presedinte.md

38 de ani de la explozia de la Cernobîl. Maia Sandu: „Din păcate, războiul din Ucraina a readus în prim plan riscul unui accident nuclear”

Astăzi, 26 aprilie, se împlinesc 38 de ani de la tragicul accident de la centrala nucleară de la Cernobîl, una dintre cele mai devastatoare catastrofe provocate de om în secolul al XX-lea. De Ziua internațională de comemorare a victimelor catastrofei de la Cernobîl, președinta Maia Sandu și-a exprimat recunoștința pentru moldovenii care au participat la lichidarea pericolului radioactiv. Șefa statului a adus în atenție, totodată, pericolul unui nou accident nuclear în regiune, contextul războiului declanșat de Rusia în țara vecină, Ucraina. 

„Peste 3500 de concetățeni și-au pus în primejdie sănătatea și viața pentru a opri răspândirea radiației, iar azi, jumătate dintre ei nu mai sunt printre noi. Avem datoria să cinstim sacrificiul și memoria eroilor și să oferim susținere familiilor lor”, a scris Maia Sandu pe rețelele de socializare.

Președinta susține că urmările exploziilor și scurgerilor radioactive de la Cernobîl servesc drept exemplu al pericolelor nucleare și amintesc despre importanța cooperării internaționale pentru utilizarea pașnică și în siguranță a tehnologiilor nucleare.

„Din păcate, războiul din Ucraina a readus în prim plan riscul unui accident nuclear în regiune. Comunitatea internațională nu poate admite acest lucru. De aceea, avem nevoie de norme mai stricte privind securitatea nucleară și de o cooperare mai bună în această direcție. Dacă țările lumii vor acționa solidar, în numele binelui comun, pentru protejarea oamenilor și a mediului înconjurător, putem avea un viitor pașnic și sigur”, a mai scris Maia Sandu.

***

Amintim că pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare Cernobîl din Ucraina a explodat, după șir de erori umane, provocând cel mai grav incident din istoria nucleară civilă. Explozia s-a produs noaptea, la 1:23, și a fost urmată de un incendiu puternic. Acoperișul reactorului 4, greu de o mie de tone, a fost aruncat în aer, şi 190 de tone de substanțe radioactive au ajuns la peste 1.000 de metri în atmosferă, iar apoi au fost purtate de curenții de aer pe distanțe imense. Puțini au fost cei care au știut ce s-a întâmplat atunci. Abia la 36 de ore de la dezastru au început evacuările în Pripit, o localitate cu 50.000 de locuitori, situată la un kilometru şi jumătate de centrală. În mai puțin de două zile, norul care purta particule radioactive, de 200 de ori mai puternice decât bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, a cuprins tot nordul Europei. Totodată, suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuați peste 300.000 de oameni.

Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Școlile profesionale din Moldova pregătesc tineri pentru cariere sustenabile în domeniul energiilor regenerabile

Rezultatele proiectului „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei” au fost prezentate la Chișinău în cadrul vizitei oficiale a Beatei Meinl-Reisinger, Ministra Federală pentru Afaceri Europene și Internaționale a Austriei.

Implementat de Organizația Internațională a Muncii (ILO) și finanțat de Austrian Development Agency (ADA) cu fonduri ale Cooperării Austriece pentru Dezvoltare și ale Liechtenstein Development Service (LED), proiectul are drept obiectiv modernizarea învățământ profesional tehnic și pregătirea specialiștilor pentru economia verde. 

Un rezultat major al proiectului îl constituie faptul că, începând cu anul de studii 2025–2026, șase instituții de învățământ profesional tehnic din țară vor lansa trei noi specialități în domeniul energiei regenerabile. Astfel, tinerii și tinerele din Moldova vor putea obține calificarea de tehnician/tehniciană pentru instalații de producere a energiei din surse regenerabile, de electrician/electriciană în construcții, specializat/ă în instalarea sistemelor fotovoltaice solare, și de instalator/instalatoare pentru sisteme geotermale de mică adâncime și pompe de căldură. În paralel, a fost introdusă și o micro-calificare în Educație pentru dezvoltare durabilă, iar peste 60 de curricula și resurse de învățare au fost actualizate. De menționat că componenta ce ține de dezvoltarea cadrului normativ pentru noile programe de studii este realizată în parteneriat cu Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED).

Aceste schimbări nu se limitează la programele de studii. Șase instituții de învățământ vor fi modernizate cu echipament pentru laboratoare, cadrele didactice și manageriale din peste 48  instituții profesionale (dar  si pentru reprezentanți ai mediului de afaceri, parteneri de dezvoltare, reprezentanți ai guvernului, parteneri sociali) au beneficiat de peste 450 de ore de instruire în domenii precum pedagogia inovativă, eco-management, tranziția verde și egalitate de gen. Cinci instituții au elaborat si implementat planuri de acțiuni pentru ecologizare. De asemenea, în șase regiuni ale țării, în cadrul a 10 instituții de învățământ profesional tehnic sunt în proces de implementare unsprezece proiecte EcoImpact, ce includ sisteme de colectare a apei de ploaie, centre de reciclare, eco-cluburi, inițiative pentru reducerea plasticului și întreprinderi sociale verzi. În total, peste 800 de elevi și profesori au fost implicați în aceste activități, iar mai mult de 60 de fete vor descoperi oportunitățile din industriile verzi prin bootcampuri și întâlniri inspiraționale.

Eforturile de instruire și modernizare au fost însoțite de un amplu proces de dialog și conștientizare. Peste 250 de actori din diverse sectoare au participat la Dialogurile Naționale „Tranziție Verde și Echitabilă”, iar campaniile de sensibilizare au ajuns la mai mult de un milion de persoane, inclusiv 500 de fete și femei și peste 320 de școli din întreaga țară.

În cadrul vizitei sale la Chișinău, Beate Meinl-Reisinger, Ministra Federală pentru Afaceri Europene și Internaționale a Austriei, a declarat că: „Austria sprijină ferm Republica Moldova în eforturile de a construi o economie verde și competitivă. Investițiile în educația profesională și în formarea specialiștilor în energie regenerabilă înseamnă nu doar locuri de muncă mai bune, ci și o contribuție esențială la un viitor mai curat și mai sigur pentru generațiile viitoare.”

La rândul său, Vera Chilari, Coordonatoare Națională a proiectului, a menționat că: „Prin acest proiect, Moldova construiește nu doar programe și standarde noi, ci și o cultură a responsabilității față de mediu. Investim în tineri, în profesori și în comunități, pentru ca tranziția verde să devină o oportunitate reală de dezvoltare durabilă pentru întreaga țară.”

Proiectul confirmă faptul că tranziția verde nu este doar o necesitate, ci și o șansă pentru educație, economie și societate. Impactul său se traduce printr-un mediu mai curat și mai sănătos, locuri de muncă mai bune pentru tineri și adulți și consolidarea unei industrii a energiilor regenerabile în Republica Moldova. 

Proiectul „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei” se desfășoară în perioada 2023–2026 și este implementat de Organizația Internațională a Muncii (ILO) și finanțat de Austrian Development Agency (ADA) cu fonduri ale Cooperării Austriece pentru Dezvoltare și ale Liechtenstein Development Service (LED), proiectul are drept obiectiv modernizarea educației profesionale tehnice și pregătirea specialiștilor pentru economia verde. Componenta ce ține de dezvoltarea cadrului normativ pentru noile programe de studii este realizată în parteneriat cu Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: