Facebook/Partidul „ȘOR”

„Ajutorul umanitar” semnat la Moscova de Guțul și Constantinov s-a transformat în amenzi pentru mii de persoane din Găgăuzia

24.000 de persoane de pe teritoriul UTA Găgăuzia au fost documentate pentru corupție electorală, scrie TVR Moldova cu referire la Inspectoratul General al Poliției. Dintre acestea, aproape 5000 de persoane au fost sancționate efectiv. Potrivit sursei citate, cazurile sunt legate de programul de „ajutoare umanitare” inițiat de conducerea regiunii în aprilie 2024.

Între aprilie 2024 și septembrie 2025, în regiunea găgăuză au fost documentate 24.000 de persoane implicate în corupere electorală, a declarat Inspectoratul General al Poliției. Dintre acestea, 4.950 au fost sancționate efectiv, iar restul au fost eliberate de răspundere după ce s-au autodenunțat și au sprijinit autoritățile în investigarea faptelor.

Potrivit sursei citate, cazurile sunt legate de un program de „ajutoare umanitare” inițiat de conducerea UTA Găgăuzia în aprilie 2024. Bașcanul Evghenia Guțul și Dmitri Constantinov, atunci președinte al Adunării Populare, au semnat atunci la Moscova un acord prin care pensionarii și angajații din sectorul public urmau să primească aproximativ 2.000 de lei lunar, în total între 25.000 și 30.000 de persoane. Potrivit TVR, programul ar fi fost prezentat ca sprijin din partea lui Ilan Șor și urma să fie distribuit prin banca rusă Promsveazbank, sancționată de UE.

Conform legislației Republicii Moldova, persoanele care au oferit unui alegător bani, bunuri sau servicii pentru a-l determina să voteze sau să nu voteze riscă de la doi la șase ani închisoare, cu amendă de la 37.500 de lei până la 57.500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la cinci ani.

***

Amintim că, în iunie 2023, pensionarii și persoanele social vulnerabile din Găgăuzia au primit „un cadou” din partea Ambasadei Rusiei în Moldova. Doar cu pașaportul, aceștia au beneficiat de un „ajutor” de la 100 până la 500 de dolari americani. Dorin Recean, atunci premier, a declarat că Guvernul ar putea stopa ajutoarele. Oficialul a calificat „cadourile” drept „neadecvate”. 

Ulterior, în aprilie 2024, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a anunțat, din Rusia, „beneficiile” unui acord semnat la Moscova cu o bancă rusească aflată pe listele sancțiunilor UE. Guvernatoarea autonomiei a dat asigurări că toți pensionarii și angajații din sectorul public din regiune vor putea primi, începând cu 1 mai, câte 2.000 de lei prin intermediul cardurilor bancare rusești „Mir”. În acel context, într-o reacție pentru NM, ministrul Finanțelor a declarat că aceste carduri nu pot fi utilizate pe teritoriul R. Moldova, ținând cont că sistemul nu este valabil în țara noastră.

Cu toate acestea, în august 2024, Guțul anunța că pensionarii și angajații din sectorul bugetar ai autonomiei au primit a patra tranșă de 2.000 de lei. Totodată, ea menționa că peste 30.000 de persoane din regiune erau beneficiarii acesteia, relatează Infotag.

Pe 1 decembrie 2025, deputatul Adunării Populare din autonomie, Alexandr Tarnavschi, a scris pe blogul său că mii de locuitori ai regiunii „au suferit, au primit amenzi uriașe și au fost implicați în primirea de fonduri ilegale”.

***

Actualmente, Găgăuzia este condusă preponderent de exponenți ai politicianului fugar Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia. Șor a început să controleze practic autonomia după ce candidata sa, Evghenia Guțul, a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan din 2023.

În august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată de prima instanță la 7 ani de închisoare, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. În prezent, Guțul este deținută în penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

În noiembrie 2025, Dmitri Constantinov a anunțat că renunță la funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei. În decembrie curent, procurorii au anunțat că solicită 13 ani de închisoare pentru Constantinov. Potrivit TVR Moldova, sentința în privința lui Constantinov, judecat pentru abuz de putere și delapidare, va fi pronunţată la sfârşitul lunii decembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

realitateadedambovita.ne

Persoane cu dizabilități, chemate să restituie bani primiți din prestații sociale. Ministerul Muncii: Să NU plătiți până la verificări finale!

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a îndemnat persoanele cu dizabilități, care au fost contactate pentru a restitui bani din prestații sociale, să nu achite nicio sumă până la finalizarea verificărilor. Reacția vine după ce o mamă a unui copil cu gradul I de dizabilitate a spus că i s-a cerut restituirea a aproximativ 60.000 de lei. Situația a apărut după ce s-a constatat că unele persoane ar fi beneficiat concomitent de serviciul de asistență personală și de alocația pentru îngrijire, însoțire și supraveghere, lucru care nu este permis de lege. Ministerul a precizat că, în cazul în care verificările vor identifica erori instituționale, acestea nu vor afecta beneficiarii și familiile acestora.

De unde a pornit totul

Cazul a început după ce, pe 10 iulie, o femeie care s-a prezentat drept mama unui copil cu gradul I de dizabilitate a spus că a fost sunată de Serviciul social „Asistență personală” și informată că, dintr-o eroare, copilului i-au fost transferați mai mulți bani decât era prevăzut pentru gradul său de dizabilitate, acumulându-se o datorie pentru câțiva ani. Femeia a spus că trebuie să restituie aproximativ 60.000 de lei, prin rețineri de până la 30% din pensia de dizabilitate a copilului, care este de circa 2400 de lei lunar. Ea a precizat că timp de doi ani a fost angajată ca asistent personal al copilului, dar, din cauza „indemnizației mizere”, a revenit la serviciu, iar acum copilul este asistat de un asistent personal angajat de serviciul social.

Pe 13 iulie, deputata PAS Ludmila Adamciuc a declarat, în contextul acestui caz, că legea nu permite ca o persoană să beneficieze în același timp de serviciul de asistență personală și de alocația pentru îngrijire, însoțire și supraveghere. „Dacă beneficiați de serviciul de Asistență personală, trebuie să renunțați la alocație, iar dacă beneficiați de alocație, nu puteți avea și serviciul de Asistență personală”, a adăugat Adamciuc. Totuși, deputata a precizat că fiecare caz trebuie examinat individual. Potrivit acesteia, dacă datoria a apărut din cauza unei erori de calcul sau a lipsei unor demersuri la timp din partea instituției competente, responsabilitatea trebuie să revină instituției care a greșit, nu beneficiarului.

Tot pe 13 iulie, Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) a declarat că informațiile despre presupuse supraplăți acordate unor beneficiari ai alocațiilor pentru dizabilitate sunt eronate. Instituția a precizat că nu au fost emise decizii de restituire a sumelor și nici întocmite procese-verbale pentru recuperarea acestora. De asemenea, CNAS a menționat că persoanele vizate nu au datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat.

Totuși, deputata fracțiunii „Alternativa”, Angela Cutasevici, a declarat pe 16 iulie că, potrivit unui răspuns primit de la CNAS, alocația pentru îngrijire, însoțire și supraveghere este incompatibilă cu serviciul social „Asistență personală”. Ea a precizat că, după admiterea unei persoane în acest serviciu, prestatorul – Agenția pentru Gestionarea Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă, aflată în subordinea Ministerului Muncii – avea obligația să informeze CNAS în termen de trei zile lucrătoare pentru suspendarea plății alocației. Cutasevici a adăugat că, din cauza acestor deficiențe, 416 persoane cu dizabilități au primit în continuare alocația, deși beneficiau și de serviciul de asistență personală. Potrivit deputatei, suma de aproximativ 2,7 milioane de lei reprezintă rezultatul erorilor administrative, al termenelor încălcate și al comunicării defectuoase dintre Agenție, CNAS și CTAS.

Reacția Ministerului Muncii

În seara zilei de 16 iulie, Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale a anunțat că a convocat instituțiile responsabile de proces – Agenția pentru Gestionarea Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă, Inspectoratul Social de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale – pentru a clarifica informațiile apărute în spațiul public.

„Am convenit ca instituțiile implicate să facă schimb de date pentru a examina fiecare caz individual, astfel încât să fie identificate eventualele neconcordanțe, cauzele acestora și soluțiile necesare pentru clarificarea fiecărei situații în cel mai scurt timp. (…) Persoanele cu dizabilități care au fost contactate pentru a restitui bani din prestațiile sociale sunt îndemnate să NU achite nicio sumă până la finalizarea verificărilor”, a adăugat Ministerul.

Ministerul a adăugat că va monitoriza îndeaproape procesul și se va asigura că „drepturile persoanelor cu dizabilități sunt protejate”. În cazul în care vor fi identificate erori instituționale, „acestea nu vor afecta beneficiarii prestațiilor sociale și familiile acestora”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: