Andrei Mardari / NewsMaker

Aeroportul nostru cel de toate zilele. Editorial NM despre zboruri, tarife, scandaluri și reacția autorităților la critici

Știrile despre Aeroportul Internațional Chișinău și companiile aeriene care au tangențe cu acesta provoacă întotdeauna un mare interes și discuții aprinse. Corespondentul NM Nicolai Paholnițchii a decis să analizeze într-un articol de autor de ce creșterea tarifelor pentru parcarea aeroportului a provocat un scandal atât de uriaș și de ce este importantă comunicarea între autorități și cetățeni în ceea ce privește soarta de mai departe a aeroportului.

Una dintre cele mai discutate știri din săptămâna trecută a fost cea despre dublarea tarifelor pentru parcarea Aeroportului Chișinău. Iar unul dintre partide i-a dedicat acestui subiect chiar și un comunicat de presă.

Dar noile tarife au fost în vigoare o perioadă scurtă de timp. La câteva ore după ce premierul Dorin Recean a declarat că decizia de majorare a tarifelor este una greșită, aeroportul a anunțat că va revizui tarifele. Instituția a redus taxele pentru parcările pe termen scurt, dar le-a majorat pe cele pe termen lung.

Declarația premierului pare cel puțin ciudată din două motive. În primul rând, Recean se poziționează drept un liberal și, în calitate de prim-ministru, a spus în repetate rânduri că prioritatea sa este dezvoltarea antreprenoriatului și chiar l-a sfătuit pe un pensionar să-și „cumpere un calculator”. În al doilea rând, parcarea nu este un serviciu vital necesar pentru marea majoritate a cetățenilor moldoveni, chiar și din simplul motiv că poți ajunge cu ușurință la aeroport cu transportul public sau cu taximetrul. Totodată, chiar și tariful majorat de aeroport a fost aproximativ la același nivel cu tariful de parcare, de exemplu, de la aeroportul din Iași și mult mai mic decât cel de la aeroportul din București.

Dar această situație nu este deloc unică și arată felul în care reacționează autoritățile la orice critică în raport cu acțiunile lor după revenirea aeroportului sub controlul statului.

O situație similară a avut loc acum două luni, când ministrul de atunci al Infrastructurii, Lilia Dabija, spunea într-un interviu că Guvernul nu exclude o nouă concesionare a aeroportului. Dar după un val de critici din partea opoziției și a utilizatorilor de rețele sociale, ministerul a „precizat” imediat că ministra a fost înțeleasă greșit. În același timp, experții nu văd niciun fel de probleme în noua concesionare, menționând că, de regulă, statul este un manager prost. Despre acest lucru vorbesc, în cadrul unor discuții neformale, și reprezentanții partidului de guvernământ.

Pentru a înțelege reacția autorităților, trebuie să facem o mică incursiune în trecut. Acum zece ani, când compania aeriană low-cost Wizz Air a venit în Moldova, piața moldovenească de zboruri s-a schimbat radical. Să zbori din Moldova în Italia și să te întorci în țară era mai ieftin decât o călătorie cu trenul spre București. Până atunci, prețurile pentru călătoriile cu avionul erau similare cu cele de astăzi.

Particularitatea Moldovei constă în aceea că o parte semnificativă a cetățenilor moldoveni (mai mult de 1 milion de persoane) locuiește permanent în străinătate. Prin urmare, oportunitatea de a plăti cât mai puțin pentru a ajunge în Moldova și pentru a se întoarce este foarte importantă pentru ei și pentru rudele lor. Și – da, timp de 10 ani, cetățenii s-au obișnuit cu Wizz Air și cu posibilitatea de a zbura ieftin din Moldova în țările europene și înapoi.

Astfel, orice știre legată de aeroport, funcționarea acestuia, zboruri noi provoacă un mare interes cetățenilor: știrile la acest subiect sunt unele dintre cele mai citite de pe site-ul nostru.

Tema concesionării aeroportului și rezilierii contractului de concesionare a fost exploatată din plin câțiva ani de diferiți politicieni, însuși cuvântul „concesionare” a devenit unul scandalos, iar una dintre promisiunile PAS din campania electorală a fost aducerea în fața justiției a celor responsabili de concesionarea ilegală a aeroportului.

Astfel, subiectul aeroportului a ajuns unul de interes major, iar oamenii așteaptă îmbunătățirea situației după revenirea acestuia sub controlul statului. În schimb, de la aeroport vin doar vești proaste (plecarea Wizz Air, suspendarea zborurilor de către Air Moldova), în timp ce nimeni dintre autorități nu explică clar ce se întâmplă sau oferă informații contradictorii „de sus”.

Câteva exemple. După rezilierea contractului de concesionare, deputații PAS au declarat sus și tare că statul va anula taxa scandaloasă de 9 euro pentru modernizarea aeroportului. Dar peste câteva săptămâni, președinta Maia Sandu și premierul Recean au anunțat că nu vor anula deocamdată taxa, ci doar o vor reduce. Taxa a fost redusă, iar autoritățile au promis că o vor anula începând cu anul viitor.

Ulterior, compania aeriană Air Moldova, care potrivit autorităților este controlată de Ilan Șor, a început să se confrunte cu probleme serioase. În primăvară, compania a început să anuleze zborurile. În pofida riscului de faliment al Air Moldova și, drept urmare, a unei reduceri masive a zborurilor din Chișinău, autoritățile au comentat succint situația, menționând doar că „aceasta este o companie aeriană privată”.

Drept urmare, Wizz Air și Air Moldova nu mai zboară din Chișinău, prețurile biletelor au crescut simțitor, iar oamenii sunt nevoiți să zboare din Iași pentru că este mai ieftin.

Autoritățile spun că negociază cu diferite companii aeriene și, se pare, chiar găsesc companii care sunt gata să zboare în Moldova.

Dar în situația în care prețurile pentru zborurile din Chișinău au crescut brusc, numărul zborurilor a scăzut semnificativ, asta în timp ce un milion dintre concetățenii noștri locuiesc în străinătate, mi-aș dori foarte mult ca autoritățile să aibă o politică unitară în ceea ce privește gestionarea aeroportului și comunicarea cu cetățenii: aceștia își doresc și au dreptul să știe ce se va întâmpla cu aeroportul în continuare, ce companii aeriene vor zbura de pe acesta și cât vor costa aceste zboruri.

Opinia autorului poate să nu coincidă cu opinia redacției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: