Игорь Чекан/NewsMaker

Vornicu împotriva lui Ceban: cum vrea PAS să câștige Primăria Chișinău cu un primar din suburbie (ANALIZĂ)

Propunerea organizației municipale PAS de a-l desemna pe actualul primar al comunei Stăuceni, Alexandru Vornicu, drept candidat la funcția de primar al Chișinăului i-a surprins pe mulți. Anterior, reprezentanții partidului de guvernare au vehiculat numele unor persoane mai cunoscute. Deși candidatura lui Vornicu nu a fost încă aprobată oficial, iar până la alegerile locale a mai rămas mai bine de un an, experții vorbesc deja despre o strategie aparte a PAS pentru acest scrutin. De ce partidul de guvernare a ales să mizeze pe un candidat puțin cunoscut împotriva actualului primar al capitalei, Ion Ceban (dacă acesta va candida), și de ce a făcut acest anunț cu mai bine de un an înainte de alegeri – aflați în materialul NewsMaker.

Candidatul-surpriză

„Anul viitor vom crește numărul primăriilor conduse de reprezentanți ai PAS. Și, cel mai important, un reprezentant al PAS trebuie să conducă Primăria Chișinău. Capitala trebuie să aibă un primar proeuropean”, a declarat liderul PAS, Igor Grosu, la congresul partidului, organizat pe 14 iunie cu ocazia împlinirii a zece ani de la fondare.

Chiar a doua zi, pe 15 iunie, organizația teritorială PAS din Chișinău a anunțat că îl propune pe primarul comunei Stăuceni, Alexandru Vornicu, drept candidat la funcția de primar al capitalei. Acesta le-a mulțumit deja colegilor pentru încrederea acordată.

Deocamdată este vorba doar despre o propunere. Pentru ca desemnarea să devină oficială, candidatura sa trebuie aprobată de Biroul Permanent al partidului.

Inițiativa de a-l propune pe Vornicu i-a surprins pe mulți. În aprilie, ministrul Educației și vicepreședintele PAS, Dan Perciun, vorbind despre posibilii candidați ai partidului la Primăria Chișinău, îi menționa pe ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, și pe ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Perciun declara atunci că PAS examinează mai multe candidaturi, însă o decizie finală nu fusese încă luată. Vladimir Bolea a menționat, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, că alegerea candidatului partidului pentru funcția de primar al capitalei este un proces de durată, care trebuie să se încheie printr-un vot în cadrul formațiunii politice. La rândul său, Hajder, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor, a spus că trebuie să se concentreze asupra problemelor legate de Nistru și asupra continuării reformei Moldsilva. În cele din urmă, PAS pare să fi decis să nu înainteze una dintre figurile sale principale, ci să mizeze pe un ales local.

Capitala rămâne un obiectiv strategic pentru PAS. Cu toate acestea, partidul de guvernare nu a reușit până acum să câștige alegerile pentru Primăria Chișinău. Ion Ceban a obținut primul mandat de primar în 2019, când l-a învins în turul al doilea pe candidatul Blocului ACUM (PAS + Platforma DA), Andrei Năstase. La ultimele alegeri locale, din 2023, candidatul PAS a fost deputatul Lilian Carp. Acesta a obținut 28,23% din voturi și a pierdut în fața lui Ceban încă din primul tur.

Ion Ceban critică în mod constant partidul de guvernare și folosește Primăria Chișinău inclusiv ca rampă de lansare în politica națională. După ce a câștigat primul mandat de primar, Ceban a părăsit Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), din partea căruia candidase, iar ulterior și-a fondat propria formațiune politică – Mișcarea Alternativa Națională (MAN), care se poziționează drept proeuropeană.

Judecând după rezultatele alegerilor naționale, Chișinăul este un oraș cu o orientare proeuropeană, astfel că există o mare probabilitate ca principala confruntare din turul al doilea al alegerilor să se dea între Ion Ceban și candidatul PAS. Totuși, experții iau în calcul și alte scenarii.

Candidatul „din teritoriu”

Alexandru Vornicu a devenit pentru prima dată primar al comunei Stăuceni, suburbie a Chișinăului, în 2019. Atunci a candidat din partea Blocului ACUM (PAS + Platforma DA) și a obținut 53,84% din voturi în turul al doilea, învingând candidatul Partidului Liberal. În 2023, a câștigat alegerile încă din primul tur, cu 78,73% din voturile alegătorilor. În PAS, Stăuceni este prezentată drept un model, iar Vornicu – exemplu de bună administrare a unui oraș european.

Probabil din acest motiv partidul a decis să îl desemneze drept candidat la funcția de primar al capitalei, consideră doctorul în științe politice Angela Colațchi. „PAS a pornit de la ideea că alegerile locale nu sunt alegeri politice. Oamenii aleg nu partidul, ci persoana concretă. De aceea, cel mai probabil, s-a mizat pe un candidat «din teritoriu»”, a presupus experta.

În opinia sa, însă, această strategie implică numeroase riscuri, deoarece alegerile pentru funcția de primar al unei localități mici diferă semnificativ de cele pentru funcția de primar al capitalei. „La Chișinău, totuși, se păstrează componenta politică”, a declarat experta.

Vornicu este o figură puțin cunoscută pe scena politică din Chișinău. De acum înainte, de PAS va depinde imaginea pe care acesta și-o va construi în anul rămas până la alegerile locale programate pentru toamna anului 2027. În mod tradițional, PAS păstrează suspansul mai mult timp, însă de această dată numele potențialului candidat a fost anunțat cu mult înainte de scrutin. „Este posibil ca, deocamdată, ei să testeze acest candidat. Vor urmări reacția opiniei publice și impresia pe care o lasă. Nu exclud că ar putea schimba candidatul”, consideră Colațchi. Mai mult, experta admite că în cursă ar putea intra și un candidat mai puternic din partea altor formațiuni politice, însă este încă prea devreme pentru a vorbi despre nume concrete.

Candidatul „paratrăsnet”

Analistul politic Ian Lisnevschi merge și mai departe și presupune că Alexandru Vornicu este un candidat de diversiune, un „paratrăsnet” pentru Ion Ceban. „La alegerile din capitală fie mizezi pe o victorie sigură, fie înaintezi un candidat care să nu încurce un alt candidat convenabil. Având în vedere că PAS și MAN se adresează aceluiași electorat în Chișinău, presupun că Vornicu este necesar pentru a-i distrage atenția lui Ceban de la adevăratul candidat, pe care partidul de guvernare îl va susține din umbră”, consideră Lisnevschi.

Expertul presupune că, pe măsură ce se va apropia campania electorală, va apărea un alt candidat, cu adevărat puternic, care va intra în cursă împotriva lui Ceban, fără o legătură directă cu partidul de guvernare. „Și acest candidat va avea de toate: fotografii cu Maia Sandu și întâlniri cu partenerii europeni”, a concluzionat Lisnevschi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Gavriliță, după ce Tofan a propus-o pe Belous la Finanțe: „Am avut marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme”

Ministrul interimar al Finanțelor a venit cu o primă reacție după ce nu s-a regăsit în echipa viitorului Guvern Tofan. Andrian Gavriliță a vorbit, într-un mesaj publicat pe rețele, despre reforma fiscală inițiată în timpul mandatului său, care a stârnit un val de critici în societate, și a recunoscut că a comis greșeli cât timp s-a aflat la conducerea ministerului. Oficialul susține însă că schimbările propuse au fost necesare și dă asigurări că va continua să „ajute țara”, indiferent de rolul pe care îl va avea în continuare.

Gavriliță a spus că a acceptat funcția de ministru al Finanțelor pentru că a considerat că este o perioadă potrivită pentru promovarea unor reforme necesare, fiind conștient că acestea nu vor fi populare.

„Eram conștient că nu aveau cum să fie aplaudate, dar nici nu mă porneam la concursuri de popularitate după un asemenea mandat. Erau lucruri care pur și simplu trebuiau făcute. Și încă trebuiesc.

Din păcate, lucrul de ministru e mai mult decât teorie, cifre, înțelegeri cu FMI și decizii raționale. E un rol profund politic, într-un mediu foarte complex și chiar ostil, mai ales în această perioadă.

Dincolo de greșelile pe care le-am comis personal, am avut și marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă extrem de complicată pentru această guvernare”, a scris oficialul pe Facebook.

Gavriliță a criticat și modul în care au fost reflectate în spațiul public unele dintre deciziile și reformele promovate în mandatul său. El a acuzat unii jurnaliști și experți că ar fi răspândit informații false „în monologuri supărate la TV”. Ministerul interimar al Finanțelor zice că a rămas cu „un gust amar” după ce a constatat, în opinia sa, „cât de vulnerabil este spațiul informațional” din Republica Moldova.

În încheiere, Gavriliță a dat asigurări că va continua să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. Acesta a urat, totodată, „mult succes echipei guvernamentale”.

Amintim, Andrian Gavriliță a preluat funcția de ministru al Finanțelor pe 1 noiembrie 2025, în Guvernul condus de Alexandru Munteanu. Acesta a fost la conducerea instituției timp de peste opt luni.

Una dintre cele mai discutate inițiative promovate în mandatul său a fost reforma bugetar-fiscală, care a stârnit un val de critici. La scurt timp după lansarea consultărilor publice, Ministerul Finanțelor a anunțat că renunță la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor, care urma să intre în vigoare în 2027.

Critici a generat și reforma sistemului de salarizare. După demisia premierului Alexandru Munteanu, președinta Maia Sandu a declarat că unele reforme ar fi putut fi elaborate, consultate și explicate mai bine, astfel încât să obțină sprijinul și încrederea cetățenilor: „Este necesar să regândim o serie de decizii, inclusiv politica fiscală și legea salarizării”.

Pe 17 iulie, premierul desemnat Vasile Tofan a prezentat lista miniștrilor cu care urmează să ceară votul de încredere al Parlamentului pe 21 iulie. La conducerea Ministerului Finanțelor este propusă deputata PAS Victoria Belous, care a deținut această funcție înaintea lui Andrian Gavriliță și care ar urma acum să revină la șefia instituției, în locul acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: