Istorii

Aeroportul Chișinău a zburat spre Rothschild. De ce autoritățile Moldovei nu au putut face nimic?

Nicolai Paholinițchii
| 9 octombrie, 2019
10:58

Businessmanul elvețian Nathaniel Rothschild a obținut controlul asupra Aeroportului Chișinău, în pofida asigurărilor autorităților moldovenești precum că tranzacția a fost blocată. Cei de la guvern s-au grăbit să menționeze că nu au negociat nicicum tranzacția cu Rothschild, președintele Igor Dodon a cerut să fie efectuată o investigație, iar cei de la Procuratura Generală au declarat chiar că tranzacția pur și simplu nu putea să aibă loc. Comentând declarațiile contradictorii ale autorităților, experții susțin că «fie autoritățile nu au ce spune, fie au ce ascunde».

Ce s-a întâmplat

La 29 august, compania NR Investments Ltd, înregistrată pe Insula Guernsey (Insulele Normandiei), a anunțat că la 28 august a achiziționat Komaksavia Airport Invest Ltd, offshor-ul cipriot care deține 95% din compania moldovenească Avia Invest SRL, cea care a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru o perioadă de 49 de ani.

Nathaniel Rothschild, președintele NR Investments, a promis că firma sa se va ocupa de dezvoltarea aeroportului, indiferent de agenda politică.

La fel, Rothschild a menționat că «interacțiunea cu părțile cheie interesate», inclusiv Vadim Brânzan, ministrul economiei și infrastructurii și Maia Sandu, premierul Moldovei, va fi «punctul culminant al acestei tranzacții».

De menționat că la sfârșitul săptămânii trecute, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, președintele Igor Dodon și premierul Maia Sandu au comunicat că această tranzacție este blocată și orice schimbări în capitalul social al Avia Invest sunt imposibile.

Cu câteva zile înainte de aceasta, a apărut o informație despre disponibilitatea NR Investments de a cumpăra cota de 95% în compania Avia Invest. Cei de la NR Investments au refuzat să dezvăluie valoarea tranzacției.

Ministrul economiei Brânzan a declarat atunci că statul nu are posibilitatea de a influența situația. El a menționat că maximum ce se poate face în acest caz este negocierea cu noul concesionar despre revizuirea condițiilor «nepotrivite» de concesionare a aeroportului. Răspunzând la întrebarea jurnaliștilor, dacă poate fi reziliat contractul și cât va costa acest lucru pentru stat, Brânzan a spus că este o procedură dificilă, care va dura ani în șir și va costa foarte scump.

Menționăm, de asemenea, că la 24 august, «Kommersant» a scris, citând surse, că o companie rusă – AEON a lui Roman Troțenko, este interesată de Aeroportul Chișinău. Potrivit informațiilor publicației, reprezentanții lui Ilan Șor i-au propus lui Troțenko să cumpere dreptul de a concesiona aeroportul, cu 200 de milioane de dolari. Sursele publicației au mai afirmat că businessul rus își menține interesul față de aeroport.

Cum au reacționat autoritățile la anunțul despre finalizarea tranzacției

Guvernul a publicat un comunicat de presă în care a declarat că nu a avut niciun fel de consultații cu Nathaniel Rothschild despre tranzacția legată de aeroport. Totodată, Cabinetul de Miniștri a menționat că Sandu și Brânzan au avertizat compania NR Investments Ltd despre faptul că procesul de dare în concesiune a Aeroportului Chișinău s-a desfășurat cu numeroase încălcări și acum procuratura se ocupă de investigația acestei tranzacții.

În comunicat se mai spune că în legătură cu aceasta, tranzacția de vânzare-cumpărare a companiei Avia Invest SRL a fost blocată, acest lucru fiind confirmat la ședința extraordinară a Consiliului Suprem de Securitate de către reprezentanții Ministerului Economiei și ai altor instituții responsabile de tranzacția cu aeroportul. Guvernul a mai subliniat că și în continuare va colabora cu organele de drept, pentru a rezilia contractul de concesionare a aeroportului.

Cei de la NR Investments au respins afirmația guvernului precum că nu au fost niciun fel de consultații. «Reprezentanțții NR Investments Ltd au organizat câteva întrevederi cu ministrul economiei și cu prim-ministrul, cu ușile închise, înainte de `a merge mai departe`», au comunicat pentru NM cei de la NR Investments.

După informația despre finalizarea tranzacției, președintele Dodon a declarat că trebuie efectuată o investigație pentru a afla dacă cineva dintre conducătorii instituțiilor statului, responsabili de concesionarea aeroportului, au încălcat deciziile Consiliului Suprem de Securitate din 23 august.

Iar procurorul general interimar Dumitru Robu a declarat chiar că Rothschild nu putea cumpăra dreptul de concesionare a aeroportului. «Din câte cunosc, la moment este pus sechestru. Modificări [în capitalul social] nu puteau fi efectuate», a spus Robu (citat de cotidianul.md).

Dumitru Alaiba, deputat al blocului ACUM, vicepreședintele comisiei parlamentare pentru economie, consideră că dimpotrivă, «niciun sechestru din Moldova nu ar fi oprit o asemenea tranzacție». «Așa lucrează jurisdicțiile (probabil, se au în vedere offshor-urile. – NM) și așa lucrează businessul internațional», a scris Alaiba pe Facebook, comentând tranzacția.

https://www.facebook.com/dumitru.alaiba/posts/736564353448777?__tn__=-R

Totodată, Alaiba a menționat că odată cu această achiziție – dreptul la concesiune, Rothschild și-a asumat și riscurile legate de aceasta. «În primul rând, riscul și inevitabilitatea renegocierii condițiilor de concesionare, pentru că statul nostru trebuie să își protejeze interesele. […] Dacă noul investitor vrea relații echilibrate cu statul, va trebui să fie constructiv și corect», a precizat deputatul.

Ce spun experții

Potrivit afirmațiilor expertului economic Victor Ciobanu, ținând cont de declarațiile diferite în acest sens ale reprezentanților guvernării, pentru anumite concluzii trebuie să cunoști situația reală a aeroportului. «Este o istorie foarte neplăcută, care demonstrează că mâna stângă nu știe ce face mâna dreaptă. [Se constată că acest contract a fost întocmit în așa fel], că acest drept poate fi vândut încă de zece ori și la sfârșitul perioadei de concesiune, nu se știe cine va fi concesionarul real al aeroportului», a menționat expertul.

În opinia sa, se pare că autoritățile încearcă acum «fie să ascundă vreo informație, fie să inventeze o versiune generală a evenimentelor». «Iar ulterior, probabil, vor explica populației că [a lăsa aeroportul în concesiune lui Rothschild] – este opțiunea cea mai bună dintre cele rele. Eu nu văd posibilități din partea statului de a se proteja în străinătate în această situație. Dacă e să vedem toate procesele de judecată în străinătate în care este implicată Moldova, se creează impresia că acestea sunt pierdute în mod intenționat», consideră Ciobanu.

La rândul său, avocatul Ion Dron a menționat că e greu să comentezi situația din punct de vedere juridic, dacă nu știi conținutul contractului de concesiune. «Și aici e important de menționat că nimeni [dintre reprezentanții autorităților] încă nu a vorbit despre aceasta în plan juridic. Toți vorbesc în plan economic, politic, dar nu au fost comentarii ale juriștilor. Ori Ministerul Economiei nu are juriști, ori ei nu au ce spune, ori au ce ascunde», a concluzionat expertul.

concesiune, Rothschild, аэропорт

Știri similare

Transnistria

Zelenski susține că o parte din soldații ruși din Transnistria au fost retrași: „Cred că prin Chișinău” (VIDEO)

Viață

Aeroportul Internațional Chișinău și Aeroportul Internațional Mărculești vor fuziona

Viață

„Mi se reproșează că sunt fiul tatălui meu”. Rectorul UTM, reacție la criticile legate de prelungirea mandatului

Mihaela Conovali
| 5 decembrie, 2025
11:12

Rectorul Universității Tehnice a Moldovei (UTM), Viorel Bostan, a declarat că „mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte, prin vot secret”. El a calificat drept atac criticile îndreptate împotriva sa, în contextul modificărilor propuse de Ministerul Educației, care, în rezultat, îi pot prelungi mandatul de rector. Potrivit lui Bostan, se recurge „la acest atac” din „frustrări personale sau o simplă invidie”.

„Niciodată nu am crezut că voi ajunge să mă justific în public pentru ”că sunt fiul tatălui meu”. În ultimele luni am fost ”criticat” de unii pe rețele de socializare, iar aceste ”critici” în mare parte erau cauzate de fuziunea Universității Agrare cu Universitatea Tehnică sau a deciziei asumate de candida în alegerile parlamentare”, a spus rectorul UTM.

Bostan a menționat că, acum câteva zile, după anunțul Ministerului Educației cu privire la o posibilă fuziune între UTM și Universitatea din Cahul, „aceste atacuri au fost reluate”. „De data aceasta, mi se reproșează faptul că sunt fiul tatălui meu, fiindcă, citez ”ar putea duce la menținerea aceleiași familii la conducerea unei universități pentru un total de aproximativ 44 de ani”. Aritmetica acestei insinuări este simplă: adunăm anii de mandat ale tatălui cu cele 10 ale fiului, și mai adăugam încă 10?! Insinuarea constă în omiterea intenționată a unui detaliu important: mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte prin vot secret, alegeri la care participă toate cadrele didactice, științifico-didactice și de cercetare din universitate, iar cel puțin 20% din alegători trebuie să fie studenți”, a adăugat rectorul UTM.

El a mai spus că, „în lipsa unei critici” a activității sale profesionale, „se insinuează perfid” că realizările sale personale sunt datorate tatălui său, care a fost rectorul universității. Totodată „se insinuează că alegătorii din universitate nu au discernământ și pot fi cumpărați/manipulați/forțați”. „De ce se recurge la acest atac? Frustrări personale, resentimente ale foștilor, o banală răzbunare sau o simplă invidie cauzată de propria incapacitate intelectuală”, a declarat Bostan.

În continuare, Bostan a spus că, în cei aproape 10 ani de când se află la conducere, „UTM a făcut un salt considerabil în dezvoltare”. „Am reușit multe împreuna cu echipa managerială. (…) Am știut să motivez și susțin oamenii, să atrag parteneri noi, să dezvolt considerabil infrastructura universitară, să creez oportunități, să gestionez corect și să cresc bugetul universității, și sper că am demonstrat că sunt un manager și lider bun, corect și transparent, și că nu i-am dezamăgit pe cei care au votat (prin vot secret) de 2 ori pentru candidatura mea la alegerile rectorului UTM”, a declarat Bostan, adăugând că, astăzi, UTM „este cea mai digitalizată universitate din țară” și, totodată, „crește numărul studenților inclusiv a celor internaționali”.

***

Potrivit Codului Educației, mandatul rectorului este de 5 ani și poate fi exercitat de aceeași persoană de cel mult două ori consecutiv. Pe 2 decembrie, ministrul Dan Perciun a anunțat inițierea unor modificări la Codul Educației, iar a doua zi Ministerul Educației a publicat proiectul de lege pentru consultare publică. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități, ca excepție.

Precizăm că, în anul 2022, printr-o hotărâre de guvern, Universitatea Agrară a fost absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei. Totodată, pe 1 decembrie 2025, Europa Liberă a scris că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” ar putea fi absorbită de UTM.

Pe 3 decembrie, rectorul USM, Igor Șarov, a declarat că orice reorganizare care ar permite aceleiași familii să conducă o universitate timp de circa 44 de ani contravine principiilor de transparență și democrație. Liderul PNM, Dragoș Galbur, a acuzat că „schema” ar fi fost pusă în aplicare de ministrul Dan Perciun și Viorel Bostan. „Se pare că dacă candidezi pe listele PAS la parlamentare, absorbi Universitatea Agrară, mai nou, urmează să o anihileze și pe cea din Cahul, devii o nouă entitate juridică și poți candida pentru încă 5 ani”, comunica Galbur, adăugând că „pe 2 februarie expiră mandatul actualului rector de la UTM”. „Nu, nu este normal ca o universitate de stat, finanțată din bani publici, să se afle în buzunarul familiei Bostan timp de 33 de ani (Ion Bostan: 1992 – 2015; Viorel Bostan: 2015 – 2025+)”, a comunicat Galbur.

În reacție, ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că modificarea propusă prevede ca decizia să fie luată de comunitățile universitare. Potrivit lui Perciun, „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Precizăm că Viorel Bostan, rectorul UTM, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Pe 12 noiembrie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că Bostan a decis să renunțe la mandatul de deputat. Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al UTM în 2016. În decembrie 2020, el a fost reales în funcția de rector.