Alexandru Stoianoglo a preluat conducerea Procuraturii Generale la 29 noiembrie. În seara de 28 noiembrie, Consiliul Superior al Procurorilor l-a anunțat câștigător al concursului anunțat pentru această funcție, iar în dimineața de 29 noiembrie, Igor Dodon a semnat decretul cu privire la numirea sa și Stoianoglo a depus jurământul.

În cadrul interviului susținut la Consiliul Superior al Procurorilor, Stoianoglo a promis următoarele:

1. Examinarea cauzelor penale de rezonanță în instanțe cu ușile deschise.

2. Reducerea numărului de arestări și de interceptări telefonice ilegale.

3. Înlocuirea procurorilor și a ofițerilor de urmărire penală în dosarele legate de „furtul miliardului".

„Eu nu am încredere în acești procurori", a spus Stoianoglo, motivându-și intenția de a-i retrage din procesul de investigație a furtului miliardului. După ce Stoianoglo a preluat dosarele, s-a constatat că Procuratura Generală nu avea acces la această investigație. Ea era gestionată de Procuratura Anticorupție. Câteva zile mai târziu după numirea sa, procurorul general Stoianoglo a dat indicații să se efectueze verificări la Procuratura Anticorupție și la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Pe perioada verificărilor, Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, a fost suspendat din funcție. Stoianoglo i-a ordonat lui Octavian Echimovschi să coordoneze investigația furtului miliardului. La fel, procurorul general l-a suspendat din funcția de vicedirector al Procuraturii Anticorupție, motivând prin faptul că astfel, Echimovschi se va putea axa pe această.

Practic, din primele zile după numirea sa, lui Alexandru Stoianoglo au început să-i adreseze întrebări despre desfășurarea investigației „furtului miliardului" și rezultatele acesteia. Jurnaliștii, activiștii civici, deputații cereau, printre altele, să fie numiți beneficiarii jafului.

Stoianoglo însă nu se grăbea să răspundă la aceste întrebări. Peste 10 zile după numirea sa, el a refuzat să prezinte în parlament raportul despre investigația pe care l-a pregătit predecesorul său, procurorul general interimar Dumitru Robu. Acest lucru l-a revoltat pe Alexandru Slusari, deputatul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr" (DA), care a condus comisia parlamentară pentru investigația furtului miliardului.

Prezentânsu-se în parlament, procurorul general adjunct Ruslan Popov și a precizat că noua conducere a PG are nevoie de timp suplimentar pentru pregătirea raportului. Popov a prezentat acest raport în comisia parlamentară pentru securitatea națională la 19 februarie. El a menționat că procuratura investighează aproape 200 de dosare ce țin de furtul miliardului. La fel, el a comunicat că o parte a investigației ține de „grupul ex-liderului Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc". Totodată, Popov a comunicat că procuratura nu poate folosi informația din raportul Kroll ca dovadă, ci doar ca sursă de informație care trebuie verificată.

După ce Popov a prezentat raportul, Slusari a spus că îl apreciază cu „9 din 10 puncte".

La 5 martie, Procuratura Anticorupție a efectuat percheziții la Banca Națională. Iar lui Dorin Drăguțanu, fostul guvernator al BNM, i-au fost înaintate învinuiri de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Alți trei conducători ai Băncii Naționale – fostul și actualul viceguvernator, precum și un șef de direcție – au fost reținuți.

Verificările la procuraturile specializate au durat o lună. Procuratura Generală s-a axat pe identificarea modului în care erau respectate drepturile omului la aceste procuraturi. În urma verificărilor, Procuratura Generală a inițiat 33 de „proceduri disciplinare" împotriva a 24 de procurori (10 de la Procuratura Anticorupție și 14 de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale).

Stoianoglo a spus că motiv pentru aceasta au fost „încălcările grave" care au fost depistate: rețineri nemotivate, arestări, percheziții, interceptările telefonice, urmăririle ilegale, tărăgănarea examinării dosarelor în instanță, decizii de judecatăși ilegale. 18 din aceste „proceduri disciplinare" au fost expediate deja către Colegiul de disciplină etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor. Celelalte continuă să fie verificate.

Totodată, au fost deschise dosare penale împotriva ex-procurorilor Adriana Bețișor și Andrei Băeșu de la Procuratura Anticorupție.

După verificări, Stoianoglo a cerut demisia din proprie dorință a patru colaboratori ai Procuraturii Anticorupție: Andrei Băeșu, Vladislav Bobrov, Mihail Ivanov și Roman Statnîi. NM a aflat despre cele întâmplate de la o sursă care cunoaște această situație. Într-un comentariu pentru NM, Alexandru Stoianoglo a confirmat că le-a cerut procurorilor să demisioneze. El a menționat că nu are niciun fel de reglări cu aceștia, însă rezultatele verificărilor la procuraturile specializate „sunt incompatibile cu activitatea lor de mai departe".

Stoianoglo a subliniat că nu are încredere în acești procurori, însă le-a propus să demisioneze benevol. „Ca procuror general, eu pur și simplu le-am spus despre aceasta. Nu am impus pe nimeni, dar am propus [să demisioneze] benevol. Împotriva unora dintre ei vor fi deschise dosare penale și eu oricum îi voi suspenda din funcție", a spus Stoianoglo.

Totodată, au demisionat benevol procurorii de la Procuratura Anticorupție Eugen Rurac, Dorin Compan și Lilian Rudei. La fel, au demisionat de bună voie Nicolae Chirtoacă, Vitalie Busuioc, Lilian Bacalîm și Eugen Bordos, procurori la Procuratura pentru Combaterea Corupției și Cauze Speciale.

Fiind în funcția de procuror general, Stoianoglo a prezentat de două ori scuze publice. Prima dată – la briefingul după verificările care s-au făcut la procuraturile specializate: Stoianoglo a cerut scuze „sutelor de cetățeni pe numele cărora s-au deschis ilegal dosare penale". La fel, el a menționat că din cauza acțiunilor ilegale ale procuraturilor specializate, cel mai mult au avut de suferit oamenii de afaceri. A doua oară, Stoitanoglo a prezentat scuze publice familiilor colaboratorilor de la rețeaua de licee moldo-turce „Orizont", care au fost extrădați din Moldova în Turcia. Stoianoglo a spus, în limba turcă, că regretă faptul că „Moldova nu a putut să-i apere".

La 19 februarie, Stoianoglo a dat indicații să fie format un grup de lucru care va monitoriza investigația dosarelor pe care politicienii și ONG-urile le numesc „motivate politic". În total, lista conține 38 de dosare penale. Stoianoglo a spus că înainte de crearea „grupului special", el a luat cunoștință de Declarația Consiliului Europei despre urmărirea penală în Moldova. Din listă fac parte avocații Ana Ursachi, Eduard Rudenco, Ion Crețu; judecătorii Domnica Manole, Dorin Munteanu, Gheorghe Balan, precum și Grigore Petrenco, Gheorghe Petic, Sergiu Cibotari și Valentin Eșanu. Însă Stoianoglo a menționat că deși verificarea „dosarelor politice" abia a început, „se poate spune deja că în ele au fost admise încălcări grave".

Între timp, cauza profesorilor turci a luat o întorsătură neașteptată. Inițial, a fost retrasă învinuirea de pe numele a doi foști vicedirectori ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS), precum și de pe numele Olgăi Poalelungi, directorul Biroului Migrație și Azil. În dosar a rămas un singur învinuit – ex-directorul SIS Vasile Botnari. Când dosarul a ajuns în instanță, la cererea procurorilor, acesta a început să fie examinat în „regim secret", pentru că materialele dosarului conțin multă „informație secretă". Chiar dacă la interviul susținut în cadrul concursului pentru funcția de procuror general Stoianoglo a declarat că este împotrivă ca dosarele de rezonanță să fie examinate în regim închis.

Comentând pentru NM regimul închis al examinării dosarelor profesorilor turci, Stoianoglo a confirmat că el este împotriva proceselor cu ușile închise ale dosarelor de rezonanță. Însă a subliniat că decizia definitivă referitoare la regimul în care vor avea loc audierile în instanță o va lua judecătoria. Stoianoglo a mai subliniat că în dosarul despre expulzarea profesorilor este o informație „protejată de stat".

În 100 de zile de activitate a lui Stoianoglo în funcția de procuror general, dosarul despre căutarea ex-liderului PDM Vladimir Plahotniuc și a deputatului Ilan Șor, care au părăsit Moldova în luna iunie 2019, după ce Partidul Democrat a renunțat la guvernare, nu s-a urnit din loc nicicum. Conform informației oficiale, Șor se află în Israel. Însă Stoianiglo a spus într-un interviu acordat pentru ZdG că Moldova nu poate cere extrădarea lui Șor, care deține și cetățenia Israelului, pentru că această țară nu-și extrădează cetățenii. Stoianoglo a remarcat că Șor ar putea fi adus în Moldova doar dacă el va fi într-o țară care va accepta să-l extrădeze.

Rămâne neclară și situația privind căutarea lui Plahotniuc. Interpol încă nu l-a anunțat pe Plahotniuc în căutare internațională. Stoianoglo a spus că Moldova a transmis o cerere către Biroul Central al Interpol, însă deocamdată, această instituție a confirmat recepționarea cererii. „Noi vom insista în continuare asupra căutării internaționale a lui Plahotniuc", a subliniat procurorul general. Se știe însă că Plahotniuc se află pe teritoriul SUA. Această informație, potrivit afirmațiilor președintelui Igor Dodon, i-a fost confirmată la Washington.

Stoianoglo a comunicat că pentru extrădarea lui Plahotniuc, Moldova trebuie să încheie un acord cu SUA cu privire la acordarea asistenței juridice. Stoianoglo a spus că a discutat deja această chestiune cu ambasadorul SUA în Moldova, Derek Hogan.

La 10 ianuarie, s-au încheiat verificările la procuraturile specializate. În aceeași zi, Viorel Morari a fost reținut pentru 72 de ore. În ziua următoare, lui i-au fost înaintate învinuiri de abuz de serviciu și fals în acte publice. Conform materialelor anchetei, în luna martie 2017, Morari a înregistrat ilegal o plângere a liderului de atunci al PDM Vladimir Plahotniuc și a deschis un dosar penal, indicând în documente informații false despre investigație. În versiunea anchetei, Morari „l-a apărat pe Plahotniuc și oamenii săi de suspectare în dosarul despre furtul miliardului, împiedicând astfel investigația rapidă, completă și obiectivă". Lui Morari i-au prelungit termenul arestului cu 20 de zile de trei ori.

Stoianoglo a reușit să obțină suspendarea lui Morari din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție pe perioada investigației de către Consiliul Superior al Procurorilor. Opoziția consideră că dosarul penal intentat împotriva lui Morari este „o comandă" a actualei guvernări și „o reglare de conturi".

La 12 februarie, procurorul general Stoianoglo a comunicat că împotriva lui Morari a mai fost deschis un dosar penal. El este bănuit de îmbogățire ilicită și de spălare de bani. De asemenea, Stoianoglo a menționat că Morari mai este vizat în câteva dosare despre care informația deocamdată nu este dezvăluită.

Peste două zile după aceasta, Judecătoria sectorului Buiucani, unde au început să examineze dosarul lui Morari, l-a eliberat din arest pe fostul șef al Procuraturii Anticorupție și l-a plasat sub control judiciar.

Cu câteva săptămâni înainte de inițierea verificărilor la procuraturile specializate și de suspendarea lui Morari din funcție, el a reluat investigația finanțării ilegale a Partidului Socialiștilor. El a comasat într-un singur dosar două capete de acuzare: unul era despre finanțarea din străinătate a Partidului Socialiștilor, cel de-al doilea – despre folosirea mijloacelor de peste hotare în timpul campaniei electorale prezidențiale din anul 2016. Morari a atras în această investigație 28 de procurori și 38 de ofițeri de urmărire penală.

Într-un interviu acordat pentru DW, publicat la 10 decembrie, Morari a presupus că suspendarea sa din funcție și verificările la Procuratura Anticorupție sunt o modalitate de presiune asupra sa din cauza investigației împotriva PSRM, în care sunt vizați deputați socialiști. Stoianoglo consideră că dosarul despre finanțarea ilegală a PSRM, pe care Morari l-a reluat cu puțin timp înainte de suspendarea sa din funcție, a fost o încercare de a se apăra.

Stoianoglo a atras atenția asupra faptului că încă în anul 2016, Morari a intentat un dosar împotriva PSRM, însă atunci, în acest dosar s-a întreprins o singură acțiune de procedură, apoi încă una în anul 2017, niciuna în 2018 și niciuna în 2019, până în luna noiembrie, când Morari a desemnat pentru gestionarea acestui dosar 28 de procurori și 38 de ofițeri de urmărire penală.

În prezent, dosarul este la Procuratura Generală. Două capete de acuzare au fost din nou împărțite în dosare penale separate. Potrivit lui Stoianoglo, procuratura a identificat 29 de persoane pe conturile cărora ajungeau bani și a început audierile lor.

Hotărârea judecătorilor de a-l elibera pe Viorel Morari din arest a provocat semne de întrebare la Procuratura Generală. În special, cei de acolo s-au interesat, de ce dosarul care în mod automat a fost distribuit magistratei Ana Cucerescu este examinat de un colegiu de judecători, din care doi magistrați au fost desemnați de Dorin Dulghieru, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Procuratura Generală a cerut ca dosarul să fie transmis spre examinare în altă instanță, însă Curtea Supremă de Justiție a respins această cerere.

Procuratura Generală a comunicat că la ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), procurorul general Alexandru Stoianoglo va aborda subiectul cu privire la problemele din sistemul judiciar. „Ba mai mult, pentru a exclude standardele duble în administrarea justiției, Procuratura Generală va solicita inspecției judiciare a CSM să evalueze acțiunile lui Dorin Dulghieru".

Peste câteva zile, Procuratura Generală s-a pronunțat în apărarea judecătorilor din sectorul Ciocana, care s-au plâns de presiune din partea procurorilor. Alexandru Stoianoglo a comunicat că o parte din investigațiile preliminare împotriva magistraților, pe care în anul 2019 le-a inițiat Procuratura Anticorupție, pot fi calificate ca „măsuri represive". Procuratura Generală consideră că aceasta este „intervenție" în realizarea justiției. Stoianoglo a cerut ca procurorii să înceteze această practică.

La adunarea generală a procurorilor din 28 februarie, Stoianoglo a declarat că procuratura „se rupe de trecut, definitiv și irevocabil". El a explicat procurorilor „cum nu mai trebuie să lucreze", a interzis arestarea neîntemeiată a oamenilor și presiuneile asupra judecătorilor.

De asemenea, Stoianoglo a subliniat că:

1. Procuratura nu este locul unde poți face business.

2. „Stilul de viață" al tuturor procurorilor va fi monitorizat minuțios.

3. Responsabilitatea pentru „corupția de la procuratură este pe seama conducătorilor procuraturilor.

În încheierea discursului, Stoianoglo a propus procurorilor trei principii de activitate: să nu intervină în procesele politice, să respecte legea și să gestioneze dosarele penale respectând legea.

Text: Nadejda Coptu
Prezentare: Cristina Demian
Colaj: Cristina Demian