multimedia.parlament.md

Plățile unice de 1 000 de lei pentru elevi, aprobate cu critici în Parlament. Burduja: „De ce nu a venit prim-ministrul să se laude?”

Parlamentul a adoptat, în cadrul ședinței plenare din 19 iunie, proiectul modificării bugetului național pentru 2025. Acesta prevede, între altele, alocarea a 300 milioane lei pentru plățile unice de 1 000 de lei destinate tuturor elevilor din clasele I – IX – inițiativă asumată de Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), care a provocat critici în rândul politicienilor, în contextul în care vine cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare. În timpul dezbaterii documentului, opoziția a acuzat PAS că inițiativa privind suportul financiar pentru elevi ar avea caracter electoral. Formațiunea însă a respins învinuirile.

Proiectul de modificare a bugetului de stat pentru anul 2025 prevede majorarea veniturilor și cheltuielilor cu 647,7 milioane lei, valoarea deficitului bugetar rămânând neschimbată.

Cele mai importante alocări din mijloacele financiare incluse în proiect sunt:

  • 300 milioane lei pentru pentru acordarea unui suport financiar unic pentru pregătirea elevilor din clasele I – IX de anul școlar 2025-2026;
  • 50 milioane de lei pentru majorarea Fondului de intervenție a Guvernului;
  • 174,5 milioane lei pentru majorarea transferurilor către bugetele locale în scopul acoperirii;
  • insuficienței cheltuielilor de personal din învățământul general, școli sportive și servicii sociale;
  • 158,6 milioane lei pentru alocarea alocațiilor prevăzute în bugetul de stat pentru remunerare muncii angajaților în sectorul bugetar;
  • 58,9 milioane lei pentru Ministerul Apărării, în scopul renovării infrastructurii;
  • 46,3 milioane lei pentru Ministerul Afacerilor Interne, în scopul reparării infrastructurii și procurarea de uniforme;
  • 21,3 milioane lei pentru Ministerul Sănătății pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale la instituții medico-sanitare publice, aflate în subordinea sa;
  • 20 milioane lei pentru Ministerul Educației și Cercetării pentru infrastructura USM;
  • 50 milioane de lei pentru consolidarea capacităților întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova”.

Prezentarea proiectului de lege, care a fost făcută de Ministra Finanțelor, Veronica Belous, dezbaterile asupra documentului și luările de cuvânt au durat circa o oră.

În acest timp, din partea deputaților din opoziție, au răsunat critici la adresa alocării celor 300 de milioane de lei pentru plăți unice pentru elevi. Aceștia au calificat inițiativa ca fiind electorală.

Unica întrebare care apare: de ce nu a venit astăzi prim-ministrul să se laude, de la tribună, cu tot ce fac ei acum prin modificările acestea de buget. Cum n-ar fi, după 4 ani de guvernare, în plină campanie electorală, ar trebui să vină să se laude. Eu nu știu, domnule președinte (președintele Parlamentului, Igor Grosu – n. r.), cum v-au convins pe dvs să ieșiți cu ministrul Educației să spuneți despre ceea ce faceți acum la buget. Nu-i vorbă că acele 300 de milioane nu le trebuie copiilor. Ele trebuie. Dar ele trebuia încă în 2021, când ați venit la guvernare. Dar bine, decizia vă aparține”, a spus deputatul socialist Petru Burduja.

Majoritatea parlamentară a respins acuzațiile opoziției, menționând că PAS a alocat mai multe plăți unice pentru diferite categorii de cetățeni în timpul celor patru ani de guvernare.

Într-un final, proiectul a fost adoptat în prima lectură cu 57 de voturi – toate din partea deputaților PAS. De asemenea, 9 deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au votat împotriva documentului, iar 4 s-au abținut.

Menționăm că, înainte de examinarea modificărilor la bugetul de stat, deputata socialistă Alla Darovannaia a propus introducerea în ordinea de zi a unei inițiative similare cu cea privind plățile unice de 1 000 de lei pentru elevi. Proiectul de lege propunea acordarea unui suport unic de 3 000 de lei pentru familiile cu copii în clasele a I – IX-a. Se prevedea că plățile vor fi acordate în baza cererilor, care puteau fi depuse din 1 august. „Acele familii care au suficiente resurse financiare pot și să nu depună și să nu primească aceștia bani și să-i primească doar cei mai vulnerabili, dar asta este la dorință”, a precizat Darovannaia.

Drept replică la proiectul propus de socialistă, deputata PAS Larisa Novac a declarat: „Vreau să amintesc colegilor din opoziție că atunci când erau la guvernare trebuiau să înainteze proiecte de legi, să găsească bani și să voteze”.

Propunerea socialistei nu a întrunit suficiente voturi pentru a fi introdusă în ordinea de zi.

***

Mai multe detalii despre controversa din jurul plăților unice pentru elevi, aflați în materialul NM „Inițiativă electorală sau nu? Reacții la „ajutorul” de 1 000 de lei pentru copii anunțat în ajun de alegeri”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: