Tudor Mardei | NewsMaker

„Acțiunile trebuie să aibă și consecințe”. Ministrul Educației, despre sancțiunile pentru elevi și proiectul adoptat de Guvern

Guvernul de la Chișinău a aprobat un proiect de lege, care presupune completarea Codului educației cu mai multe prevederi. Printre acestea se numără includerea recompenselor și sancțiunilor pentru elevi. Cu privire la sancțiuni, acestea vor fi aplicate în cazul comiterii unor abateri comportamentale atât față de alți elevi, cât și față de pedagogi. Printre sancțiuni se regăsește inclusiv eliminarea temporară de la lecții, suspendarea elevului pe o durată limitată de timp, dar și exmatricularea din liceu fără drept de reînscriere ulterioară în aceeași instituție. Potrivit ministrului Educației Dan Perciun, este important ca mediul școlar să fie sigur pentru toată lumea și acțiunile să aibă și consecințe. El a spus că majoritatea țărilor europene au reglementate la nivel de lege sancțiuni pentru elevi, „acesta este de exemplu și cazul României unde aceste sancțiuni sunt prevăzute nemijlocit în lege”. 

Recompense pentru elevi

Dacă va fi aprobat de Parlament, elevii vor beneficia de recompense pentru acțiuni sau rezultate apreciate de către comunitatea școlară. Mai exact: evidențiere în fața clasei și/sau în fața colegilor din școală; comunicare verbală sau scrisă adresată părinților sau altor reprezentanți legali; delegare cu prioritate în excursii sau tabere de odihnă; diplome, medalii, premii; burse de merit ale instituției; burse de merit ale administrației publice centrale; alte recompense neinterzise de lege.

Sancțiuni pentru elevi

Totodată, legea va fi completă cu un articol care prevede sancțiuni pentru elevi. Acestea vor fi aplicate în cazul comiterii unor abateri, în funcție de gravitatea faptei și de gradul de vinovăție. Printre sancțiuni sunt: observația; mustrarea; eliminarea temporară de la lecții; privarea de cămin, în cazul în care instituția dispune de cămin, cu excepția elevilor din învățământul general obligatoriu; suspendarea elevului pe o durată limitată de timp; preavizarea de exmatriculare; exmatricularea, cu drept de reînscriere în anul școlar următor, cu excepția elevilor clasei a X-a, care vor susține un nou concurs de admitere; exmatricularea din liceu fără drept de reînscriere ulterioară în aceeași instituție; suspendarea elevului se poate realiza pentru o durată de maximum 5 zile lucrătoare. Un elev nu poate fi suspendat pe durata unui an școlar pentru mai mult de 15 zile lucrătoare.

Alocații pentru părinți 

Legea va fi completată și cu un articol care prevede alocații pentru părinți. Astfel, părinții sau reprezentanții legali ai elevilor din instituțiile publice de învățământ general cu un număr mai mic de 50 de elevi, desemnate de către Ministerul Educației și Cercetării, care decid înscrierea elevului în altă instituție publică de învățământ primar sau secundar general, beneficiază de alocație pentru sporirea accesului la educație.

Alocația va fi acordată lunar, pe un termen de doi ani, calculat de la data înscrierii elevului în noua instituție publică de învățământ primar sau secundar general. Plata alocației se suspendă pe perioada lunilor iunie-august inclusiv.

Precizările ministrului Educației cu privire la sancțiuni 

Ministrul Dan Perciun a declarat în timpul unor declarații de presă din data de 6 februarie că instituția propune „introducerea în Codul educației a acelor prevederi care astăzi țin de regulamentul intern al instituțiilor de învățământ – cu privire la sancțiunile și recompensele aplicabile elevilor”.

Din punctul nostru de vedere, este important ca mediul școlar să fie un mediu sigur pentru toată lumea și acțiunile să aibă și consecințe. Pentru predictibilitatea acestora, este bine ca ele să fie reglementate la nivel de lege și nu la nivelul ordinului unui ministru, cum este la moment. De altfel, majoritatea țărilor europene anume așa și fac, acesta este de exemplu și cazul României unde aceste sancțiuni sunt prevăzute nemijlocit în lege. Mesajul care noi vrem să-l transmitem este unul foarte clar, că instituțiile de învățământ trebuie să fie un spațiu sigur pentru toți, atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice. Trebuie să fie un spațiu unde violența, bullyingul, nu-și au locul și asemenea comportamente de principiu nu pot fi tolerate. Bineînțeles că prima intervenție întotdeauna o să țină de suport psihologic, de consiliere, de ajutor, dar în egală măsură credem noi că în anumite cazuri foarte grave se pot aplica și acele sancțiuni după intervievarea celor implicați, după oferirea întregului suport care poate fi oferit. Dar de principiu, dacă lucrurile nu se rezolvă atunci în cazul liceului să poată să fie aplicate și sancțiunile prevăzute de către lege deja”, a comunicat ministrul.

Proiectul aprobat de Guvern va fi prezentat Parlamentului pentru examinare.

„Un coleg și-a bătut joc de profesor atât de mult, încă acesta a cedat nervos și s-a concediat”. Echipa NewsMaker a decis să afle ce cred moldovenii despre sancțiunile pentru elevi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: