rise.md

„Acuzații false”. Candidatul la parlamentare Nicolae Pascaru, precizări despre clădirea și terenul din Trebujeni

Ex-deputatul socialist Nicolae Pascaru, candidat la un nou mandat de parlamentar din partea Partidului Alianța „Moldovenii”, susține că informațiile despre locația sa din Trebujeni sunt „acuzații false”. El afirmă că terenul și clădirea i-au aparținut întotdeauna și că nu a folosit alte fonduri în afară de investițiile personale. Totodată, Pascaru spune că în această locație, pe care o prezintă drept Centru de Tineret privat din satul Trebujeni, au avut loc diverse evenimente de-a lungul anilor și că scopul său este să construiască „un centru major” pentru tineret. Precizările au fost făcute pe 23 septembrie, pe Facebook, la câteva zile după investigația care l-a vizat.

Nicolae Pascaru a spus că informațiile care l-au vizat sunt „acuzații false”. „În primul rând, această clădire mi-a aparținut întotdeauna, la fel ca și terenul pe care se află. (…) În al doilea rând, pentru construcția acestei clădiri, în afară de investițiile mele personale, nu a fost atras niciun leu. A doua zi după achiziționarea terenului, între mine și YMCA a fost semnat un Memorandum: organizația s-a angajat să atragă 187 000 de euro pentru construcția centrului de tineret, iar eu să pun la dispoziție terenul pentru utilizare gratuită pe o perioadă de 99 de ani. Din păcate, în decurs de un an acești bani nu au fost găsiți, iar Memorandumul a fost reziliat”, a scris Pascaru pe Facebook.

În continuare, el a spus că nu a renunțat la idee. „Până în 2018, împreună cu prietenii și activiștii YMCA Moldova, pe bază de voluntariat, am pregătit terenul pentru construcția centrului de tineret. Toate lucrările, materialele și echipamentele au fost plătite de mine. După ce am analizat numeroase variante de proiect și ținînd cont de resursele limitate, în 2018 am depus documentele pentru obținerea certificatului de construcție a unei clădiri separate ca parte a complexului general. Toate cheltuielile pentru construcția acestui obiect între 2018 și 2024 au fost suportate de mine personal. La finele lucrărilor de construcție, fiind singurul proprietar al terenului și solicitantul autorizației de construcție, am dat clădirea în folosință în calitate de proprietar. În toți acești ani – atât la etapa de construcție, cât și după darea în exploatare a clădirii – pe terenul și în incinta clădirii au avut loc seminare, traininguri și alte evenimente organizate de YMCA Moldova și alte organizații: ECO DAVA, „Voevod”, Y’s Men Club și altele”, a adăugat Pascaru.

Potrivit lui Pascaru, care spune că este singurul proprietar al Centrului de Tineret privat din satul Trebujeni, în materialul care l-a vizat „s-au adunat informații din tot internetul din ultimii 10 ani”. „De fapt merge vorba de trei locații diferite”, a comunicat el. Două dintre acestea sunt: „Centrul care acum este construit, privat, din banii mei personali; lotul de pământ unde se va construi în 2026-2028 un centru nou, împreună cu danezii. (…) La final se va primi un centru major”. „În noiembrie, partenerii noștri trebuiau să vină pentru a conveni asupra termenilor de realizare a proiectului. Acum, însă, totul este pus sub semnul întrebării. Din cauza tehnologiilor murdare, Moldova riscă să piardă încă o clădire a centrului de tineret”, a comunicat Pascaru.

***

Precizările lui Nicolae Pascaru vin la câteva zile după ce, pe 20 septembrie, Rise Moldova a publicat o investigație în care se menționa că, la Trebujeni, „o construcție ridicată cu promisiunea unui spațiu pentru tineri și cu munca a zeci de voluntari a ajuns, oficial, proprietatea sa personală”.

Pe 22 septembrie, organizația de tineret „YMCA Moldova” a calificat drept falsă informația potrivit căreia centrul ar fi devenit reședința lui Nicolae Pascaru. Organizația a declarat că folosește această clădire pentru activitatea sa și a precizat totodată că aceasta nu i-a aparținut niciodată. De asemenea, a menționat că nu a finanțat construcția imobilului și că nu plătește pentru utilizarea lui.

Asociația Obștească „Y’s Men’s Club” din Moldova, la fel, a ieșit cu o declarație, menționând că centrul „a fost întotdeauna proprietatea privată a lui Nicolae Pascaru”. Totodată, organizația a spus că a folosit centrul gratuit pentru evenimente, conferințe și cazarea invitaților. Totodată, a menționat că, în perioada 2019–2025, „partenerii din Danemarca au desfășurat o campanie de strângere de fonduri (50.000 euro din partea Danemarcei și 30.000 euro din partea Moldovei) pentru construcția unui nou corp al Centrului de Tineret”. „Proiectul este planificat pentru lansare în perioada 2026–2028, iar detaliile juridice și cotele de participare vor fi stabilite în toamna acestui an, în cadrul unei vizite oficiale a delegației daneze”, a mai spus asociația.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: