Getty Images

Agricultorii din R. Moldova vor putea cultiva cânepă industrială. Decizia aprobată de Guvern

Agricultorii din Republica Moldova vor putea cultiva cânepă industrială pentru producția de semințe, fibre sau ulei, în urma modificării Regulamentului privind reglementarea activităților de cultivare a plantelor care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope. Decizia a fost aprobată de Guvern, în ședința de miercuri, 13 noiembrie.

Fermierii interesați vor trebui să depună o cerere la Comitetul permanent de control asupra drogurilor, însoțită de documente care să ateste deținerea legală a terenurilor agricole și contractele pentru valorificarea producției. Totodată, aceștia vor fi obligați să țină un Registru de evidență și trasabilitate a producției recoltate și comercializate.

Cultivarea va fi permisă doar pentru soiurile înregistrate în Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova, Catalogul comun al soiurilor de plante agricole din Uniunea Europeană sau în cataloagele naționale ale statelor membre.

„Materialele obținute din cânepă industrială sunt utilizate într-o varietate de industrii, inclusiv cea automobilistică. Este o oportunitate importantă pentru fermieri și pentru mediul de afaceri din Republica Moldova,” a declarat prim-ministrul Dorin Recean, încurajând implicarea comunității de afaceri și a Camerei de Comerț și Industrie în valorificarea acestei inițiative.

Cânepa industrială este o cultură avantajoasă, având un ciclu scurt de creștere, de doar 90 de zile, ceea ce permite două sau trei recolte pe an. Pe lângă beneficiile economice, planta contribuie și la protecția mediului, captând cantități semnificative de dioxid de carbon.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: