Moratoriul asupra angajărilor în sectorul public are caracter de recomandare atât pentru primării, cât și pentru alte instituții publice autonome. Precizările au fost făcute de ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, pe 30 decembrie, la o zi după ce Guvernul a aprobat documentul care pune pe pauză angajările în sectorul public, inclusiv în administrațiile publice locale, criticat de primarul municipiului Chișinău și vicepreședintele CALM, Ion Ceban.
Ce a spus Ion Ceban?
Pe 29 decembrie, pe rețelele de socializare, primarul Chișinăului, Ion Ceban a declat că moratoriul adoptat de guvernarea PAS asupra angajărilor în funcțiile vacante din sectorul public va avea efecte directe asupra pieței muncii și asupra migrației.
„A fost introdus un moratoriu asupra angajărilor în funcțiile vacante din sectorul public, în timp ce tot PAS cere de la Primăria Chișinău să angajeze asistenți personali – declarații populiste și ipocrite față de cetățenii țării noastre. Aproape 17.000 de locuri de muncă vor rămâne vacante, deoarece PAS a intrat în incapacitate de a achita salariile. Cei aproape 17.000 de cetățeni vor fi în căutarea unui loc de muncă, iar, în imposibilitatea angajării aici, acasă, din cauza moratoriului impus de PAS, oamenii noștri vor fi nevoiți să plece peste hotarele țării”, a menționat edilul.
Răspunsul Guvernului:
Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a explicat că moratoriul asupra angajărilor în sectorul bugetar nu este o măsură nouă și nu blochează efectiv angajările.
„Instituirea moratoriului nu interzice angajările suplimentare față de luna noiembrie a anului precedent, ci doar impune o argumentare suficientă a necesității și o coordonare suplimentară a deciziei. Apropo, în marea majoritate a cazurilor, instituțiile nu reușesc să suplinească nici măcar funcțiile vacante disponibile”, a explicat ministrul.
Oficialul a amintit că primele moratorii au fost introduse încă din 2018 și au devenit o practică obișnuită, cu scopul de a justifica necesitatea fiecărei angajări și de a coordona suplimentar decizia.
„Cu 7 ani în urmă, în decembrie 2018, imediat după aprobarea legii salarizării și înainte de orice criză pandemică, energetică sau război, ministrul finanțelor de atunci, Ion Chicu, promova primul moratoriu privind angajările în sectorul bugetar. Tot dumnealui le-a aprobat și pe următoarele două, dar deja din funcția de prim-ministru. De atunci, această practică a devenit anuală și bine cunoscută conducătorilor din sectorul bugetar”, a mai spus Gavriliță.
În final, ministrul Finanțelor a subliniat că, în cazul primăriilor și al altor instituții publice autonome, moratoriul are doar caracter de recomandare și nu împiedică primarii să își desfășoare activitatea în mod normal.
Parlamentul: „Moratoriul angajărilor în sectorul public nu înseamnă concedieri”
Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a respins declarațiile primarului Chișinăului, Ivan Ceban, privind moratoriul asupra angajărilor în sectorul public. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Marian a catalogat drept „minciună” afirmația că mii de oameni ar urma să fie concediați.
„Instituirea moratoriului nu interzice angajările suplimentare, ci doar impune o argumentare suficientă a necesității și o coordonare suplimentară a deciziei. Mai mult decât atât, acesta nu se aplică primăriilor. Cel mai cinic este că anume Ceban, care deja al treilea an lasă orașul fără buget și dezvoltare, aruncă falsuri despre finanțele publice centrale. Și e regretabil că mai mulți au căzut în capcana minciunilor primarului, fără să verifice informația publicată. Îndemnăm la vigilență și verificare față de orice mesaj publicat de primarul de fake news al Chișinăului”, a spus deputatul PAS.
***
Precizăm că moratoriul privind încadrarea personalului în funcțiile vacante din sectorul bugetar a fost prelungit până la 31 decembrie 2026 prin decizia Guvernului adoptată în ședința din 29 decembrie.
Ministerul Finanțelor explică că moratoriul este necesar din cauza creșterii cheltuielilor de personal, estimate pentru 2026 la 32,8 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 10% față de 2025, majorarea fiind determinată inclusiv de noile politici salariale care prevăd creșterea valorii de referință de bază de la 2.200 la 2.400 de lei și majorarea plăților compensatorii, în contextul creșterii salariului minim de la 5.500 la 6.300 de lei.
Autoritățile susțin că, fără limitarea angajărilor, ponderea cheltuielilor de personal în Produsul Intern Brut ar putea depăși nivelul-țintă, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe buget și precizează că implementarea noilor măsuri salariale pentru 2026 va fi posibilă doar prin gestionarea eficientă a fondului de remunerare și monitorizarea riguroasă a numărului de angajați în unitățile bugetare.
Pe durata moratoriului, peste 16.900 de posturi riscă să rămână neocupate, cele mai multe în administrațiile publice locale din Chișinău, în ministere și în sistemul judiciar, moratoriul aplicându-se funcțiilor vacante înregistrate la 30 noiembrie 2025, astfel 9.213 posturi vacante în autoritățile și instituțiile finanțate din bugetul de stat, CNAS și CNAM și alte 7.742 de funcții vacante în autoritățile publice locale din întreaga țară.
Printre instituțiile cu cele mai multe posturi vizate se numără autoritățile publice locale din capitală, urmate de Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală.