Александр Нугманов/NewsMaker

Administratorul magazinelor Merișor a depus mărturii împotriva lui Șor. Ce a povestit acesta

Administratorul rețelei de magazine sociale Merișor, asociate cu Ilan Șor, Vitalie Cușnir, a depus mărturie în instanță în procesul împotriva partidului neconstituțional „Șor” și vicepreședintei acestuia, Marina Tauber. Este curios faptul că avocatul lui Cușnir, care a depus mărturie în calitate de martor al acuzării, a fost Aureliu Colenco, care anterior a reprezentat interesele lui Șor și ale partidului acestuia. În instanță, Colenco îi sugera constant lui Cușnir răspunsurile la întrebările procurorului.

Ședința de judecată din 8 octombrie, privind finanțarea ilegală a partidului „Șor” și a deputatei Marina Tauber, a început cu obiecțiile avocaților Marinei Tauber și ai partidului „Șor” față de audierea lui Vitalie Cușnir în calitate de martor. Avocații au declarat că Cușnir a fost anterior acuzat în acest caz și, prin urmare, nu poate fi martor. Însă procuratura a prezentat o decizie conform căreia Cușnir a fost eliberat de răspunderea penală și a primit o sancțiune administrativă.

Răspunzând la întrebările procurorului, Cușnir a povestit că,  pe  9 martie 2023, a fost reținut de forțele de ordine, care i-au confiscat câteva genți cu pachete ce conțineau bani. Cu toate acestea, el susține că nu știa că în pachete erau bani înainte ca acestea să  fie deschise. Această afirmație a surprins, deoarece Cușnir declarase anterior că ajuta la distribuirea salariilor angajaților partidului, deoarece contul bancar al partidului fusese blocat. Nimeni din instanță nu a comentat însă contradicțiile între aceste afirmații.

Cușnir a mai spus că l-a cunoscut pe Ilan Șor între 1996 și 2000 și că a fost invitat la ziua acestuia de naștere în 2020, în Israel, unde au discutat despre „materiale de propagandă, hârtie de birou și alte lucruri”. De asemenea, el a declarat că este membru al partidului „Șor” încă de la înființare și că a făcut donații în repetate rânduri, inclusiv pentru campania electorală a bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul.

Cușnir a fost întrebat de mai multe ori dacă îl cunoaște pe un anume Victor Guțuleac. El a răspuns că a comunicat cu un oarecare Victor printr-o aplicație specială, dar nu-i cunoștea  numele de familie. De asemenea, a afirmat că Marina Tauber nu i-a cerut niciodată să participe la transportarea banilor. Acest lucru a nedumerit procurorul, deoarece, în timpul anchetei, Cușnir susținuse contrariul.

Procurorul Tatiana Nadulișneac i-a arătat lui Cușnir declarațiile sale anterioare, iar acesta a confirmat că îi aparțin și că semnătura sa se află pe procesul-verbal al interogatoriului. În acele declarații, Cușnir a spus că Tauber i-a cerut să ajute la transportarea banilor, dar el a refuzat, deoarece auzise de finanțarea ilegală a partidului. Totuși, mai târziu a fost sunat de Victor Guțuleac (în timpul anchetei, Cușnir a menționat numele Guțuleac) și i-a cerut insistent ajutorul pentru transportarea mijloacelor financiare. În aceleași declarații, Cușnir a sugerat că Tauber i s-ar fi plâns lui Ilan Șor de refuzul său.

Numele lui Victor Guțuleac a fost menționat de mai multe ori în timpul interogatoriilor altor martori în procesul privind finanțarea ilegală a partidului „Șor”. Din mărturiile lor a reieșit că Guțuleac este o persoană de încredere a lui Șor, responsabilă de organizarea transportării banilor din surse externe către activiștii partidului din regiunile Moldovei, precum și de coordonarea activității curierilor.

Pe lângă aceste neconcordanțe din timpul interogatoriului lui Cușnir, este de remarcat și faptul că avocatul martorului acuzării, Aureliu Colenco, care anterior a reprezentat interesele partidului „Șor”, i-a sugerat constant răspunsuri lui Cușnir în timpul ședinței de judecată, a ajustat formulările și chiar a dat din cap aprobator. Când judecătoarea Olga Bejenar i-a făcut observație avocatului, acesta a răspuns: „Știu aceste declarații mai bine decât el însuși”.

———

Reamintim că Procuratura Anticorupție a anunțat, pe 30 mai 2023, finalizarea anchetei penale împotriva partidului „Șor” și a vicepreședintei acestuia, Marina Tauber. Tauber și partidul său sunt acuzați de falsificarea rapoartelor de finanțare a campaniei electorale și de faptul că au primit bani de la o grupare criminală.

Conform rechizitoriului, Tauber, candidată a partidului „Șor” la alegerile pentru primăria Bălți din 2021, „intenționat și în înțelegere prealabilă cu conducerea formațiunii și cu gruparea criminală condusă de oligarhul fugar Ilan Șor”, a primit pentru campania sa electorală peste 9,7 milioane de lei. În același timp, potrivit materialelor anchetei, o parte din bani au fost declarați drept donații de la 104 persoane care, de fapt, nu au oferit nicio sumă partidului.

Procurorii o mai acuză pe Tauber că, în calitate de vicepreședinte al partidului „Șor”, a primit încă 195,5 milioane de lei finanțare ilegală din partea „grupării criminale Șor” pentru promovarea formațiunii și preluarea puterii în Moldova.

În martie 2024, instanța a audiat un alt martor al acuzării în acest caz. El a povestit că a ajutat la distribuirea și transportul banilor în Moldova la solicitarea unui prieten, care susținea că acești bani erau destinați protestelor și organizării evenimentelor partidului. Martorul a declarat că primea bani (2-3 milioane de lei) de la persoane necunoscute, îi distribuia și îi preda unor presupuși membri ai partidului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Când ar putea începe reconstrucția clădirii Filarmonicii Naționale? Răspunsul ministrului Culturii

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că autoritățile intenționează să realizeze un studiu de fezabilitate asupra clădirii Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” înainte de începerea reconstrucției. El a menționat că lucrările de reabilitare vor demara cel mai târziu în anul 2027. Precizările au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Cu Sens, publicat pe 22 noiembrie.

Ce ține de Filarmonică, e o chestiune mai complicată. Această clădire a ars, sunt niște ruine, de fapt, acolo. Au mai rămas coloanele, au mai rămas câteva elemente. E un proiect complex, costisitor. Dar ceea ce facem acum, imediat, este să avem un studiu de fezabilitate, pentru a cunoaște tot ce a rămas. Înțeleg că mai sunt anumite probleme legate de niște proprietăți acolo. Deci sunt lucruri care trebuie de identificat și de clarificat înainte de a începe un șantier. Inclusiv oricine ar veni cu bani, de exemplu, ar veni mâine „Hai, noi finanțăm”… Noi, din păcate, la acest moment nu avem un studiu de fezabilitate, ca să-i spunem începem de aici până acolo”, a declarat Cristian Jardan.

El a menționat că concursul de soluții arhitecturale pentru reabilitarea clădirii Filarmonicii, organizat anterior de Ministerul Culturii, a fost „doar de idei”. „Unul foarte bun, benefic, s-au văzut multe idei bune. Dar noi trebuie să începem de la un studiu de fezabilitate și asta o să facem în continuare”, a adăugat ministrul.

Totodată, Cristian Jardan a spus că lucrările de reparație a clădirii vor începe cel târziu în 2027. „M-am întâlnit și cu colectivul Filarmonicii, i-am avertizat din start. Sunt proiecte de infrastructură care durează, din păcate. Sunt și proceduri. Și bani mulți trebuie pentru a-i identifica”, a menționat el.

Amintim că, pe 20 septembrie 2020, la Filarmonica Națională a avut loc un incendiu, care a distrus practic în totalitate interiorul clădirii.

Câteva zile mai târziu, Guvernul a deschis un cont special pentru colectarea fondurilor necesare reconstrucției Filarmonicii. În iunie 2025, ministrul Culturii de la acea vreme, Sergiu Prodan, a declarat în plenul Parlamentului că, imediat după incediu, au fost donați circa 6 milioane de lei, care se află în contul Ministerului Finanțelor. Oficialul declara atunci că fondurile sunt destinate „exclusiv procesului de construcție și nu pot fi utilizate pentru alte etape, precum elaborarea proiectului tehnic”.

Pe 5 noiembrie, Cristian Jardan a declarat că reconstrucția Filarmonicii Naționale este una din prioritățile mandatului său și că va depune eforturi pentru a avansa proiectul. Ministrul Culturii a spus că asistența financiară de 1,9 miliarde de euro, acordată de UE, include resurse pentru reparația edificiului, însă suma prevăzută, nu va acoperi toate cheltuielile.

***

Filarmonica Națională, inaugurată în 1940, era una dintre cele mai importante instituții de cultură din Republica Moldova, găzduind concerte ale Orchestrei Simfonice Naționale, capelei corale „Doina” și altor colective de prestigiu. Sala mare, cu o capacitate de 1 000 de locuri, era considerat un reper al vieții muzicale din țară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: