-lea. De Ziua internațională de comemorare a victimelor catastrofei de la Cernobîl, președinta Maia Sandu și-a exprimat recunoștința pentru moldovenii care au participat la lichidarea pericolului radioactiv. Șefa statului a adus în atenție, totodată, pericolul unui nou accident nuclear în regiune, contextul războiului declanșat de Rusia în țara vecină, Ucraina. 

„Peste 3500 de concetățeni și-au pus în primejdie sănătatea și viața pentru a opri răspândirea radiației, iar azi, jumătate dintre ei nu mai sunt printre noi. Avem datoria să cinstim sacrificiul și memoria eroilor și să oferim susținere familiilor lor”, a scris Maia Sandu pe rețelele de socializare.

Președinta susține că urmările exploziilor și scurgerilor radioactive de la Cernobîl servesc drept exemplu al pericolelor nucleare și amintesc despre importanța cooperării internaționale pentru utilizarea pașnică și în siguranță a tehnologiilor nucleare.

„Din păcate, războiul din Ucraina a readus în prim plan riscul unui accident nuclear în regiune. Comunitatea internațională nu poate admite acest lucru. De aceea, avem nevoie de norme mai stricte privind securitatea nucleară și de o cooperare mai bună în această direcție. Dacă țările lumii vor acționa solidar, în numele binelui comun, pentru protejarea oamenilor și a mediului înconjurător, putem avea un viitor pașnic și sigur”, a mai scris Maia Sandu.

***

Amintim că pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare Cernobîl din Ucraina a explodat, după șir de erori umane, provocând cel mai grav incident din istoria nucleară civilă. Explozia s-a produs noaptea, la 1:23, și a fost urmată de un incendiu puternic. Acoperișul reactorului 4, greu de o mie de tone, a fost aruncat în aer, şi 190 de tone de substanțe radioactive au ajuns la peste 1.000 de metri în atmosferă, iar apoi au fost purtate de curenții de aer pe distanțe imense. Puțini au fost cei care au știut ce s-a întâmplat atunci. Abia la 36 de ore de la dezastru au început evacuările în Pripit, o localitate cu 50.000 de locuitori, situată la un kilometru şi jumătate de centrală. În mai puțin de două zile, norul care purta particule radioactive, de 200 de ori mai puternice decât bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, a cuprins tot nordul Europei. Totodată, suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuați peste 300.000 de oameni.

Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reforma administrativ-teritorială, blocată în Găgăuzia? Buzu explică de ce procesul nu avansează

Reforma administrativ-teritorială bate pasul pe loc în Găgăuzia. Potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, deși au existat discuții și intenții privind amalgamarea voluntară, nu au fost adoptate decizii de inițiere. Oficialul spune că următorii pași vor fi analizați după alegerea unei Adunări Populare „reprezentative”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Sunt întrebări” de la NewsMaker.

„În Găgăuzia nu avem un progres. Practic, chiar dacă au fost discuții și chiar dacă am văzut acolo anumite idei și intenții, nu avem decizii de inițiere, pentru că în Găgăuzia avem un proces un pic diferit – când se ia o decizie de inițiere și o decizie finală, acel dosar trece la Adunarea Populară. În restul țării, acel dosar se duce la Guvern. Și pentru că noi nu avem o Adunare Populară funcțională, procesul este cumva blocat”, a declarat Buzu.

Oficialul a precizat că preocuparea Chișinăului este ca în autonomie să fie organizate alegeri „libere, fără interferențe și competitive”: „să avem o Adunare a Poporului care într-adevăr este reprezentativă, după care vom vedea care sunt soluțiile. Și acolo primăriile trebuie să se consolideze, pentru că altfel nu vor putea să aducă servicii și să mențină serviciile pe care le au”.

Întrebat dacă fără o Adunare Populară funcțională reforma nu este posibilă, Alexei Buzu a precizat: „Nu este posibil, cel puțin la moment. Trebuie să depășim și să clarificăm acest lucru”.

În ceea ce privește cele trei raioane din UTAG – Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești – secretarul general al Guvernului a precizat că autoritățile nu vor „interfera acolo”: „Găgăuzia are competențe specifice inclusiv pe structura administrativă”.

Amintim că alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei erau programate inițial pentru noiembrie 2025, însă au fost amânate de două ori. În prezent, scrutinul este stabilit pentru 15 noiembrie 2026, însă nu este clar dacă acesta va putea avea loc la această dată.

Incertitudinea a apărut după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare să constituie și să controleze organul electoral al autonomiei. În urma deciziei, deputații PAS au înregistrat, pe 27 iulie, un proiect de modificare a Codului electoral, care a fost aprobat ulterior în prima lectură.

Documentul prevede că alegerile pentru APG vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală și vor introduce alegerea deputaților prin sistem proporțional, pe liste de partid. Totuși, această modificare nu se va aplica scrutinului din 15 noiembrie. Pentru a respecta principiul stabilității legislației electorale, actuala componență a APG va fi aleasă în continuare în circumscripții uninominale, iar sistemul proporțional va fi aplicat abia la următoarele alegeri.

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că alegerile din Găgăuzia „ar putea avea loc până la sfârșitul anului”, fără să confirme data de 15 noiembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: