„Ei” a fost desemnat cuvântul anului 2019. Experții de la dicționarul american Merriam-Webster au anunțat această decizie, pe baza creșterii cu 313 la sută a căutărilor pe site în acest an, comparativ cu cel trecut, anunță Mediafax, ieri, 10 decembrie.
„Ei/ Ele (they)” este recunoscut drept pronume singular non-binar, după ce utilizarea lui a devenit populară în rândul celor care nu se identifică nici cu persoanele de sex feminin, nici cu cele de sex masculin. Cu toate acestea, adaptarea pronumelui „ei/ ele (they)” a generat criticile celor care susțin că este „incorectă din punct de vedere gramatical”.
„Trebuie să spun că este surprinzător pentru mine”, a declarat Peter Sokolowski, lexicograf și redactor Merriam-Webster, înaintea anunțului făcut marți.
„Este un cuvânt pe care îl știm și îl iubim cu toții. Atâția oameni foloseau dintotdeauna acest cuvânt”, a adăugat el.
Sokolowski și echipa sa monitorizează vârfurile în căutări, iar „ei/ ele” a început să crească la începutul lunii ianuarie a anului trecut, odată cu apariția modelului Oslo Grace pe marile podiumuri de modă. Pronumele „they” a ajuns să fie discutat și la Hollywood, după ce cântărețul britanic Sam Smith a anunțat că se declară oficial non-binar, explicând că nu se simte „nici bărbat, nici femeie, ci undeva între”.
Lexicografi și lingviști sprijină inițiativa de a utiliza pronumele „they” la singular. American Dialect Society a ales pronumele „it” drept cuvântul anului 2015.
Rezultatele proiectului „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei” au fost prezentate la Chișinău în cadrul vizitei oficiale a Beatei Meinl-Reisinger, Ministra Federală pentru Afaceri Europene și Internaționale a Austriei.
Implementat de Organizația Internațională a Muncii (ILO) și finanțat de Austrian Development Agency (ADA) cu fonduri ale Cooperării Austriece pentru Dezvoltare și ale Liechtenstein Development Service (LED), proiectul are drept obiectiv modernizarea învățământ profesional tehnic și pregătirea specialiștilor pentru economia verde.
Un rezultat major al proiectului îl constituie faptul că, începând cu anul de studii 2025–2026, șase instituții de învățământ profesional tehnic din țară vor lansa trei noi specialități în domeniul energiei regenerabile. Astfel, tinerii și tinerele din Moldova vor putea obține calificarea de tehnician/tehniciană pentru instalații de producere a energiei din surse regenerabile, de electrician/electriciană în construcții, specializat/ă în instalarea sistemelor fotovoltaice solare, și de instalator/instalatoare pentru sisteme geotermale de mică adâncime și pompe de căldură. În paralel, a fost introdusă și o micro-calificare în Educație pentru dezvoltare durabilă, iar peste 60 de curricula și resurse de învățare au fost actualizate. De menționat că componenta ce ține de dezvoltarea cadrului normativ pentru noile programe de studii este realizată în parteneriat cu Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED).
Aceste schimbări nu se limitează la programele de studii. Șase instituții de învățământ vor fi modernizate cu echipament pentru laboratoare, cadrele didactice și manageriale din peste 48 instituții profesionale (dar si pentru reprezentanți ai mediului de afaceri, parteneri de dezvoltare, reprezentanți ai guvernului, parteneri sociali) au beneficiat de peste 450 de ore de instruire în domenii precum pedagogia inovativă, eco-management, tranziția verde și egalitate de gen. Cinci instituții au elaborat si implementat planuri de acțiuni pentru ecologizare. De asemenea, în șase regiuni ale țării, în cadrul a 10 instituții de învățământ profesional tehnic sunt în proces de implementare unsprezece proiecte EcoImpact, ce includ sisteme de colectare a apei de ploaie, centre de reciclare, eco-cluburi, inițiative pentru reducerea plasticului și întreprinderi sociale verzi. În total, peste 800 de elevi și profesori au fost implicați în aceste activități, iar mai mult de 60 de fete vor descoperi oportunitățile din industriile verzi prin bootcampuri și întâlniri inspiraționale.
Eforturile de instruire și modernizare au fost însoțite de un amplu proces de dialog și conștientizare. Peste 250 de actori din diverse sectoare au participat la Dialogurile Naționale „Tranziție Verde și Echitabilă”, iar campaniile de sensibilizare au ajuns la mai mult de un milion de persoane, inclusiv 500 de fete și femei și peste 320 de școli din întreaga țară.
În cadrul vizitei sale la Chișinău, Beate Meinl-Reisinger, Ministra Federală pentru Afaceri Europene și Internaționale a Austriei, a declarat că: „Austria sprijină ferm Republica Moldova în eforturile de a construi o economie verde și competitivă. Investițiile în educația profesională și în formarea specialiștilor în energie regenerabilă înseamnă nu doar locuri de muncă mai bune, ci și o contribuție esențială la un viitor mai curat și mai sigur pentru generațiile viitoare.”
La rândul său, Vera Chilari, Coordonatoare Națională a proiectului, a menționat că: „Prin acest proiect, Moldova construiește nu doar programe și standarde noi, ci și o cultură a responsabilității față de mediu. Investim în tineri, în profesori și în comunități, pentru ca tranziția verde să devină o oportunitate reală de dezvoltare durabilă pentru întreaga țară.”
Proiectul confirmă faptul că tranziția verde nu este doar o necesitate, ci și o șansă pentru educație, economie și societate. Impactul său se traduce printr-un mediu mai curat și mai sănătos, locuri de muncă mai bune pentru tineri și adulți și consolidarea unei industrii a energiilor regenerabile în Republica Moldova.
Proiectul „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei” se desfășoară în perioada 2023–2026 și este implementat de Organizația Internațională a Muncii (ILO) și finanțat de Austrian Development Agency (ADA) cu fonduri ale Cooperării Austriece pentru Dezvoltare și ale Liechtenstein Development Service (LED), proiectul are drept obiectiv modernizarea educației profesionale tehnice și pregătirea specialiștilor pentru economia verde. Componenta ce ține de dezvoltarea cadrului normativ pentru noile programe de studii este realizată în parteneriat cu Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED).
