Bani

Adidas, Puma, Hugo Boss, Louis Vuitton și alții. Cum celebrele branduri se judecă în Moldova din cauza mărfurilor contrafăcute

Nadejda Coptu
| 14 ianuarie, 2022
11:03

Compania Merolla Trading din Moldova a fost obligată să plătească prejudicii de 20 mii de lei companiei Adidas și clubului de fotbal Barcelona din cauza comercializării mărfurilor contrafăcute ale acestor branduri. La 12 ianuarie, Curtea Supremă de Justiție a pus punct într-un litigiu care durează de mai mulți ani. NM relatează, cum celebrele branduri își apără drepturile în Moldova, ce atribuție are în acest sens „achiziția de probă” și ce branduri nu au reușit anterior să-și apere drepturile în Moldova.

Cum s-a început totul

Confruntarea dintre companiile străine The Adidas AG, clubul de fotbal Barcelona și Merolla Trading din Moldova s-a început la sfârșitul anului 2017. Reprezentanții Adidas și Barcelona au aflat că într-un centru comercial din Moldova se vinde îmbrăcăminte cu logo-ul acestor mărci. Aceștia au solicitat ajutorul unui executor judecătoresc care a efectuat „o achiziție de probă”. Executorul judecătoresc a plătit 900 de lei pentru un tricou pentru bărbați și pentru niște șorți ale brandurilor Adidas și Barcelona.

În luna iunie 2018, avocatul Dorian Chiroșca, angajat de Adidas și Barcelona, s-a adresat în instanță. Acesta a cerut confirmarea faptului că Merolla Trading vinde mărfuri contrafăcute, provocând astfel prejudicii clienților săi. De asemenea, acesta a cerut ca respectivei companii să i se interzică să importe, să exporte și să vândă orice produs cu logo-ul Adidas și Barcelona. În același timp, avocatul a cerut ca Merolla Trading să achite companiei Adidas 3600 euro compensarea prejudiciului moral și 3600 euro prejudiciu material, iar companiei Barcelona – 2400 euro prejudiciu moral și 2400 euro prejudiciu material.

Aceste sume au fost calculate reieșind din faptul că de la Merolla Trading au fost confiscate 18 seturi de îmbrăcăminte care în magazinele Adidas costă 60 euro și 28 de treninguri care valorează 90 euro. La fel, au fost confiscate 30 de seturi de îmbrăcăminte care în magazinele de firmă valorează 80 euro.

Cum a fost examinat dosarul în instanțe

Avocatul Merolla Trading nu a fost de acord cu reclamația. Acesta a declarat în instanță că Adidas și Barcelona nu au prezentat concluziile expertizei care ar confirma faptul că firma Merolla Trading a vândut îmbrăcăminte confrafăcută sau a copiat simbolurile caracteristice brandurilor internaționale. În plus, acesta a remarcat că efectuarea „achizițiilor de probă” de către executorul judecătoresc nu este prevăzută în Codul de executare. De aceea avocatul a insistat ca avizul executorului judecătoresc să nu fie examinat ca dovadă. La fel, acesta a insistat asupra faptului că executorul judecătoresc „nu este specialist în domeniul protecției mărcilor comeriale”.

La 18 aprilie 2019, Judecătoria Chișinău a declarat reclamația Adidas și Barcelona ca fiind neîntemeiată. Judecătorii au fost de acord cu argumentele Merolla Trading precum că dovezile incluse în dosar sunt insuficiente și că lipsește avizul expertului. În anul 2020, Curtea de Apel a lăsat în vigoare această decizie, însă Curtea Supremă de Justiție a obligat CA să-și revadă decizia.

În luna septembrie 2021, CA a emis o nouă decizie. Aceasta a confirmat faptul că întreprinderea Merolla Trading a folosit marfă contrafăcută, i-a interzis să vândă îmbrăcăminte cu simbolurile Adidas și Barcelona, dar și a obligat-o să distrugă marfa cu asemenea simboluri care a rămas. De asemenea, CA a obligat Merolla Trading să achite ambelor companii compensarea prejudiciului moral în valoare de 20 mii lei. CA a declarat că pretențiile reclamanților referitoare la sume mult mai mari sunt neîntemeiate. Magistrații au menționat că reclamanții nu au oferit niciun fel de dovezi care ar confirma faptul că profitul ratat al brandurilor constituie anume 3600 euro și 2400 euro. CA a mai obligat Merolla Trading să comunice despre decizia instanței prin intermediul a două instituții de presă naționale.

La 12 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a lăsat în vigoare decizia CA. Judecătorii CSJ au decis că CA nu a admis niciun fel de încălcări de procedură la examinarea reclamației.

Ce branduri s-au mai judecat în Moldova

Anterior, brandurile străine Puma, Hugo Boss Trade Mark Management Gmbh&Co, The Louis Vuitton Malleter Company și Tommy Hilfinger Licensing B. V. au încercat să-și apere drepturile de autor în Moldova. Litigiile s-au desfășurat cu un succes variabil.

Astfel, în anul 2019, Puma a reclamat o companie din Soroca, care vinde încălțăminte cu logo-ul acestui brand. Puma a cerut să fie interzisă utilizarea ilegală a mărcii sale în Moldova și să fie distruse mărfurile cu marca sa comercială, evaluând prejudiciul la 32,5 mii lei. Curtea Supremă de Justiție a respins reclamația, menționând că întreprinderea din Moldova nu încalcă drepturile producătorului german. În decizia instanței a fost menționat faptul că la studierea mărfurilor moldovenești, pe care Puma le-a considerat un fals, nu a fost indicată denumirea propriu-zisă a mărcii, ci au fost prezentate doar elementele grafice ale brandului.

Concernul Adidas International Marketing a depus anterior o reclamație în instanță împotriva unei companii din Moldova care comercializează la Piața Centrală mărfuri utilizând fără permisiune marca comercială a companiei germane. Adidas a cerut distrugerea producției cu marca sa comercială și încasarea a 110 mii lei de la compania din Moldova pentru mărfurile contrafăcute. Însă instanța moldovenească a considerat reclamația Adidas ca fiind neîntemeiată.

Mai târziu, în luna mai 2018, compania Hugo Boss Trade Mark Management Gmbh&Co a reușit să încaseze aproape 170 mii lei de la o companie locală pentru comercializarea parfumurilor contrafăcute și a altor mărfuri.

Și companiile The Louis Vuitton Malleter Company și Tommy Hilfinger Licensing B. V au obținut câștig de cauză în instanța moldovenească. Acestea au reușit să obțină un ordin privind încetarea activității unei companii din Chișinău pentru utilizarea neautorizată a brandurilor lor. Însă companiile străine nu au reușit să repare prejudiciul cauzat prin comercializarea mărfurilor contrafăcute cu mărcile comerciale ale acestora.

Știri similare

Viață

Deținut din Chișinău, căutat de organele de drept: muncea în afara penitenciarului fără escortă

Viață

Cerbul implicat în accidentul din Călărași a murit: era din specia nobilă

Politică

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Mihaela Conovali
| 11 octombrie, 2025
15:02

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.