În 2027, școlile din Republica Moldova vor trece la „manuale de nouă generație”. Ministerul Educației își propune ca acestea să fie mai clare, mai atractive și de o calitate superioară. NewsMaker explică ce nu este în regulă cu manualele moldovenești, de ce autoritățile au ales să se inspire din experiența Estoniei, prin ce se vor diferenția manualele digitale de cele tipărite și electronice și ce alte schimbări planifică Ministerul Educației.
Ce nu este în regulă cu manualele moldovenești
În prezent, în școli sunt utilizate 192 de manuale la diverse discipline, iar în ultimii ani Ministerul Educației a achiziționat peste 2,5 milioane de cărți. În timpul prezentării reformei, pe 15 ianuarie, reprezentanții instituției au explicat că actualizarea este necesară din cauza problemelor acumulate în timp. În majoritatea manualelor, accentul cade pe memorare, nu pe dezvoltarea gândirii critice și practice. În unele cazuri, conținutul nu corespunde nivelului de studiu sau disciplinei, sarcinile sunt formulate neclar, iar limbajul este prea complex pentru a fi ușor de înțeles.
Secretara generală a Ministerului Educației, Galina Rusu, care coordonează elaborarea și evaluarea noilor manuale, a adăugat că elevilor li se oferă în prezent prea puține sarcini legate de viața reală, paginile sunt supraîncărcate cu text, fonturile sunt mici, iar fotografiile sunt de calitate scăzută. În plus, coperțile se uzează rapid, iar cărțile grele fac ghiozdanele voluminoase – lucru de care se plâng copiii și părinții.
„Există discipline pentru care nu știm să elaborăm manuale”
Despre actualizarea manualelor s-a aflat în noiembrie 2025. Atunci, ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat că instituția va achiziționa manuale de matematică din Estonia, pe care le va traduce și adapta pentru elevii din clasele I–XII. „Există discipline pentru care nu știm să elaborăm manuale. Și este bine că am recunoscut acest lucru”, a declarat ministrul.
Unul dintre motivele care au determinat autoritățile să caute soluții în afara țării îl reprezintă rezultatele elevilor moldoveni la testarea internațională PISA. Studiul din 2022 arată că, în Republica Moldova, doar aproximativ 44% dintre elevi au atins cel puțin nivelul de bază la matematică, în timp ce în Estonia acest indicator ajunge la 85%. În același timp, doar circa 1% dintre elevii moldoveni au demonstrat un nivel înalt de competență la matematică (nivelurile 5–6), comparativ cu aproximativ 13% în Estonia.
Doctorul în științe fizico-matematice și expert PISA, Ana Costaș, care coordonează elaborarea noului curriculum la matematică, a explicat, într-o conferință de presă, că noul plan de învățământ este orientat spre dezvoltarea competențelor elevilor, utilizarea tehnologiilor moderne, stimularea muncii în echipă, a gândirii critice și a spiritului de cercetare. „În multe țări, ca și la noi, profesorul poate folosi orice materiale, dar manualul rămâne cel mai important instrument de lucru. Este un ghid pentru profesor și dacă în manual lipsesc elementele pe care dorim să le formăm la copii, acest lucru poate duce la eșec. În școlile din orașe, profesorul folosește nu doar manualul, ci recurge și la numeroase resurse deschise. Însă în școlile mai puțin dotate, manualul este sprijinul principal, și anume el determină dacă elevii vor dobândi competențele necesare”, a explicat Anna Kostaș.
Printre principalele diferențe dintre manualul estonian de matematică și cel moldovenesc se numără claritatea, accesibilitatea și coerența prezentării, precum și ordinea exercițiilor – de la simplu la complex. Majoritatea problemelor sunt orientate spre dezvoltarea gândirii și a analizei, iar unele sunt legate de alte discipline și de situații reale de viață. „Când sunt propuse astfel de sarcini, copilul înțelege de ce are nevoie de matematică. Vedem implicarea disciplinei în rezolvarea problemelor de geografie, arhitectură. Există sarcini cu contexte sociale și publice, unele – cu referire la orașe și sate. În final, prin matematică, copiii studiază și alte discipline”, a precizat experta.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a adăugat că decizia de a achiziționa manuale estoniene și de a le adapta este „rezultatul unui proces de reflecție”. „Am decis să adaptăm manuale din Estonia – una dintre țările cu rezultate înalte la evaluările internaționale, inclusiv PISA, la matematică și la alte discipline. Nu importăm pur și simplu aceste manuale, ci le adaptăm împreună cu profesorii la curriculumul și la realitățile școlilor noastre. Este un exemplu de politică educațională matură: învățăm de la cei mai buni și, în același timp, ne dezvoltăm propriul potențial de elaborare a manualelor aici, acasă”, a explicat oficialul.
Manuale digitale
În paralel, Ministerul Educației dezvoltă componenta manualelor digitale. Experta în digitalizare, Mariana Gurghiș, a explicat că nu este vorba despre simple versiuni PDF, ci despre manuale interactive, care includ imagini 3D, materiale video, lucrări de laborator și instrumente integrate – inclusiv un compilator de cod în manualul de informatică. Ea a precizat că inițiativa nu presupune doar conversia manualelor în format digital, ci crearea unei întregi ecosisteme educaționale pentru profesori, elevi și părinți.
Proiectul este realizat cu sprijin financiar din partea Parteneriatului Global pentru Educație. În prima etapă vor fi create câteva manuale digitale la disciplinele din domeniul științelor exacte și ale naturii pentru clasele a VIII-a–a XII-a. Pentru fiecare lecție vor fi stabilite obiectivele pe care elevul trebuie să le atingă. Manualul va include o tablă virtuală pentru notițe, posibilitatea de a le distribui și descărca, precum și câmpuri text pentru introducerea răspunsurilor sau pentru înregistrarea răspunsurilor audio. Manualele vor fi, de asemenea, adaptate pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.
În funcție de buget, autoritățile intenționează să extindă acest nou domeniu și să transforme în format interactiv și alte manuale. „În prezent, digitalizarea unui manual conform standardelor stabilite costă aproximativ 50 de mii de euro. Aceasta este costul transformării unui manual obișnuit de informatică în unul electronic, cu posibilitatea de a rula cod de programare. Dorim ca resursele digitale să fie utilizate acolo unde este potrivit”, a adăugat Dan Perciun.
Ce se va întâmpla cu celelalte manuale
În următorii trei ani, ministerul intenționează să actualizeze complet și celelalte manuale. Numărul acestora va crește de la 192 la 210, odată cu introducerea unor noi discipline în curriculum, inclusiv educația digitală din clasa I, precum și psihologia, inteligența artificială și alte domenii. Toate manualele vor deveni mai calitative: vor fi tipărite în patru culori pentru toate clasele, iar coperțile vor fi laminate pentru o mai bună durabilitate. Vor fi introduse cerințe mai clare privind fonturile, calitatea tiparului și gradul de încărcare a paginilor cu text. Manualele voluminoase, de aproximativ 200 de pagini, pentru clasele I–VII vor fi împărțite în două părți, pentru a ușura ghiozdanele elevilor.
MEC a făcut trimitere în mod special modificarea Legii privind achizițiile publice, adoptată la sfârșitul anului trecut, care a schimbat criteriile de preț la achiziționarea manualelor. Ministerul se așteaptă ca acest lucru să permită reducerea la minimum a cazurilor în care cărțile ajung în școli doar din cauza costului scăzut. Pentru a crește calitatea conținutului, cel puțin 30% dintre autorii manualelor vor trebui să treacă printr-un proces de certificare, iar evaluarea conținutului se dorește a fi realizată încă dintr-o etapă timpurie. Pentru evaluare se planifică alocarea unor resurse duble – până la 10% din buget – implicând mai mulți experți străini pentru o evaluare corectă și obiectivă.
Când vor fi introduse noile manuale și cât se va cheltui pentru ele
Ministerul Educației planifică elaborarea manualelor în baza noului plan de învățământ, care urmează să fie aprobat în 2026. Introducerea acestora se va face etapizat, începând cu anul 2027, câte două clase paralele în fiecare ciclu de învățământ. „De exemplu, la nivel gimnazial, în 2027, noile manuale le vor primi elevii claselor a V-a și a VI-a. Sperăm să reușim în termen, deoarece elaborarea planului de învățământ și crearea manualelor poate dura mai mult de 12 luni. Un lucru îl pot garanta: nu vom începe utilizarea noului curriculum fără manuale noi. Așa ceva s-a întâmplat deja în 2018: planul de învățământ a fost revizuit în jumătate de an, iar manualele corespunzătoare au fost finalizate abia acum”, a reamintit Dan Perciun.
În 2026 este planificată achiziționarea a jumătate dintre manuale – 105, pentru care vor fi cheltuite aproximativ 150 de milioane de lei. În 2027 vor fi achiziționate încă 85, iar în 2028 – celelalte 20. Autoritățile se așteaptă ca reforma să ducă la apariția „unei noi generații de manuale” – mai clare, mai atractive și de o calitate mai bună. „Ne dorim cu adevărat o nouă generație de manuale școlare, de aceea schimbăm simultan mai multe proceduri, punem accent pe calitate, nu pe preț, creăm un fel de „școală” a autorilor de manuale, revizuim procesul de evaluare, trecem la tipărirea în patru culori, laminăm coperțile, introducem cerințe tehnice moderne, achiziționăm manualul estonian de matematică și ne îndreptăm spre digitalizare”, a concluzionat ministrul Educației.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
