Activele Lukoil de la Aeroport au trecut în proprietatea statului. Ce se va întâmpla cu benzinăriile

Activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău au trecut în proprietatea statului. Anunțul a fost făcut pe 29 ianuarie de Ministerul Energiei. Potrivit instituției, Agenția Proprietății Publice și aeroportul au finalizat procesul de inventariere și au semnat pe 29 ianuarie cu Lukoil Moldova actele de predare – primire ale complexului petrolier din cadrul aerogării. Cât privește activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili de pe teritoriul Republicii Moldova, Ministerul Energiei a declarat că „acestea ar urma să fie preluate de fondul de investiții american, Carlyle Group”.

„Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie curent, cu Lukoil Moldova, actele de predare – primire ale complexului petrolier din cadrul AIC. Astfel, activele deținute de Lukoil pe teritoriul Aeroportului Chișinău au revenit în proprietatea statului, conform deciziei Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din data de 15 decembrie 2025”, au anunțat reprezentanții Ministerului Energiei.

Ministerul a mai spus că, în aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării, în anul 2005, a complexului petrolier din Aeroport. „Lukoil a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie curent. Deoarece compania nu s-a conformat, la 16 ianuarie Consiliul i-a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, care a fost achitată săptămâna curentă. Conform deciziei Consiliului din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și acordat termen pentru predarea activelor până la 28 ianuarie curent”, a adăugat Ministerul Energiei.

Cât privește activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili de pe teritoriul Republicii Moldova, Ministerul Energiei a declarat că „acestea ar urma să fie preluate de fondul de investiții american, Carlyle Group”. „Este de menționat că, în conformitate cu legislația moldovenească, noul acționar anunțat este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS să se expună cu o decizie în acest sens”, a adăugat Ministerul.

***

Amintim că, în octombrie 2025, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA. 

Lukoil-Moldova a intrat la sfârșitul anului trecut în incapacitate de funcționare, ca consecință a sancțiunilor impuse de SUA. Prin urmare, Aeroportul Internațional Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. La câteva zile distanță, autoritățile au anunțat că aeroportul internațional Chișinău a preluat integral procesul de alimentare a aeronavelor, activitate care era până atunci realizată de compania „Lukoil-Moldova”. 

Pe 15 decembrie 2025, premierul Alexandru Munteanu anunța că Moldova va prelua infrastructura petrolieră aeroportuară de la „Lukoil-Moldova”. Companiei i-a fost acordat un termen de 20 de zile pentru a le transmite în proprietatea statului. Pe 14 ianuarie, instituțiile statului au fost informate despre refuzul companiei de a semna actul de transmitere-primire a bunurilor. Lukoil-Moldova a invocat lipsa aprobării din partea asociatului său unic, Lukoil International GmbH. Atunci, autoritățile anunțau că, în prima etapă, compania este obligată să achite o amendă și să se conformeze deciziei. Pe 23 ianuarie, Agenția Proprietății Publice declara că „nu avem o constatare că Lukoil s-a conformat”.

Pe 29 ianuarie, compania petrolieră rusă Lukoil a anunțat încheierea unui acord cu Carlyle, o companie americană de investiții, pentru vânzarea activelor sale din străinătate. Totuși, compania a precizat că acordul depinde de îndeplinirea mai multor condiții, „inclusiv permisiunea pentru tranzacție cu Carlyle din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

gov.md

Ce s-a întâmplat, totuși, între Alexandru Munteanu și Dan Perciun? Răspunsul liderului PAS, Igor Grosu

Între Alexandru Munteanu, fost deja premier, și Dan Perciun, ministrul interimar al Educației, a avut loc o discuție despre viteza cu care sunt implementate reformele. Discuția a fost „cu mai mult temperament”. Precizările au fost făcute de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, la ediția din 15 iulie a emisiunii „Eu și Uniunea Europeană” de la Moldova 1, după ce a fost întrebat ce s-a întâmplat, totuși, între Alexandru Munteanu și Dan Perciun.

„A fost o discuție, așa cum au mărturisit ambii, despre reforme. Probabil despre viteza cu care sunt implementate aceste reforme. Probabil mai temperamentală, așa, cu mai mult temperament. Dar, repet, am tot respectul față de domnul Munteanu, și-a adus toată contribuția. (…) Acum suntem într-un moment în care lucrurile trebuie să le dinamizăm mai tare. (…) S-a deschis clusterul 6. Insistăm pe celalalte patru și aici chiar trebuie să ne mișcăm repede. Până la sfârșitul acestei veri trebuie să le avem deschide pe toate și să demonstrăm nu doar prin aprobarea legilor, dar și prin reformele implementate, că Republica Moldova merită să fie apreciată”, a declarat Grosu.

***

Amintim că, pe 3 iulie 2026, Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru. Munteanu a declarat că a ales să plece în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” pe care le are.

Președinta Maia Sandu a declarat că Alexandru Munteanu a avut o singură obiecție înainte de demisie – aceasta ține de relația lui interpersonală cu ministrul Educației, Dan Perciun. Detalii AICI.

Într-o reacție, Perciun a menționat că și-a exprimat nemulțumirile față de politica bugetar-fiscală. Potrivit ministrului, unele măsuri incluse în document nu au fost suficient discutate în Guvern și au generat reacții „foarte aprinse” în societate. Detalii AICI.

Ulterior, liderul PAS, Igor Grosu, a spus că motivul demisiei lui Munteanu a fost „un trigger”, menționând o discuție „mai temperamentală” a acestuia cu Perciun despre un subiect legat de politica fiscală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: