presedinte.md

38 de ani de la explozia de la Cernobîl. Maia Sandu: „Din păcate, războiul din Ucraina a readus în prim plan riscul unui accident nuclear”

Astăzi, 26 aprilie, se împlinesc 38 de ani de la tragicul accident de la centrala nucleară de la Cernobîl, una dintre cele mai devastatoare catastrofe provocate de om în secolul al XX-lea. De Ziua internațională de comemorare a victimelor catastrofei de la Cernobîl, președinta Maia Sandu și-a exprimat recunoștința pentru moldovenii care au participat la lichidarea pericolului radioactiv. Șefa statului a adus în atenție, totodată, pericolul unui nou accident nuclear în regiune, contextul războiului declanșat de Rusia în țara vecină, Ucraina. 

„Peste 3500 de concetățeni și-au pus în primejdie sănătatea și viața pentru a opri răspândirea radiației, iar azi, jumătate dintre ei nu mai sunt printre noi. Avem datoria să cinstim sacrificiul și memoria eroilor și să oferim susținere familiilor lor”, a scris Maia Sandu pe rețelele de socializare.

Președinta susține că urmările exploziilor și scurgerilor radioactive de la Cernobîl servesc drept exemplu al pericolelor nucleare și amintesc despre importanța cooperării internaționale pentru utilizarea pașnică și în siguranță a tehnologiilor nucleare.

„Din păcate, războiul din Ucraina a readus în prim plan riscul unui accident nuclear în regiune. Comunitatea internațională nu poate admite acest lucru. De aceea, avem nevoie de norme mai stricte privind securitatea nucleară și de o cooperare mai bună în această direcție. Dacă țările lumii vor acționa solidar, în numele binelui comun, pentru protejarea oamenilor și a mediului înconjurător, putem avea un viitor pașnic și sigur”, a mai scris Maia Sandu.

***

Amintim că pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare Cernobîl din Ucraina a explodat, după șir de erori umane, provocând cel mai grav incident din istoria nucleară civilă. Explozia s-a produs noaptea, la 1:23, și a fost urmată de un incendiu puternic. Acoperișul reactorului 4, greu de o mie de tone, a fost aruncat în aer, şi 190 de tone de substanțe radioactive au ajuns la peste 1.000 de metri în atmosferă, iar apoi au fost purtate de curenții de aer pe distanțe imense. Puțini au fost cei care au știut ce s-a întâmplat atunci. Abia la 36 de ore de la dezastru au început evacuările în Pripit, o localitate cu 50.000 de locuitori, situată la un kilometru şi jumătate de centrală. În mai puțin de două zile, norul care purta particule radioactive, de 200 de ori mai puternice decât bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, a cuprins tot nordul Europei. Totodată, suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuați peste 300.000 de oameni.

Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei cere Curții Constituționale să amâne examinarea sesizării Ministerului Justiției: „Nu am dreptul să fac presiuni, dar…”

Noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, solicită Curții Constituționale să amâne examinarea sesizării privind constituționalitatea unor prevederi ale legislației autonomiei referitoare la organizarea alegerilor. Potrivit acestuia, o eventuală amânare ar oferi timp pentru un dialog „constructiv” între autoritățile de la Comrat și cele de la Chișinău. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute luni, 6 iulie.

Mâine, Curtea Constituțională examinează examinează chestiunea privind modul de desfășurare a alegerilor din Găgăuzia și alte aspecte administrative și juridice. Nu am dreptul să fac presiune asupra Înaltei Curți, dar nutresc speranța sinceră că magistrații vor lua o pauză și vor amâna aceste ședințe cu tentă politică. Acest lucru ar permite noii administrații alese a autonomiei, în persoana mea și a colegilor mei, împreună cu reprezentanții Guvernului și a administrației centrale, să purtăm un dialog serios și constructiv”, a declarat Valentin Gaidarji.

Acesta a mai făcut apel la renunțarea la „confruntarea” dintre Chișinău și Comrat. „Sunt deschis oricărui dialog onest. Sunt gata să mă întâlnesc cu președintele țării, cu președintele Parlamentului, cu reprezentanții Guvernului și cu toți cei care doresc binele acestei țări”, a spus Gaidarji.

Amintim că criza din jurul alegerilor durează de mai multe luni. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

În martie, Comratul a mai avut o tentativă și a numit alegerile pentru 21 iunie, însă și de această dată decizia a fost anulată în instanță.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei. Examinarea sesizării va începe marți, 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: