holanews.kz

Agenția Navală: Nava Rhosus nu mai naviga sub pavilionul de stat al Republicii Moldova din 2014

Agenția Navală a Republicii Moldova a reacționat la informațiile apărute în presă, privind implicarea unei nave sub pavilion moldovenesc în explozia din Beirut. Reprezentanții instituției susțin că nava Rhosus nu mai naviga sub pavilionul de stat al Republicii Moldova din 2014.

Nava Rhosus (IMO 8630344) a fost înregistrată în Registrul de Stat al Navelor la data de 23.02.2012, iar din anul 2014, nu mai naviga sub Pavilionul de Stat al Republicii Moldova, și a fost radiată forțat din Registrul de Stat al Navelor al Republicii Moldova, din cauza expirării documentelor de înregistrare.

Proprietarul navei, conform informației din Registrul de Stat al Navei al Republicii Moldova, este o companie înregistrată în Panama. Totodată, această navă a fost transmisă în navlosire conform contractului (bareboat charter) la o companie din Insulele Marshall.

Conform informației deținute, nava Rhosus a fost antrenată în voiaj între portul Batumi (Georgia) spre Mozambic. Pe durata voiajului, echipajul a depistat o defecțiune tehnică, remedierea căreia nu a fost posibilă pe parcursul voiajului, și la data de 21 noiembrie 2013 a intrat în portul Beirut (Liban), cu scopul remedierii acesteia și continuarea voiajului în siguranță.

Datorită faptului că armatorul navei avea probleme financiare, au apărut revendicări comerciale care a adus la reținerea navei și mărfii în portul Beirut. De menționat că nava nu a fost reținută din cauza deficiențelor tehnice, ci din cauza aplicării reținerii pentru datoriile armatorului. Conform rapoartelor de inspecție ale Memorandumului de înțelegere privind controlul statului port la Marea Mediterană, a cărui stat membru este Libanul, nava Rhosus a fost inspectată ultima oară la data de 08.06.2013 în portul Saida, fără a fi reținută, iar informații privind reținerea navei Rhosus în portul Beirut în noiembrie 2013 nu figurează.

Conform uzanțelor din domeniul transportului maritim comercial, autoritățile portuare pot reține nava sau marfa din cauza unor revendicări apărute. Reținerea a fost aplicată navei și mărfii, cea din urmă fiind stocată într-un depozit portuar din portul Beirut. În rezultatul celor menționate, proprietarul navei a abandonat nava și echipajul. Menționăm că marfa transportată de această navă la care se face referință în sursele mass-media, a fost depozitată de autoritățile din Liban în depozitele portuare, și nu erau la bordul navei Rhosus.

Amintim că presa rusă a scris că nitratul de amoniu care ar fi provocat explozia devastatoare din portul din Beirut fusese confiscat de pe o navă care aparținea unui cetățean rus, originar din Habarovsk, iar ambarcațiunea se afla sub pavilionul Republicii Moldova. Membrii echipajului au declarat că proprietarul ambarcațiunii a anunțat în 2014 falimentul și practic a abandonat nava în portul din Liban.

Potrivit celui mai recent bilanț, în explozia care s-a produs marți în portul din orașul Beirut au murit peste 100 de oameni, iar circa 4 000 au fost răniți. Alte 100 de persoane sunt date dispărute. Ministerul de Externe de la Chișinău a anunțat că printre victime nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: