Activele Lukoil de la Aeroport au trecut în proprietatea statului. Ce se va întâmpla cu benzinăriile

Activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău au trecut în proprietatea statului. Anunțul a fost făcut pe 29 ianuarie de Ministerul Energiei. Potrivit instituției, Agenția Proprietății Publice și aeroportul au finalizat procesul de inventariere și au semnat pe 29 ianuarie cu Lukoil Moldova actele de predare – primire ale complexului petrolier din cadrul aerogării. Cât privește activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili de pe teritoriul Republicii Moldova, Ministerul Energiei a declarat că „acestea ar urma să fie preluate de fondul de investiții american, Carlyle Group”.

„Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie curent, cu Lukoil Moldova, actele de predare – primire ale complexului petrolier din cadrul AIC. Astfel, activele deținute de Lukoil pe teritoriul Aeroportului Chișinău au revenit în proprietatea statului, conform deciziei Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din data de 15 decembrie 2025”, au anunțat reprezentanții Ministerului Energiei.

Ministerul a mai spus că, în aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării, în anul 2005, a complexului petrolier din Aeroport. „Lukoil a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie curent. Deoarece compania nu s-a conformat, la 16 ianuarie Consiliul i-a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, care a fost achitată săptămâna curentă. Conform deciziei Consiliului din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și acordat termen pentru predarea activelor până la 28 ianuarie curent”, a adăugat Ministerul Energiei.

Cât privește activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili de pe teritoriul Republicii Moldova, Ministerul Energiei a declarat că „acestea ar urma să fie preluate de fondul de investiții american, Carlyle Group”. „Este de menționat că, în conformitate cu legislația moldovenească, noul acționar anunțat este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS să se expună cu o decizie în acest sens”, a adăugat Ministerul.

***

Amintim că, în octombrie 2025, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA. 

Lukoil-Moldova a intrat la sfârșitul anului trecut în incapacitate de funcționare, ca consecință a sancțiunilor impuse de SUA. Prin urmare, Aeroportul Internațional Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. La câteva zile distanță, autoritățile au anunțat că aeroportul internațional Chișinău a preluat integral procesul de alimentare a aeronavelor, activitate care era până atunci realizată de compania „Lukoil-Moldova”. 

Pe 15 decembrie 2025, premierul Alexandru Munteanu anunța că Moldova va prelua infrastructura petrolieră aeroportuară de la „Lukoil-Moldova”. Companiei i-a fost acordat un termen de 20 de zile pentru a le transmite în proprietatea statului. Pe 14 ianuarie, instituțiile statului au fost informate despre refuzul companiei de a semna actul de transmitere-primire a bunurilor. Lukoil-Moldova a invocat lipsa aprobării din partea asociatului său unic, Lukoil International GmbH. Atunci, autoritățile anunțau că, în prima etapă, compania este obligată să achite o amendă și să se conformeze deciziei. Pe 23 ianuarie, Agenția Proprietății Publice declara că „nu avem o constatare că Lukoil s-a conformat”.

Pe 29 ianuarie, compania petrolieră rusă Lukoil a anunțat încheierea unui acord cu Carlyle, o companie americană de investiții, pentru vânzarea activelor sale din străinătate. Totuși, compania a precizat că acordul depinde de îndeplinirea mai multor condiții, „inclusiv permisiunea pentru tranzacție cu Carlyle din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: