Фото: ДСНС України

A opta zi de război în Ucraina. LIVE TEXT

Astăzi se împlinesc opt zile de la începutul războiului din Ucraina. Țara vecină continuă să reziste, în timp ce trupele militare rusești ajung în tot mai multe orașe. Ieri, la Moscova, au fost reținuți copii cu vârstele cuprinse între 7 și 11 ani, care au cerut încetarea războiului. La început, au fost ținuți în dube, iar apoi – duși la secția de poliției. Peste câteva ore, copiii au fost eliberați. Potrivit datelor ONU, într-o săptămână, un milion de ucraineni au devenit refugiați. Ministerul rus al Apărării a comunicat pentru prima dată date despre pierderi – 498 de militari uciși și peste 1500 sunt răniți. De cealaltă parte, Zelenski spune că armata rusă a pierdut nouă mii de soldați în Ucraina. NM transmite în regim live tot ce se întâmplă pe 3 martie. 

*reîncărcați periodic pagina pentru informații actualizate.

19:41 

Cea de-a doua rundă de negocieri dintre Moscova și Kiev, care a avut loc pe 3 martie, în Belarus, s-a încheiat. Agenția belarusă Belta anunță că va avea loc a treia întrevedere. 

Potrivit jurnaliștilor belaruși, părțile au discutat mai multe subiecte cu caracter umanitar, inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu temporar pentru organizarea unui coridor umanitar.

 

19:01

Ministrul de Externe al Germaniei Annalena Baerbock a îndemnat oamenii să înceteze atacurile asupra etnicilor ruși și belaruși care locuiesc în această țară. 

Pe contul său de Twitter, șefa diplomației germane a făcut un apel împotriva rusofobiei:

„Războiul din Ucraina este războiul lui Putin. Cei care au o atitudine dușmănoasă față de belarușii sau rușii din Germania, își atacă nu doar concetățenii, ci și principalele principii ale societății noastre. Suntem mai puternici decât ura”, a menționat aceasta.

Twitter

18:38

În semn de solidaritate cu Kievului, administrația Parisului a decis să redenumească o stație de metrou. Aceasta se va numi „Europe – Ukraine”

RBC Ukraina

18:18 

Zi istorică pentru Republica Moldova. Președinta țării a semnat cererea de aderare a țării la UE.

Prima Sursîă/Telegram
Prima Sursîă/Telegram

Anterior, au semnat cereri de aderare la UE Ucraina și Georgia.

17:48

Autoritățile ucrainene au anunțat că toți cei 6 membri ai echipajului care se aflau pe nava sub pavilionul Panamei, care s-a scufundat în apropiere de Odesa, au fost salvați.

17:36

După invazia Ucrainei, mai multe celebrități care locuiesc în Rusia și-au exprimat deschis punctul de vedere, publicând mesaje împotriva războiului. Ulterior, pentru unele dintre ele au început problemele. Concerte anulate, publicitate cu participarea acestora – retrasă de la posturile federale de televiziune, emisiuni închise. Printre celebritățile care au avut de suferit se numără Ivan Urgant, Ani Lorak, Maxim Galkin și Svetlana Loboda.

17:20

Cei care protestează împotriva războiului din Ucraina ar putea fi trimiși pe front

Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Duma de Stat. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că se îndoiește că acest lucru este posibil. El a menționat că „serviciul militar este un privilegiu, nu o pedeapsă”, îl citează Eho Moskvî, pe canalul de Telegram.

16:54

Au început negocierile dintre delegațiile Rusiei și Ucrainei.

zerkalo.io

16:16

Postul de televiziune „Dojdi” din Rusia a anunțat că își sistează temporar activitatea. Angajații au făcut anunțul cu lacrimi în ochi.

screenshot/Dojdi

16:12

Autoritățile din Odesa au anunțat că soldații ruși au deschis focul asupra stațiunii Zatoka.

16:00

În Belarus începe a doua rundă de negocieri între Ucraina și Rusia. Potrivit TASS, delegația de la Kiev a ajuns cu elicopterele din Polonia.

15:50

La 20 de mile de Odesa s-a scufundat nava comercială HELT, sub pavilionul Panamei. 

Din primele informații, echipajul era format din 6 persoane – patru ucraineni și doi ruși. Doar doi dintre ei ar fi reușit să se salveze. Presa scrie că mbarcațiunea aparține Estoniei.

Directorul companiei din Tallinn Vista Shipping Agency a declarat pentru portal că, din primele informații, nava a atins o mină. Patru membri ai echipajului sunt dați dispăruți.

„Ambarcațiunea s-a scufundat”, a precizat antreprenorul.

15:35

Procuratura Generală a Rusiei a avertizat că cetățenii care participă la proteste împotriva „acțunilor militare” riscă să fie trași la răspundere penală. Anunțul a fost făcut „în condițiile unui atac informațional fără precedent asupra Rusiei”, informează portalul RBC pe 3 martie.

Oficialii de la Moscova au precizat că „acțiunile militare” desfășurate de trupele ruse au scopul de „a proteja” așa-numitele Republici Donețk și Lugansk.

15:07

IKEA a anunțat că își închide toate magazinele din Rusia, vineri, 4 martie.

15:02

Noua copertă a publicației The Economist

Citat din materialul consacrat războiului din Ucraina: „Dacă astăzi va învinge Ucraina, următoarele sale ținte vor fi Georgia, Moldova sau Țările Baltice. Nu se va opri până nu va fi oprit. Lumea trebuie să i se opună”.

14:51

De la începutul războiului, peste 1 mln de oameni au plecat din Ucraina.

zerkalo.io

14:45

Germania va oferi Ucrainei 2700 de rachete „Arrow”. Inițiativa a fost aprobată de Ministerul Economiei de la Berlin. Este o armă sovietică din rezervele armatei, informează AFP, care face trimitere la propriile surse din cadrul executivului german. Anterior, Germania a oferit Ucrainei 1000 de sisteme antirachetă și 500 de rachete portabile sol-aer.

14:38

În contextul adoptării sancțiunilor împotriva Rusiei, din cauza invaziei în Ucraina, Bursa de Valori de la Londra a decis să suspende comercializarea a 28 de tipuri de hârtii de valori, care au legătură cu Rusia. Anunțul a fost făcut pe 3 martie. Săptămâna trecută, de la bursă a fost retras pachetul de acțiuni al băncii rusești VTB (ВТБ).

14:33

Proteste față de invazia Rusiei în Ucraina au avut loc, în ultimele zile, în peste 100 de orașe din Federația Rusă. În total, au fost reținute circa 7 000 de persoane.

14:25

Autoritățile anunță că, în Moldova, sunt deschise 78 de centre temporare de plasament, iar procesul de identificare și amenajare a spațiilor continuă.

Chiar în această noapte pacificatorii Batalionului nr 22 din Chișinău au amenajat 500 de locuri în cadrul Manejului de atletică ușoară din Chișinău.

În total, au fost identificate 25 000 locuri de cazare. Condițiile din aceste locații ne permit să le putem utiliza imediat. Alte 25.000 de potențiale locuri de cazare ar putea fi utilizate, la necesitate, după o anumită adaptare.

?Reiterăm, cetățenii moldoveni care vor să se implice sună la numărul – 080080011

?Linia verde pentru refugiați este – 080001527

? Mai multe detalii la: dopomoga.gov.md.

14:10

Primarul orașului Vilnius a anunțat că strada pe care este amplasată Ambasada Rusiei din Lituania va fi redenumită în „Eroii Ucrainei” (Ukrainos Didvyrių g.).

Edilul le-a recomandat angajaților instituției diplomatice să își dea comandă de cărți de vizită noi și să se asigure că a fost indicată noua denumire a străzii.

https://twitter.com/RemiSimasius/status/1499328679310155782?ref_src=twsrc%5Egoogle%7Ctwcamp%5Eserp%7Ctwgr%5Etweet%7Ctwtr%5Etrue

14:07

Aeroportul din Hostomel, Ucraina, care a fost ținta unor bombardamente.

13:56

Satul Borodyanka din regiunea Kiev este una dintre așezările care au fost bombardate.

 

Reuters / Maksim Levin
Reuters / Maksim Levin

13:54

Autoritățile franceze au confiscat un iaht care ar putea aparține miliardarului Igor Sechin.

13:48

Șeful regiunii Chernigov a postat pe Telegram o fotografie cu case distruse de rachete.

Вячеслав Чаус / Telegram

13:00

Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei a publicat o fotografie cu consecințele bombardamentelor din regiunea Kiev. De menționat că astăzi, autoritățile rusești au declarat că armata lor folosește arme de precizie și lovește doar în instalațiile militare.

ДСНС У

12:56

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a spus că în scurt timp președintele Maia Sandu va veni cu anunțul privind depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană, astfel încât Republica Moldova să obțină statutul de stat candidat la eurointegrare.

Anunțul vine în contextul în care Ucraina a depus deja cererea de aderare, demers ce urmează a fi analizat de instituțiile europene.

12:30 

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a spus că delegația rusă îi aștepta pe ucraineni la negocieri de ieri seara – „dar aceștia nu se grăbesc”, a precizat el.

11:59

Negocierile cu delegația ucraineană pot începe la ora 15:00, a spus șeful delegației ruse Vladimir Medinsky.

11:55 

Ministrul rus de Externe Sergei Lavrov, în cadrul unei conferințe de presă s-a arătat încrezut că Federația Rusă și Ucraina vor găsi un numitor comun.

„Sunt sigură că se va găsi o soluție la criza din jurul Ucrainei, condițiile Rusiei sunt minime”, a spus Lavrov.

Lavrov a mai declarat că Rusia este pregătită de o nouă rundă de negocieri, dar nu intenționează să oprească acțiunile de război în Ucraina, pe care autoritățile rusești le numesc „operațiuni speciale”.

11:50

Comitetul Dumei de Stat a aprobat un amendament care introduce răspunderea penală și pedeapsa de până la 15 ani pentru răspândirea de falsuri cu privire la acțiunile forțelor armate ruse. Despre aceasta comunică TASS.

La fel, Comitetul a recomandat adoptarea în a doua lectură a proiectului de lege privind răspunderea penală, inclusiv pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani, pentru solicitările de impunere a sancțiunilor străine împotriva Rusiei.

11:48

Franța a cerut cetățenilor săi să părăsească Rusia.

11:40

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski a publicat un nou mesaj video în care le cere trupelor ruse să „protejeze vorbitorii de limba rusă la ei acasă. Nu în toată lumea”.

Totodată, el a declarat că ucrainenii nu vor renunța să-și apere țara.

„Au vrut să ne distrugă de multe ori. Nu au putut. Noi am trecut prin atâtea. Și dacă cineva crede că, depășind toate acestea, ucrainenii se vor speria și vor renunța – el nu știe nimic despre Ucraina. Și nu are ce face în Ucraina”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean a mai declarat că Ucraina va întâlni primii voluntari străini. „În țară vin primii 16 mii din ei”, a precizat Zelenski.

11:04

Forțele armate ale Ucrainei au publicat un rezumat al pierderilor armatei ruse:

  • aproximativ 9 mii de persoane (agenția UNIAN a precizat anterior că cifra include nu numai cei decedați, dar și răniți);
  • 217 tancuri;
  • 900 vehicule blindate de luptă;
  • 11 sisteme de apărare aeriană;
  • 31 de elicoptere.

10:59

Cursul de schimb a dolarului și euro la Bursa din Moscova a fost actualizat: dolarul – 115 ruble, euro – 124 ruble.

10:54

În Rusia, Roskomnadzor a cerut la Google să elimine aplicația canalului TV „Dojdi” și „Ekho Moskvî”. La Procuratură, s-a declarat că reprezentanții mass-media au distribuit materiale care cheamă la activități extremiste.

10:25

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova comunică despre o nouă alertă de informație falsă. Oamenii legii spun că pe rețelele sociale circulă informația că astăzi se vor auzi sirene de avertizare în țara noastră – știre dezmințită de autorități.

10:21

Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei a publicat fotografii cu consecințele unui obuz care a lovit un depozit de petrol din Cernigov.

10:01

Prin votul majorității Consiliului de administrație „Эха Москвы” a fost luată decizia de a lichida postul de radio și site-ul web.

09:47

Autoritățile Republicii Moldova declară că în perioada 24 februarie-3 martie, pe teritoriul țării au solicitat azil 1 759 persoane, dintre care 973 ucraineni.

Totodată, potrivit ultimelor date, pe teritoriul Republicii Moldova au intrat 136 386 cetățeni ai Ucrainei, dintre care au părăsit teritoriul țării 74 816 ucraineni.

Corespunzător, pe teritoriul național au rămas 61 570 cetățeni ai Ucrainei, din ei 23 179 minori, care au intrat în Republica Moldova în ultimele 172 ore.

09:30

Un observator ucrainean din cadrul OSCE a decedat, la data de 1 martie, în timpul bombardamentelor de către forțele ruse la Harkov.

Marina Fenina, membru local al Misiunii Speciale de Monitorizare a OSCE în Ucraina a murit într-un bombardament la Harkov în timp ce „aduna provizii pentru familia ei într-un oraș care a devenit o zonă de război”, au comunicat reprezentanții OSCE.

09:10

CNN a publicat noi imagini din satelit care arată distrugerea la nordul Kievului. Imaginile din satelit arată rămășițele carbonizate ale echipamentului militar rusesc într-o zonă rezidențială din Buchi, oraș de lângă Kiev.

Maxar Technologies

8:45

Forțele armate suedeze declară că patru avioane de luptă rusești au intrat miercuri în spațiul aerian al țării, încălcând interdicția de zbor impusă luni.

08:30

Curtea Penală Internațională de la Haga, după un apel din partea a 39 de țări, a început investigarea posibilelor crime de război comise pe teritoriul Ucrainei.

07:55

La Harkov, din cauza bombardamentelor a fost distrusă Catedrala Adormirea Maicii Domnului, potrivit eparhiei din Harkov. Serviciul de Stat pentru Comunicații Speciale și Protecția Informațiilor al Ucrainei a prezentat imagini.

Amintim că, pe 24 februarie, în jurul orei 5:00, Vladimir Putin a anunțat începerea operațiunii militare în Ucraina. Liderul de la Kiev Vladimir Zelenski a declarat stare de război în Ucraina. Parlamentul de la Chișinău s-a întrunit seara în ședință și a votat pentru instituirea stării de alertă în Republica Moldova, pe o durată de 60 de zile.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Eficiența energetică – investiții care reduc costurile și susțin dezvoltarea

Republica Moldova se află într-o etapă de extindere a instrumentelor de finanțare pentru eficiența energetică. Provocarea următoare este să transformăm aceste instrumente în investiții la scară, economii măsurabile și o piață capabilă să răspundă cererii. Eficiența energetică nu înseamnă doar reducerea consumului. Ea poate diminua costurile pentru gospodării, instituții și companii, contribui la securitatea energetică și susține productivitatea, competitivitatea și dezvoltarea economică.

Economiile obținute prin utilizarea eficientă a energiei pot reduce presiunea asupra bugetelor gospodăriilor și asupra bugetului public, creând spațiu pentru noi investiții și pentru alte priorități, precum educația, sănătatea și infrastructura. Pentru a valorifica acest potențial, avem nevoie de finanțare predictibilă, tehnologii potrivite, procese simple, digitalizare, specialiști și furnizori calificați. Miza este să trecem de la proiecte punctuale la mecanisme care mobilizează investiții, asigură calitatea și transformă economiile de energie în resurse pentru dezvoltare și creștere economică.

Eficiența energetică, un răspuns adaptat fiecărui sector

Structura actuală a consumului de energie ne arată clar unde trebuie să acționăm în regim prioritar. Sectorul clădirilor reprezintă aproximativ 53% din consumul final de energie al țării, transportul – aproximativ o treime, industria – circa 8%, iar agricultura – 5%.

Această structură arată că eficiența energetică trebuie abordată atât ca instrument de reducere a consumului și a emisiilor, cât și ca instrument de reducere a costurilor și de creștere a competitivității economiei. Soluțiile trebuie adaptate specificului fiecărui sector și rezultatului economic urmărit.

În sectorul clădirilor, consumul ridicat de energie se reflectă în facturile gospodăriilor și ale instituțiilor publice, dar și în presiunea asupra bugetului public. Gospodăriile reprezintă aproximativ 42% din consumul național de energie. Pe de o parte, avem costul energiei, iar pe de altă parte, necesitatea de a susține consumatorii vulnerabili. Cu cât reducem structural necesarul de energie al clădirilor, cu atât reducem în perspectivă și această presiune.

În sectorul transporturilor, al industriei și al agriculturii, măsurile trebuie să țină cont de procesele și de profilul de consum al fiecărui tip de utilizator. Scopul nu este doar să consumăm mai puțină energie, ci să obținem aceeași valoare economică folosind mai puține resurse, să reducem costurile și să creștem productivitatea.

Cadrul legislativ privind eficiența energetică transpune cerințele europene și acordă o atenție mai mare principiului „eficiența energetică înainte de toate”, precum și prioritizării măsurilor cu cel mai mare impact. Totuși, între cadrul legislativ și realitatea din teren rămân provocări importante. Avem nevoie de mai multă expertiză tehnică și de furnizori capabili să răspundă unei cereri în creștere. Este necesar să dezvoltăm capacitatea de finanțare și de implementare a proiectelor la scară. Nu este suficient să avem reguli și resurse financiare dar trebuie să avem și capacitatea pieței de a transforma aceste condiții în rezultate măsurabile.

De la proiecte individuale la investiții de amploare

Unul dintre pașii importanți este extinderea mecanismelor de finanțare existente. Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM), gestionat de Centrul Național pentru Energie Durabilă oferă o infrastructură de finanțare aflată în dezvoltare, care combină resurse publice cu mijloace financiare atrase de la partenerii de dezvoltare și cu contribuțiile beneficiarilor finali.

Este important ca aceste mecanisme să evolueze de la finanțarea unor proiecte individuale către instrumente capabile să mobilizeze investiții private la o scară tot mai mare. Pentru aceasta, nu este suficient să avem bani disponibili. În acest proces, una dintre provocările principale este capacitatea pieței de a face față unei cereri în continuă creștere. Pentru ca investițiile să se realizeze, avem nevoie de specialiști, companii capabile să furnizeze lucrări și servicii de calitate, beneficiari informați și soluții financiare potrivite. De aceea, punem un accent deosebit pe diversificarea instrumentelor de finanțare și adaptarea acestora la nevoile diferitelor categorii de beneficiari, precum și la realitățile pieței.

În etapa actuală, accentul pus pe dezvoltarea pieței poate însemna un ritm mai moderat de contractare și valorificare a resurselor. Este nevoie de timp pentru ca beneficiarii să înțeleagă condițiile programelor și să-și asume contribuția proprie, iar companiile să-și consolideze capacitatea de a executa lucrări de calitate, cu respectarea normelor și documentarea corespunzătoare. Acest efort contribuie la formarea unui portofoliu de proiecte mai bine pregătite și a unor procese mai solide, ceea ce poate permite utilizarea resurselor mai eficient și într-un ritm mai rapid pe termen mediu și lung.

În sectorul privat, antreprenorii au un interes economic firesc să reducă costurile și să utilizeze mai eficient resursele. Rezultatul depinde însă de accesul la informație și expertiză tehnică, de existența unor soluții financiare și de capacitatea de a identifica și implementa proiectele potrivite.

Acolo unde există programe de sprijin, acestea trebuie însoțite de expertiză tehnică adecvată, indicatori de performanță bine definiți și mecanisme de monitorizare a rezultatelor. În acest fel, sprijinul public poate produce nu doar investiții și achiziții de echipamente, ci și economii durabile, care reduc costurile întreprinderilor și creează resurse pentru reinvestire și dezvoltare.

Obiectivul este să trecem de la finanțarea unor intervenții punctuale la proiecte de scară mai mare, capabile să mobilizeze volume semnificativ mai mari de investiții și să genereze rezultate măsurabile la nivelul economiei naționale.

Potențialul investițional și mobilizarea capitalului privat

Necesarul de investiții în eficiență energetică, în special în sectorul public și rezidențial, depășește cu mult resursele publice disponibile. Una dintre provocările principale este să dezvoltăm mecanisme prin care resursele publice să poată mobiliza cât mai eficient capital privat.

Dimensiunea potențialului investițional este foarte mare. Numai în sectorul clădirilor, potențialul de investiții este estimat la peste 40 de miliarde de euro. Eficiența energetică nu trebuie privită doar ca un domeniu de intervenție publică, ci și ca o piață importantă pentru companii, instituții financiare și furnizori de tehnologii și servicii.

La mijlocul anului 2026, soldul depozitelor bancare depășea 150 de miliarde de lei. O parte din aceste resurse ar putea avea un impact economic mai mare dacă ar fi transformate, prin mecanisme financiare adecvate, în investiții productive. Nu este vorba despre a descuraja economisirea, ci despre a crea condiții prin care o parte din capitalul disponibil să circule în economie și să finanțeze proiecte care generează valoare.

Eficiența energetică este un domeniu în care astfel de investiții pot aduce beneficii multiple. Ele pot reduce costurile pentru companii și consumatori, pot spori reziliența și securitatea energetică și pot reduce expunerea la volatilitatea prețurilor la energie. În plus, economiile generate prin reducerea consumului pot rămâne în economie și pot fi reinvestite.

Finanțarea trebuie legată de soluții concrete și de profilul fiecărui consumator. În funcție de sector, investițiile pot include reabilitarea energetică a clădirilor, automatizarea și managementul inteligent al consumului, integrarea energiei regenerabile și a stocării sau utilizarea unor tehnologii mai eficiente în procesele industriale.

Este important ca tehnologia să fie aleasă corect, în funcție de rezultatul economic urmărit, reducerea consumului și a costurilor, creșterea productivității sau îmbunătățirea securității energetice. Spre deosebire de multe alte investiții, proiectele de eficiență energetică pot genera economii financiare măsurabile și, în multe cazuri, pot deveni eligibile pentru finanțare comercială.

Instrumente financiare pentru sectorul rezidențial și public

În sectorul rezidențial, statul trebuie să testeze ce nivel de sprijin public este necesar pentru a declanșa investițiile masive. Acesta este unul dintre obiectivele FEERM. Am pornit cu granturi de până la 70% pentru blocurile locative, dar, pe măsură ce piața se dezvoltă, mecanismele trebuie să evolueze către o utilizare mai mare a finanțării private.

În acest sens, dezvoltăm mecanismul de garantare și compensare a împrumuturilor contractate de asociațiile de locatari de la băncile comerciale, pe care ne propunem să îl operaționalizăm până la sfârșitul anului. Acest instrument trebuie să faciliteze accesul asociațiilor la finanțare și să contribuie la extinderea investițiilor în reabilitarea blocurilor locative.

În sectorul public, lucrăm la un mecanism de finanțare sustenabilă bazat, într-o primă etapă, pe principiul revolving prin care investiția în reabilitarea energetică a unei clădiri să fie recuperată din economiile generate, iar resursele recuperate să poată fi reinvestite în alte clădiri.

Pe termen mai lung, mecanismul trebuie să creeze condițiile pentru participarea companiilor private, care să investească, să își recupereze investiția din economiile de energie și să obțină un randament economic care să susțină continuitatea acestor investiții.

În prezent, promovăm în Guvern Programul de dezvoltare a pieței serviciilor energetice pentru perioada 2026-2030, care trebuie să contribuie la crearea pieței și a cadrului necesar unor asemenea investiții.

Un alt instrument pe care dorim să îl pilotăm îl reprezintă obligațiunile municipale pentru finanțarea proiectelor de eficiență energetică. Împreună cu partenerii de dezvoltare analizăm modul în care acest instrument ar putea fi utilizat în Republica Moldova, inclusiv în contextul reformei administrației publice locale.

Pe termen mai lung, mecanismele dezvoltate trebuie să creeze condițiile pentru participarea companiilor private, care să investească, să își recupereze investiția din economiile de energie și să obțină un randament economic care să susțină continuitatea acestor investiții.

Statul trebuie să testeze mecanismele, să reducă riscurile inițiale și să creeze condițiile în care piața poate crește. Pe măsură ce mecanismele se maturizează și riscurile se reduc, ponderea investițiilor private poate crește.

Capitalul privat nu răspunde doar la oportunitate, ci și la predictibilitate. Pentru ca investițiile să crească, piața are nevoie de continuitate în politicile publice, de reguli clare și stabile și de timp pentru ca mecanismele să se maturizeze.

Astfel, eficiența energetică poate evolua de la o politică publică spre o piață de investiții, în care tehnologiile, serviciile și finanțarea se dezvoltă împreună în jurul unor rezultate economice măsurabile.

Construirea unui ecosistem pentru investiții

Pentru ca programele să se extindă și să genereze investiții concrete, este esențial să existe un ecosistem funcțional, în care actorii, serviciile și instrumentele se susțin reciproc.

Un ecosistem funcțional presupune, în primul rând, conectarea tuturor actorilor: beneficiari, companii, specialiști, furnizori de tehnologii, instituții financiare și parteneri de dezvoltare. La fel de importante sunt comunicarea transparentă, reducerea barierelor, menținerea calității și monitorizarea rezultatelor. Iar atunci când experiența din piață arată că un mecanism nu funcționează suficient de bine, trebuie să existe voința și capacitatea de a-l ajusta.

Acest lucru cere reguli clare și predictibile, proceduri cât mai simple, standarde de calitate și un cadru care să permită companiilor să investească și să dezvolte servicii noi. Este necesar să urmărim permanent ce se întâmplă în piață și să intervenim atunci când apar bariere.

Un program de finanțare nu poate funcționa izolat. Pentru ca o investiție într-o casă, într-un bloc sau într-o întreprindere să se realizeze, trebuie să existe beneficiari informați, companii care pot furniza lucrările și tehnologiile necesare, specialiști capabili să proiecteze și să verifice soluțiile, instituții financiare care pot oferi finanțare și reguli care oferă suficientă predictibilitate tuturor acestor actori.

Rolul CNED nu este doar să administreze programe, ci să contribuie la dezvoltarea unei piețe în care programele, finanțarea, expertiza tehnică și oferta de servicii se susțin reciproc. Una dintre funcțiile importante este să asigure legătura dintre actorii principali și să identifice unde ecosistemul nu funcționează suficient de bine. Asta presupune consultare permanentă cu piața, monitorizarea rezultatelor, identificarea blocajelor și ajustarea mecanismelor. Nu putem presupune că un mecanism conceput astăzi va funcționa perfect și peste trei ani. El trebuie îmbunătățit pe baza experienței acumulate.

FEERM este un exemplu în acest sens. Prin acest mecanism nu testăm doar o modalitate de finanțare, ci și modul în care se formează piața din jurul ei, cum reacționează beneficiarii, cum se dezvoltă oferta de servicii și lucrări, ce capacități există și unde apar blocaje. Experiența acumulată ne permite să ajustăm programul și să construim mecanisme care pot funcționa la o scară tot mai mare.

Digitalizarea și inteligența artificială pentru extinderea programelor

Digitalizarea este un alt element important al ecosistemului. Atunci când avem un număr mare de beneficiari și proiecte, procesele trebuie să fie simple, transparente și ușor de urmărit. Digitalizarea nu este doar o chestiune administrativă. Ea devine o infrastructură necesară pentru extinderea programelor.

Prin digitalizare putem reduce costurile de operare, simplifica interacțiunea cu beneficiarii și companiile, crește transparența și monitoriza mai eficient procesele și rezultatele. În prezent, avem programe operaționale în care interacțiunea cu beneficiarii sau partenerii se desfășoară exclusiv prin canale electronice, fără dosare pe suport de hârtie și fără deplasări la oficiul CNED. Experiența programelor EcoVoucher și Casa Verde arată că digitalizarea poate simplifica accesul la sprijin și poate face procesul mai rapid și mai comod pentru beneficiari.

Următoarea etapă este utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale (IA). Pentru o instituție care gestionează volume tot mai mari de informații, proiecte și interacțiuni cu beneficiarii, IA poate contribui la automatizarea unor procese, analiza datelor și identificarea mai rapidă a blocajelor sau riscurilor. Nu vorbim despre înlocuirea expertizei umane, ci despre folosirea tehnologiei pentru ca specialiștii să poată lucra mai eficient și să se concentreze asupra deciziilor care necesită expertiză.

Această transformare este importantă și din perspectiva capacității instituționale. Dacă vrem să extindem programele de eficiență energetică și să lucrăm cu un număr tot mai mare de beneficiari și proiecte, nu putem crește capacitatea instituției doar prin majorarea proporțională a numărului de angajați. Trebuie să creștem și productivitatea instituțională. Această abordare este reflectată în Strategia de dezvoltare instituțională a CNED până în 2030.

Autor: Ion Muntean, director al Centrului Național pentru Energie Durabilă

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: